Nutritie Curs9

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE
Domeniul: Agricultură
Calificarea: Tehnician zootehnist
pentru clasa a XI a
Modulul: Tehnologia creşterii porcinelor
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a
sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
Coordonator:
Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Autori:
Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Tureac Anişoara – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Livadariu Florica – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Bucur Roxana – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Zamfir Elena Adriana – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Consultanţă:
Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Claudia Călinescu – expert CNDIPT – UIP
Ivan Mykytyn – expert asistenţă tehnică
1
INTRODUCERE…………………………………………………………………………3- 4
COMPETENŢE……………………………………………………………………………5-7
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI…………………………………………………8-9
FIŞE DE REZUMAT…………………………………………………………………10-12
CUVINTE CHEIE/GLOSAR……………………………………………………………13
INFORMAŢII PENTRU ELEVI ……………………………………………………14-15
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ………………………………………………………6-75
SOLUŢII DE ACTIVITATE…………………………………………………………76-108
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….……109
2
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul
profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician zootehnist’’, profesorilor şi maiştrilor
instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei
calificări.
Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea
învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.
La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională

în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile
de aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.
În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară

în care sunt corelate competenţele specifice modului cu conţinuturile ce vor fi
parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.
Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

calificării de ,,Tehnician zootehnist”, clasa a XI-a, s-a alocat un număr de 111 ore,
corespunzător celor 2 credite repartizate unităţii de competenţe Tehnologia creşterii
suinelor, care este asimilat în noţiunea de modul “Tehnologia creşterii
porcinelor”.
Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi
îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.
Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.
Acest document poate constitui un model de bună practică pentru profesorii

care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru
această calificare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a

activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de
învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase
metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut
acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.
Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de

învăţare relevante pentru calificarea Tehnician zootehnist şi anume:
- pentru elevi
 fişe de descriere a activităţilor
 fişe de documentare
3
 fişe de observaţii
 fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,
pentru activităţi teoretice la clasă
 fişe de autoevaluare
 fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare)
 cuvinte cheie/glosar
- pentru profesori
 fişe de evaluare
 fişe rezumat ( pentru înregistrarea progresului)
 soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate
În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele

metode: proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia,
studiul de caz, experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu
produse de specialitate, etc.
4
1.Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de porcine:
 selectarea raselor de porcine: autohtone, importate
 diferenţierea raselor de porcine: conformaţie, constituţie, caractere de exterior.
 analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de porcine: prolificitatea, purcei
înţărcaţi, sporuri de creştere, calitatea carcaselor, randamentul la sacrificare.
 aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice abordării şi
contenţiei porcinelor: specifice abordării şi contenţiei porcinelor.
2. Organizează reproducţia porcinelor:

 analizarea factorilor care influenţează biologia reproducţiei la porcine.
 supravegherea hrănirii şi întreţinerii vierilor şi scroafelor de reproducţie.
 organizarea reproducţiei porcinelor.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.
3. Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin:

 supravegherea alimentaţiei purceilor sugari.
 aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor.
 supravegherea întreţinerii şi hrănirii purceilor înţărcaţi.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă
4. Asigură tehnologia de exploatare a porcinelor pentru producţia de carne:

 analizarea factorilor care influenţează producţia de carne.
 aprecierea producţiei de carne pe animalul viu.
 aprecierea calităţii carcaselor.
 aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne.
5. Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite sisteme:

 supravegherea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem extensiv.
 supravegherea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem semi-intensiv.
 organizarea recondiţionării porcinelor adulte.
 aplicarea tehnologiei de exploatare a porcinelor în sistem intensiv.
6. Aplică tehnologia ameliorării porcilor

 organizarea selecţiei la porcine după anumite caractere.
 aplicarea tehnicii selecţiei scroafelor şi vierilor de reproducţie.
 compararea sistemelor de ameliorare folosite la porcine.
5
Obiectivele modulului ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ vor fi realizate în condiţiile
respectării condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională
pentru ,,Tehnicianul zootehnist - nivel 3 de calificare.
1. Cunoaşterea şi diferenţierea raselor de porcine după particularităţile

morfologice şi bioeconomice
- Rase: autohtone; importate
- Diferenţiere: conformaţie, constituţie, caractere de exterior.
- Particularităţi: prolificitatea, purcei înţărcaţi, sporuri de creştere, calitatea carcaselor,
randamentul la sacrificare.
2. Folosirea animalelor la reproducţie ţinând cont de biologia specifică

- Biologia reproducţiei: maturitatea sexuală, maturitatea corporală, vârsta primei
monte, ciclul sexual, termenul optim pentru montă, căldurile, gestaţia, fătarea,
lactaţia, fertilitatea, prolificitatea.
- Factorii: endocrini, de mediu ( sezonul de fătări, temperatura, alimentaţia).
3. Organizarea activităţii de reproducţie în funcţie de sistem

- Organizare: sisteme de montă: dirijată, liberă, în harem.
4. Supravegherea hrănirii şi întreţinerii porcinelor de reproducţie

- Hrănire: - vieri de reproducţie: tehnica hrănirii, raţii furajere, sortimente de furaje.
- scroafe de reproducţie: tehnica hrănirii, raţii furajere, sortimente de furaje.
- Întreţinere: condiţii de cazare (adăposturi, boxe).
5. Supravegherea alimentaţiei purceilor sugari, întreţinerea şi hrănirea

purceilor înţărcaţi
- Alimentaţie: alăptare, hrănire suplimentară (concentrate, zahăr, săruri minerale,
vitamine), adăparea.
- Întreţinere şi hrănire: boxe, compartimente, microclimat, reţete de hrănire, adăpare.
6. Aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor

- Sisteme: tehnica înţărcării, înţărcarea foarte precoce, precoce, semiprecoce,
semitardivă, tradiţională, ultraprecoce
7. Aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne

- furajare (calitatea furajului), tipul de hrănire, programul de hrănire, consumul zilnic,
adăparea.
- cazare – boxe comune, microclimatul.
8. Analizarea factorilor care influenţează producţia de carne

- endogeni (vârsta, rasa, sexul, particularităţi individuale, sănătate).
- exogeni (alimentaţia, suprafaţa pe cap de animal, numărul de animale din boxă).
9. Aprecierea producţia de carne pe animalul viu

- examenul regional de exterior;
- grosimea stratului de grăsime (stilet gradat).
6
10. Aprecierea calităţii carcaselor
- metode obiective – măsuri liniare, corelaţii metrice, măsurători ponderale;
- factorii care influenţează calitatea carcasei (rasa, sexul, alimentaţia, microclimatul,
sistemul de exploatare, transportul).
- caracteristicile cărnii: culoarea, aspectul general, constituţia
11. Supravegherea tehnologiile de exploatare a porcinelor în diverse sisteme

- Extensiv: caracteristici, particularităţi
- Semiintensiv: rase, hrănire, întreţinere.
- Recondiţionare: perioade (adăparea, pregătirea).
- Sistem intensiv: schema fluxului tehnologic – tineret de înlocuire, montă, gestaţie,
maternitate, creşă, îngrăşare, abatorizare.
12. Aplicarea tehnicilor de selecţie a scroafelor şi vierilor de reproducţie

- Caractere: - caractere de reproducţie (prolificitatea, capacitate de alăptare,
precocitate sexuală, fecundaţia);
- caractere de creştere;
- caractere de carcasă;
- calitatea cărnii;
- performanţele proprii;
- ascendenţii;
- colateralii.
- Selecţia: - selecţia pentru un singur caracter;
- selecţia a mai multor caractere;
- individualizarea;
- Sisteme: - înmulţire în rasă curată;

- înmulţire prin încrucişare.
7
Documentul elaborat pentru modulul ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ îşi
propune să orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care
predau acest modul în clasa a XI-a pentru Tehnicianul zootehnist, nivel 3 de
calificare.
Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu
obiectivele şi activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de
activitate, procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice,
timp de lucru, locul de desfăşurare şi evaluare.
Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul
formativ al evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul
de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor,
mozaicul, lucrul pe staţiuni.
Modulul ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’ reprezintă unitatea de competenţe
tehnică specializată ,,Tehnologia creşterii suinelor’’ şi este constituit din agregarea şi
contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:
Unităţi de competenţe cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
 Tehnologia creşterii suinelor
Aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul
,,Tehnologia creşterii porcinelor”.
Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare
,,diagnostic’’ la începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de-a identifica ce au
nevoie elevii şi de a-şi extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.
Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica
obiectivele de învăţare şi a planifica alte obiective.
Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l
îndruma cum să le dezvolte.
În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale
elevului oferind îndrumare despre cum poate fi aceste abordate.
Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei
informaţiei pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.
Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în
funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor şi tradiţia în creşterea porcinelor în
funcţie de zona geografică.
Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-
participative la care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev,
stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale
didactice moderne, acestea putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile
concrete din fiecare unitate şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate
detaliat in contextul continutului tematic.
Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod
independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să
tragă concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze
singuri performanţele.
Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de
probleme, situaţii efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea
competenţelor specifice creşterii şi exploatării speciei porcine.
8
Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care
profesorii îl pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din
Standardul de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode,
folosind modele de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi
teste combinate.
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de
înregistrare a progresului.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului
de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar
trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu
privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot
oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi
elevilor.
Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru
procesul de învăţare.
Autoevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi exprimă
liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama

de următoarele principii moderne ale educaţiei :
 elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde
nevoilor lor
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în
procesul de învăţare
 elevii au stiluri diferite de învăţare
 elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la
procesul de învăţare
 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea
informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor
Foarte important !!!

 Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi
cu atenţie sau explicaţi elevilor sarcinile de lucru
 Trebuie să adaptaţi practicile de predare şi evaluare la cerinţele
educaţionale speciale ale elevilor
 Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la
nivel individual.
 Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor
 Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi
 Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a
activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat
 Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului
9
STILURILE DIFERITE DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR
Auditiv / Ascultare Vizual / A vedea Practic / kinestetic
Îşi aminteşte ce Îl ajută dacă ia notiţe sau Îşi aminteşte ce face,

spune sau ce aude dacă desenează ceva împreună cu toate
experienţele trecute.
Vorbeşte tare cu el / Îl ajută graficele şi Îi plac recompensele cu

ea însuşi / însăşi imaginile caracter fizic
Nu se descurcă Întâmpină dificultăţi la Îi place să atingă oamenii în

întotdeauna cu concentrarea asupra unor timp ce vorbeşte cu ei
instrucţiunile scrise activităţi verbale
Îi place să asculte pe Preferă să privească, Le rezolvă efectiv

alţii citind ceva cu decât să vorbească sau problemele
voce tare să treacă la acţiune
Şopteşte în timp ce Este de multe ori bine Bate din picior / cu creionul
citeşte organizat în masă
Îi plac discuţiile din Îşi aminteşte ce vede Găseşte modalităţi de a se

clasă deplasa
Are nevoie să Aşează informaţiile Îşi pierde interesul când nu

vorbească în timp ce primite în format vizual este implicat în mod activ
învaţă lucruri noi
Îşi aminteşte feţele Îi place să citească şi Nu ortografiază bine

oamenilor ortografiază bine
Fredonează / cântă Are o personalitate Are personalitate deschisă

tăcută, liniştită.
Zgomotol este un Observă detaliile Nu poate sta liniştit mult timp

element de
distragere a atenţiei
10
Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de
înregistrare a progresului.
elevilor.
procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin
de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Exemplu de copertă de fişă de rezumat de mai jos include o primă pagină a
rezumatului progresului înregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor atât pentru
elev cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie
vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.
Fişele de rezumat vor fi elaborate pentru fiecare elev.
FIŞA DE REZUMAT
Titlul modulului: Tehnologia creşterii porcinelor
Numele
elevului:
Data Data
începerii: finalizării:
Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

îndeplinirii (Semnătura
profesorului)
Competenţa 1 Selectarea raselor de porcine:
Aplică autohtone, importate
cunoştinţe Diferenţierea raselor de porcine după
referitoare la
conformaţie, constituţie, caractere de
rasele de exterior.
porcine: Analizarea particularităţilor bio-
economice pe rase de porcine:
prolificitatea, purcei înţărcaţi, sporuri
de creştere, calitatea carcaselor,
randamentul la sacrificare.
Aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă specifice abordării
şi contenţiei porcinelor:
Competenţa 2 Analizarea factorilor care
influenţează biologia reproducţiei la
porcine.
11
Supravegherea hrănirii şi întreţinerii
Organizează
vierilor şi scroafelor de reproducţie.
reproducţia organizarea reproducţiei porcinelor.
porcinelor Aplicarea normelor specifice de
securitate şi sănătate în muncă.
Competenţa 3 Supravegherea alimentaţiei purceilor
sugari.
Aplică
Aplicarea sistemelor de înţărcare a
tehnologia purceilor.
creşterii Supravegherea întreţinerii şi hrănirii
tineretului purceilor înţărcaţi.
porcin Aplicarea normelor specifice de
securitate şi sănătate în muncă
Competenţa 4 Analizarea factorilor care influenţează
producţia de carne.
Asigură Aprecierea producţiei de carne pe
tehnologia de animalul viu.
exploatare a Aprecierea calităţii carcaselor.
porcinelor
pentru Aplicarea tehnologiei de exploatare
producţia de pentru obţinerea porcului de carne.
carne Aplicarea normelor specifice de
Competenţa 5 Supravegherea tehnologiei de
exploatare a porcinelor în sistem
Aplică extensiv.
tehnologia de Supravegherea tehnologiei de
exploatare a exploatare a porcinelor în sistem
porcinelor în semi-intensiv.
diferite Organizarea recondiţionării porcinelor
sisteme adulte.
Aplicarea tehnologiei de exploatare a
porcinelor în sistem intensiv.
Aplicarea normelor specifice de
Competenţa 6 Organizarea selecţiei la porcine după
anumite caractere.
Aplică
Aplicarea tehnicii selecţiei scroafelor
tehnologia şi vierilor de reproducţie.
ameliorării Compararea sistemelor de ameliorare
porcilor folosite la porcine.
Modulul: ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’

Numele elevului………………………………………
Numele profesorului…………………………………
12
Vor fi elaborate Fişe de rezumat pentru fiecare activitate de învăţare şi pentru
fiecare elev (exemplu)
Competenţă Activitate de Obiectivele
Realizat
învăţare învăţării
Aplică - Rasele de porcine Cunoaşterea şi
cunoştinţe - Caractere morfo – diferenţierea raselor Data la care
referitoare la productive şi de porcine după
obiectivul învăţării
rasele de particularităţi: particularităţile
porcine: morfologice şi a fost îndeplinit
bioeconomice
Comentariile elevului
De exemplu:
 Ce i-a plăcut referitor la subiectul activităţii.
 Ce anume din subiectul activităţii i s-a părut a constitui o
provocare.
 Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 Părerea elevului referitoare la felul în care ar trebui să-şi
urmărească obiectivul învăţării.
Comentariile profesorului
De exemplu:
 Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut
rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a
colaborat bine cu ceilalţi.
 Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară
continuarea dezvoltării.
 Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă
elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre
cum i-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
elevilor.
procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin
de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.
Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară
a progresului pe care l-au făcut.
 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de

competenţă.
13
 Substanţe specifice de natură proteică formate în
1 Anticorpi
organism având rolul de a combate efectul toxinelor
secretate de bacterii.
 Poziţia membrelor (pe sol), faţă de o verticală imaginară.
2 Aplomb
 Amestec de apă caldă, tărâţe de grâu şi sare.
3 Barbotaj
 Partea comestibilă obţinută în urma sacrificării unui
4 Carcasă
animal
 Laptele obţinut în primele 6-7 zile de la fătare.
5 Colostru
 Totalitatea aspectelor morfologice şi de structură fizică
6 Constituţie
generală care caracterizează un animal.
 Compus organic de natură proteică prezent în celulele vii
7 Enzime
care dirijează procesele de sinteză şi de degradare din
organism, producând şi înmagazinând energie; ferment.
 Aplicarea unui număr matricol.
8 Individualizare
 Intreruperea alăptării
9 Înţărcare
 Totalitatea condiţiilor de climă (temperatură, umiditate,
10 Microclimat
curenţi de aer ) particulare unor spaţii mici.
 Desprinderea ovulei mature de pe suprafaţa ovarului
11 Ovulaţie
 Numărul produşilor obţinuţi la o fătare
12 Prolificitate
 O populaţie simplă sau complexă din cadrul unei specii.
13 Rasă
 Cantitatea de nutreţuri administrată zilnic unui animal.
14 Raţie
 Un ansamblu de elemente intercorelate care vizează
15 Sistem de
realizarea unui obiectiv
creştere
 Porţie de hrană administrată unui animal
16 Tain
 Venele aflate pe lobul urechii
17 Venele
auriculare
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată

Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.
CUVINTE CHEIE: rasă, reproducţie, producţie de carne,
sisteme de creştere, sisteme de ameliorare
14
Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor,
venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare
şi de autoevaluare.
Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi
să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician
zootehnist, nivel 3.
Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii
utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-
video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de
exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca
evaluarea competenţelor să fie cât mai adecvată.
Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în
activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor
specifice conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea,
brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, maparea, mozaicul, demonstrarea şi
exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea
logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea
Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează
abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională.
15
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate
realiza prin observarea sistematică a elevului, investigare, referate,
proiecte, portofoliul elevului, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare
sau autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
FOARTE IMPORTANT!!!
 Citiţi cu atenţie toate materialele!
 Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!
 Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!
 Autoevaluaţi-vă permanent!
16
17
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii porcinelor
COMPETENŢA 21.1. – Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de porcine
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1
( anexa 1- prezentare Power Point)
CLASIFICAREA RASELOR DE PORCINE
RASE DE PORCINE
RASE IMPORTATE
RASE (POPULAŢII)
AUTOHTONE
 RASA MARELE ALB

 RASA BAZNA
 RASA LANDRACE
 RASA MANGALIŢA
 RASA YORKHIRE
 PORCUL ALB DE
 RASA DUROC
RUŞEŢU
 RASA HAMPSIRE
18
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21 – Tehnologia creşterii pocinelor
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2
RASA MARELE ALB
 ORIGINE ŞI FORMARE:
A fost obţinut în Anglia.
Este o rasă cosmopolită, fiecare ţară putând

descrie un Marele Alb propriu.
A participat la ameliorarea sub aspect

productiv a multor rase.
 CARACTERE MORFOLOGICE:
 Animalele din această rasă au roba albă
 Pielea este albă-roz, fină, fără cute cu părul fin uneori ondulat.
 Corpul are formă paralelipipedică
 Este o rasă de talie mare, cu o constituţie robustă şi o conformaţie
armonioasă.
 Lungimea corpului este mai mare decât perimetrul toracic cu 5 – 10 cm.
 Capul este potrivit de mare, larg cu profil uşor concav
 Urechile de mărime mijlocie, purtate lateral şi uşor înainte.
 Trunchiul lung, cu linia regiunilor spinare şi şale dreaptă sau uşor
convexă.
 Abdomenul este lung, larg, paralel cu linia spinării.
 Prezintă 12 – 16 sfârcuri din care productive 14.
 Crupa este lungă, largă, cu şunci bine dezvoltate.
 Membrele sunt groase, puternice, cu aplomburi corecte.
 CARACTERE PRODUCTIVE:
 Este o rasă tipică de carne.
 Carcasele sunt apreciate datorită procentului redus de ţesut gras
 Prolificitatea medie este de 11 purcei şi 42 – 45 kg. capacitate de
alăptare.
 Precocitatea rasei este foarte bună, tineretul realizând un spor mediu
zinic de 620 – 660 g cu un consum specific de 2, 9 – 3, 2 kg. concentrate.
 Rasa Marele Alb este folosită pe linie maternă împreună cu rasa
 Landrace pe linie paternă, pentru obţinerea scrofiţelor metise, din
fermele de producţie.
RASA LANDRACE
S-a format în Danemarca din încrucişarea rasei Marele
Alb cu rase de tip celtic. La formarea ei, pe lângă
încrucişare şi selecţie, un rol deosebit
l-a avut alimentaţia pe bază de lapte ecremat şi nutreţuri
concentrate, în cadrul cărora a predominat orzul.
 Porcii din această rasă se caracterizează printr-o talie mijlocie spre mare.
 Au un corp lung cu un format trapezoidal.
 Constituţia este fină sau robustă spre fină.
 Pielea şi părul sunt de culoare albă
 Capul este mic cu profil larg, cu o frunte largă,
 Urechile sunt lungi, subţiri şi aplecate înainte, apropiate de discul râtului.
 Trunchiul este lung (1 – 2 vertebre dorsale în plus), puţin adânc la nivelul părţii
anterioare.
 Crupa este orizontală, lungă şi largă, cu şunci bine dezvoltate.
 Abdomenul este lung, larg, cu 12 – 16 sfârcuri simetrice.
 Membrele sunt de mărime mijlocie, suficient de puternice, cu articulaţii largi,
dar cu unghii slabe care nu rezistă la pardoseli dure.
 Este o rasă specializată pentru producţia de carne
 Se pretează pentru producţia de bacon, deoarece carcasele obţinute au o
lungime bună şi un procent bun de carne.
 Prolificitatea medie a acestei rase este de 10 purcei şi 40 – 45 capacitate de
alăptare
 Pe timpul vieţii rasa înregistrează sporuri medii zilnice foarte bune
(635 – 670 g.), cu un consum specific redus. Rasa Landrace este folosită pe linie
paternă, împreună cu rasa Marele Alb pe linie maternă pentru obţinerea
scrofiţelor metise, din fermele de producţie.
RASA YORKSHIRE
Este o rasă americană, care are la

origine rasa Marele alb.
 Este o rasă de talie mijlocie spre mare
 Constituţia fină spre robustă
 Părul şi pielea de culoare albă
 Capul este scurt, larg cu un profil uşor concav
 Urechile sunt purtate în sus şi înainte
 Trunchiul este potrivit de lung, cu spinarea dreaptă sau uşor convexă, de formă
aproape cilindrică.
 Abdomenul este drept, cu 12 – 14 sfârcuri, bine evidenţiate şi simetrice.
 Membrele sunt potrivit de lungi, solide cu aplomburi corecte.
 Prolificitatea de 10 – 12 purcei, din care se înţarcă în medie 7 – 8 purcei.
 Tineretul înregistrează un spor mediu zilnic de 650 – 700 g. Cu un consum
specific de 2,7 – 2, 9 U. N.
Rasa Yorkshire este folosită pe linie maternă, împreună cu rasa Marele Alb sau
Landrace pe linie paternă pentru obţinerea scrofiţelor metise
RASA DUROC
 Are o talie mare, cu un corp lung
 Constituţia robustă
 Culoarea este roşcată, cu nuanţe de la auriu până la cărămiziu închis.
 Capul este de mărime mijlocie, cu un profil drept
 Urechile sunt de mărime mijlocie, purtate înainte, cu vârfurile răsfrânte.
 Trunchiul este cilindric,lung cu linia spinării convexă. abdomenul copiază linia
spinării şi prezintă în jur de 10 – 12 sfârcuri bine evidenţiate.
 Crupa este teşită, cu şunci foarte bine dezvoltate
 Membrele sunt scurte, puternice.
 Prolificitatea este bună, de 8 – 9 purcei, din care înţarcă 7 – 8 purcei
 Este o rasă paternă şi participă în schemele de încrucişare pentru obţinerea
porcului de abator împreună cu scrofiţele metise Marele alb X Landrace.
 Tipul morfo – productiv de carne
 Carcasele sunt de calitate, cu puţin ţesut gras
 Are o evoluţie ponderală foarte bună , cu un consum specific redus.
RASA HAMPSHIRE
S-a format în S. U. A. probabil din

rasele Essex şi Wessex din Anglia.
Calitatea foarte bună a carcaselor a
determinat pe producătorii europeni
să o importe.
 Este o rasă de talie mijlocie spre mare
 Pielea şi părul de culoare neagră, cu excepţia unui brâu de culoare albă ce
înconjoară regiunea grebănului, spatelui şi a membrelor anterioare.
 Corpul este lung, cilindric, cu o constituţie robustă.
 Capul este relativ mare, osos cu râtul alungit şi profil drept.
 Trunchiul este lung, larg şi cu spinarea convexă.
 Prezintă un abdomen supt, ce copie linia spinării
 Crupa este oblică, cu şuncile foarte bine dezvoltate
 Membrele posterioare mai mult ca cele anterioare, sunt sensibile la pardoselile
dure.
 Faţă de rasa Duroc, rasa Hampshire are o prolificitate mai redusă, iar în ceea
ce priveşte numărul de purcei înţărcaţi şi mai puţin (în jur de 7,3)
 Tineretul supus îngrăşării realizează un spor mediu zinic de 600 – 650 g. cu un
consum specific de 2, 7 – 2, 8 U.N.
 Ritmul de creştere şi calitatea carcasei se plasează deasupra rasei Duroc.
 Are slabe calităţi reproductive
RASE AUTOHTONE
RASA BAZNA
 Este o populaţie de talie mijlocie
 Roba este asemănătoare rasei Hampshire, neagră cu bandă albă în zona
grebănului şi membrelor anterioare
 Capul este mic, cu profilul uşor concav
 Trunchiul este de mărime mijlocie, cilindric cu o spinare largă, uşor convexă.
 Abdomenul este drept, potrivit de larg.
 Crupa este dreaptă, uşor convexă.
 Membrele de mărime mijlocie, rezistente şi cu aplomburi corecte.
 Prolificitatea este în medie de 9 – 10 purcei, din care reuşeşte să înţarce 7 – 8
capete.
 Ritmul de creştere înregistrează valori medii (cca. 500 grame) cu un consum
specific de aproape 5, 0 UN.
 Carcasele sunt bogate în ţesut gras, înscriind acestă populaţie în grupa raselor
cu producţii mixte.
 Această rasă este menţinută la staţiunea expermentală Turda.
RASE AUTOHTONE
RASA MANGALIŢA
Este singura populaţie din ţara noastră

specializată pentru producţia de grăsime.
Această populaţie este menţinută la staţiunea

expermentală Turda.
 Este o populaţie de talie mijlocie
 Corpul este relativ scurt, larg şi foarte adânc.
 Părul este lung, ondulat iar iarna se îndeseşte cu subpăr.
 Se întâlnesc 5 varietăţi de culoare: blondă, roşie, neagră, piept de rândunică şi
baris.
 Capul este de mărime potrivită, cu profilul drept.
 Urechile sunt de mărime mijlocie, aplecate în faţă.
 Spinarea potrivit de lungă, largă şi uşor convexă.
 Crupa este scurtă, teşită, cu şunci slab dezvoltate
 Coastele sunt foarte arcuite, din această cauză perimetrul toracic este mai
mare decât lungimea oblică a trunchiului – aspect caracteristic (de butoi)
raselor de grăsime.
 Membrele sunt de mărime mijlocie spre scurte, cu chişiţa lungă, lucru care
generează „călcătura de urs”.
 Prolificitatea este în medie de 5 – 6 purcei.
 Ritmul de creştere înregistrează valori medii (cca. 500 grame) cu un consum
specific de aproape 5, 5 – 6, 0 UN.
 Carcasele sunt bogate în ţesut gras
RASE AUTOHTONE
PORCUL ROMÂNESC DE CARNE (ALBUL DE RUŞEŢU)
A fost format în perioada 1950 – 1960 şi

constituie o încercare parţial nefinalizată de a
forma un porc cu însuşiri morfo-productive
superioare, rezistent la condiţiile de climă din
Bărăgan. Din testările făcute s-a ales ca reuşită
combinaţia dintre Marele alb şi Stocli (încrucişări
de absorbţie)
 Este o populaţie de porcine formată din indivizi de talie mare

 Culoarea pielii şi a părului este albă
 Constituţia robustă
 Capul estre potrivit de mare, cu un profil drept
 Urechile sunt mijlocii, purtate înainte
 Trunchiul este lung, larg de formă cilindrică
 Linia spinării este dreaptă, uneori uşor lăsată
 Crupa este dreaptă, cu şunci dezvoltate.
 Membrele sunt solide, cu aplomburi corcte.
 Însuşirile productive ale acestei rase sunt încă mult sub ale rasei Marele Alb.
 Sporul mediu zilnic este de 400 - 450 grame
 Grosimea stratului de slănină este de 20 – 21 mm.
 Prolificitate este de 8 – 9 purcei la o fătare. Această populaţie de porcine este
păstrată în cadrul staţiunii Ruşeţu şi se încearcă revigorarea ei.
FIŞA DE LUCRU Nr.1

RASE DE PORCINE
Sarcini de lucru:
1. Studiaţi cu atenţie fişa de documentare nr. 1 care prezintă rasa Marele Alb şi
completaţi tabelele de mai jos:
a) Caractere morfologice
b) Caractere productive
c) Explicaţi importanţa rasei
Culoare Piele Cap Urechi Trunchi Abdomen Crupă Membre

robă
Carcase Prolificitate Capacitate Precocitate Spor Consum

de mediu specific/Kg. spor
alăptare zilnic
c)…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
FIŞĂ DE LUCRU Nr.2
RASE DE PORCINE – LABORATOR TEHNOLOGIC
SARCINI DE LUCRU :
1. Stabiliţi tipurile morfo-productive ale raselor din imaginile de mai jos.

2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând
tabelul de mai jos.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul morfo-

Culoarea Talia Constituţi Format
productiv
a corpora
l
RASA MARELE ALB
RASA BAZNA
RASA MANGALIŢA

Numele şi prenumele ………………………
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr. 1
SARCINI DE LUCRU:
1.Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos şi identifică rasa prezentată:
RASA PREZENTATĂ PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ OBŢINUT
2. Specifică caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare,

completând tabelul de mai jos:
CARACTERE RĂSPUNSURI PUNCTAJ PUNCTAJ

MORFOLOGICE ACORDAT OBŢINUT
Tipul morfo-productiv 2 puncte
Culoarea 1 punct
Talia 1 punct
Constituţia 1 punct
3. Precizează caracterele productive din tabelul de mai jos:

PRODUCTIVE ACORDAT OBŢINUT
Calitatea carcasei 1 punct
Prolificitatea medie 1 punct
NOTA OBŢINUTĂ………………………
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu

SARCINI DE LUCRU:


Culoarea 1 punct
Talia 1 punct


SARCINI DE LUCRU:


Culoarea 1 punct
Talia 1 punct

NOTĂ: Se va acorda 1 punct din ofici

FIŞĂ DE LUCRU Nr.3 – RASE DE PORCINE

ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE
Datorită calităţilor pe care le prezintă, anumite rase de suine prezintă o

importanţă deosebită în activitatea de selecţie.
SARCINI DE LUCRU:
1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos, şi identificaţi rasele prezantate:
a b
a)………………………………………….
b)…………………………………………
c)…………………………………………
2. Precizaţi importanţa pe care o prezintă aceste rase în activitatea de

selecţie.
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
FIŞĂ DE LUCRU Nr.4
PORCINELE DIN FERMA AGENTULUI ECONOMIC
STUDIUL DE CAZ
SARCINA DE LUCRU:
Analizaţi porcinele din ferma agentului economic, identificaţi toate

caracteristicile şi completaţi fişa de observaţie prezantată mai jos:
Număr de Formatul Rasa în care se

exemplare corporal
Culoarea Talia Constituţia încadrează
analizate
4
FIŞĂ DE LUCRU Nr. 5
JOC DIDACTIC TIP PUZZLE – RASE DE PORCINE
In domeniul creşterii porcinelor se cunoaşte un număr mare de rase.
Sarcini de lucru:
1. Priviţi cu atenţie imaginile rasa prezentată şi reconstituiţi din bucăţele rasa

respectivă.
2. Recunoaşte-ţi rasa prezentată.
................................................
3.Precizaţi tipul morfo – productiv al rasei.
................................................
COMPETENŢA 21. 2. – Organizează reproducţia porcinelor

PARTICULARITĂŢILE REPRODUCŢIEI LA PORCINE
SE POT ÎNMULŢI PE TOT APARIŢIA MATURITĂŢII

PARCURSUL ANULUI SEXUALE TIMPURIU: 4 – 6
LUNI
PARTICULARITĂŢILE REPRODUCŢIEI
LA PORCINE
DURATA GESTAŢIE SCURTĂ: PROLIFICITATE RIDICATĂ:
3 LUNI, 3 SĂPTAMÂNI, 3 ZILE 10 – 14 PRODUŞI / FĂTARE
DIFERENŢE DOAR DE CÂTEVA LUNI

ÎNTRE MATURITATEA SEXUALĂ ŞI
MATURITATEA CORPORALĂ

VÂRSTA ŞI GREUTATEA CORPORALĂ OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA
REPRODUCŢIE A PORCINELOR
Nr. Vieruşi Scrofiţe

Crt Rasa
Vârsta Gr. Vârsta Gr. corp.
.
corp.
(luni) (luni) (kg.)
(kg.)
 Landrace
1  Marele alb 8-9 120 – 130 8 110 – 120
 Duroc
 Yorkshire
2  Hampshire 10 – 11 120 – 130 9 – 10 105 – 110
3  Albul de 10 – 11 100 – 115 9 – 10 95 – 100

Ruşeţu
4  Bazna 10 – 12 95 – 100 10 – 11 90 – 100
5  Mangaliţa 11 – 12 90 – 100 10 – 11 90 – 95

CICLUL SEXUAL
Nr. Stadiile ciclului Modificări morfologice

Crt sexual Modificări de comportament
- Creşterea şi maturarea foliculilor ovarieni
1 Proestru - Congestia căilor genitale

- Nu se modifică comportamentul
- Se declanşează ovulaţia
- Căile genitale se congestionează şi se tumefiază
2 Estru - Femela manifestă imobilitate pentru vier

- Este neliniştită
- Consumă capricios hrana
- Involuţia tractusului genital
3 Metestru - Se formează corpul galben de gestaţie

- Femela se linişteşte
- Femela nu acceptă vierul
- Corpul galben involuează
4 Diestru - Uterul şi vaginul sunt în repaus

- Femela are un comportament liniştit
- Femela nu acceptă vierul

SISTEMELE DE MONTĂ LA PORCINE
Nr. Sisteme de Mod de realizare

Varianta
Crt. montă
Monta - Constă în efectuarea unei singure monte

simplă într-un ciclu de călduri
1 Monta dirijată Monta - Constă în efectuarea a două monte într-un
(supravegheată) dublă ciclu de călduri cu doi vieri la un interval de 5
– 10 min.
Monta - Se efectuează cu acelaşi vier sau se repetă
repetată cu un alt vier, după 12 – 18 ore de la prima
montă.
2 Monta liberă - - Verii sunt lăsaţi în permanenţă cu scroafele
pe care le montează pe măsură ce intră în
călduri.
- - Se formează un lot de scroafe pentru
3 Monta în harem fiecare vier.
- Acestea stau impreună cu vierii timp de 3 –
4 sîptămâni.

ORGANIZAREA FĂTĂRII
NR.
CRT. ETAPE ACŢIUNI EFECTUATE
Curăţenia mecanică a adăpostului

1 Pregătirea
Curăţenia sanitară (văruirea)
compartimentului de
Dezinfecţia chimică
fătare
Asigurarea microclimatului optim
Curăţarea părţilor posterioare
2 Pregătirea
Spălarea şi dezinfecţia mameloanelor
scroafelor gestante
Spălarea şi dezinfecţia organelor genitale
1. Îngrijiri acordate purceilor
Îndepărtarea mucozităţilor din nări, gură,
urechi, corp.
Tăierea cordonului ombilical la 5 – 6 cm. de
abdomen şi badijonarea cu o soluţie de tinctură
de iod şi glicerină.
Ajutarea purceilor pentru consumarea
3 Asistenţa la fătare colostrului.
Repartizarea la mameloane în funcţie de
dezvoltarea corporală
2. Îngrijiri acordate scroafelor
Administrarea de barbotaje călduţe
Igienizarea glandei mamare înainte de supt
Evitarea curenţilor de aer

FIŞA DE LUCRU Nr. 1
VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA REPRODUCŢIE A PORCINELOR

Vârsta optimă pentru introducerea la reproducţie a porcinelor este diferită în funcţie
de rasă.
Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos !
Rasa Duroc Rasa Marele alb Bazna
Mangaliţa
Sarcini de lucru:
1.Indicaţi vârsta când se introduc la reprodicţie rasele prezentate.
a) Rasa Duroc.....................................
b) Rasa Marele alb..............................
c) Bazna.................................................
d) Mangaliţa...........................................
2) Alegeţi rasele care se introduc la reproducţie cel mai devreme.
...............................................................
3) Argumentaţi de ce aceaste rase se introduc la reproducţie mai devreme decât
celelalte.
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

CICLUL SEXUAL
Ciclul sexual la scroafe se desfăşoară pe durata a patru stadii.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu stadiile ciclului sexual.
Stadiile
ciclului
sexual
1. 2. 3. 4.
2. Caracterizaţi modificările morfologice şi de comportament produse în cel de-

al doilea stadiu.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Stabiliţi momentul optim de împerechere.

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

EVALUARE / AUTOEVALUARE
SISTEME DE MONTĂ
În creşterea porcinelor se practică pe scară largă monta (proces natural).
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele şi variantele montei naturale.
2,5 puncte
a.
Sisteme de montă
Dirijată
b. c.
2. Explicaţi în ce constă fiecare variantă a montei dirijate. 3 puncte
a)....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
b)...................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
c)....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Stabiliţi care este varianta cu cele mai bune rezultate. Argumentaţi de ce.
3,5 puncte
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Notă: Se va acorda 1 punct din oficiu.


FIŞA DE LUCRU Nr.4
ACTIVITATE PRACTICĂ - PREGĂTIREA MATERNITĂŢII
Sarcini de lucru:
 Efectuaţi igienizarea maternităţii pentru scroafe.
Etape Materiale Acţiuni desfăşurate

necesare
- raz, lopată - Scoate aşternutul murdar din boxe

- furcă, roabă - Curăţă pardoseala de dejecţii
1. Curăţenia - mături - Încarcă în roabă dejecţiile
mecanică - furtune - Mătură boxele şi aleele
- apă - Spală aleele de acces
- cârpe - Duce roaba cu dejecţii la platforma de gunoi
- Prepară varul stins în găleată
- găleţi - Înmoaie bidineaua în soluţia de var
- var - Începe văruirea boxelor din sus în jos
2. Văruirea - bidinele - Revine cu văruitul în zonele mai murdare
- apă - Alimentează pompa cu soluţie de var
- pompă de văruit - Pulverizează varul cât mai uniform pe
suprafeţele boxelor
3. Dezinfecţia - sodă caustică - prepară soluţia de sodă caustică sau formol
chimică - apă, formol 2 – 4%
- găleţi, mături - cu ajutorul măturii soluţia se împrăştie pe
- pompe pardosea
- introduce soluţia în pompă şi o pulverizează
pe pardosea
4. Asigurarea - ventilatoare - spală, deschide şi închide gurile de aerisire
microclimatulu - guri de aerisire - porneşte şi opreşte ventilatoarele
i optim - instalaţii de - pune în funcţiune şi întrerupe instalaţiile
evacuare a electrice
dejecţiilor - măsoară temperatura
- becuri infraroşii - depistează abaterile de la microclimatul
- eleveuze
optim (condens, curenţi de aer, gaze nocive)
- termometre
NOTĂ: se vor respecta normele de protecţia muncii specifice
lucrării:
 Purtarea obligatorie a echipamentului de potecţia muncii
 Se interzice joaca cu uneltele de lucru
 Este interzis să se stropească sau să introducă mâinile în soluţia de sodă

custică sau formol
 Se va evita stropirea animalelor cu var sau cu soluţii dezinfectante
 Se vor respecta instrucţiunile tehnice de folosire a instalaţiilor electrice
 Nu se va interveni pentru remedierea defecţiunilor în timpul funcţionării

instalaţiilor
 Nu se va lăsa la dispoziţia elevilor substanţele toxice.
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
PREGĂTIREA MATERNITĂŢII - ACTIVITATE PRACTICĂ
Nr. PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

ZAT
Crt OPERAŢII ACORDAT
Îmbrăcarea echipamentului de
1 0, 5 p.
protecţia muncii
Pregătirea materialelor necesare
2 1,0 p.
Scoaterea aşternutului murdar
3 0,5 p.
Încărcarea dejecţiilor în roabă şi
4 0,5 p.
transportarea lor la platforma de
gunoi
Măturarea, spălarea boxelor şi aleelor
5 0,5 p.
Prepararea varului stins
6 0,5 p.
Văruirea boxelor cu bidineaua sau cu
7 1,0 p.
pompa
Revăruirea zonelor mai murdare
8 0,5 p.
Prepararea soluţiilor de sodă caustică
9 1,0 p.
sau formol 2 – 4%
Împrăştierea soluţiilor dezinfectante
10 0, 5 p.
pe pardosea
Spălarea pardoselei cu multă apă
11 0, 5 p.
Deshiderea sau închiderea gurilor de
12 0, 5 p.
aerisire sau ventilatoarelor
Punerea în funcţiune şi întreruperea
13 0, 5 p.
instalaţiilor electrice
Măsurarea temperaturii
14 0, 5 p.
Depistarea curenţilor de aer,
15 0, 5 p.
condens, gaze nocive
Respectarea regulilor de protecţia
16 1,0 p.
muncii
17 PUNCTAJ OBŢINUT -
COMPETENŢA 21. 3. – Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin

CARACTERISTICILE COLOSTRULUI
CARACTERISTICILE
COLOSTRULUI
VALOARE NUTRITIVĂ
VALOARE IMUNOLOGICĂ VALOARE LAXATIVĂ
Determinată de conţinutul mai
Determinată de conţinutul în Determinată de conţinutul
ridicat în substanţe nutritive
anticorpi ridicat în grăsime şi enzime
faţă de laptele normal
 Laptele de scroafă îşi modifică compoziţia începând de la fătare până la

încheierea lactaţiei. Important !!!
 In primele 48 de ore laptele de scroafă poartă denumirea de colostru
 Acesta, la rândul lui îşi schimbă compoziţia după primele ore de la fătare
 Colostrul are rol hotărâtor în apărarea sănătăţii purceilor în primele zile de

viaţă
 Purceii care nu sug colostru, de regulă nu tăiesc.
ÎNGRIJIREA PURCEILOR ÎN PERIOADA DE ALĂPTARE

SPECIFICARE ACŢIUNI EFECTUATE
După fătare se dau la primul supt pentru a

consuma colostru
Se cântăresc şi se individualizează
Se execută: tăierea colţilor, amputarea cozii şi
castrarea masculilor
Se evită mortalităţile prin strivire, folosindu-se
Îngrijiri acordate izolarea scroafei pe standuri speciale, expunerea
purceilor în perioada purceilor sub lămpile infraroşii, folosirea barei de
de alăptare protecţie
Repartizarea purceilor slabi dezvoltaţi la
mameloanele pectorale
Completarea necesarului de fier prin
administrarea de fier organic
Administrarea de vitamine şi săruri minerale în
amestecuri adecvate

HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI
Laptele matern este capabil

Foarte până la vârsta
important de 3 săptămâni
de reţinut !!!!! să asigure
necesarul de substanţe şi energia creşterii în greutate a sugarilor.
După această vârstă tehnologul intervine printr-o furajare suplimentară.
Hrănirea suplimentară trebuie să înceapă de la vârsta de 9 – 10 zile,
treptat, astfel încât la vârsta de 3 săptămâni, purceii să fie obişnuiţi să
consume un furaj suplimentar.
Grăunţele prăjite, îndeosebi orzul, se pot administra purceilor, ca prim
furaj suplimentar, pentru obişnuire, deoarece acestea sunt consumate cu
plăcere, fiind crocante şi gustoase.
Unităţile industriale folosesc ca prim furaj suplimentar nutreţul
combinat reţeta 0 – 1.

SISTEME DE ÎNŢĂRCARE A PURCEILOR
Înţărcarea
ultraprecoce
Înţărcarea
Înţărcarea
foarte
semiprecoce
precoce
SISTEME
DE
ÎNŢĂRCARE
Înţărcarea Înţărcarea
precoce semitardivă
Înţărcarea
tradiţională
 Înţărcarea ultraprecoce: se realizează în scop experimental. Purceii se

izolează imediat după fătare.
 Înţărcarea foarte precoce: izolarea se face a 2 zi după fătare.
 Înţărcarea precoce: se realizează la vârsta de 1 – 3 săptămâni.

 Înţărcarea semiprecoce: se realizează la vârsta de 4 – 5 săptămâni.
 Înţărcarea semitardivă: se realizează la vârsta de 6 – 7 săptămâni.
 Înţărcarea tradiţională: se realizează la vârsta de 7 – 8 săptămâni.

Greutatea purceilor 12 – 14 kg. Se obţin rezultate foarte bune.

FIŞA DE LUCRU Nr.1
COLOSTRUL
Primul lapte administat purceilor imediat după fătare poartă denumirea de
colostru.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu caracteristicile colostrului.
CARACTERISTICILE
COLOSTRULUI
a. b. c.
2. Explicaţi caracteristicile precizate.
a)....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
b)...................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
c)....................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
3. Argumentaţi importanţa colostrului pentru alimentaţia nou-născuţilor.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

FIŞA DE LUCRU Nr.2
ACTIVITATE PRACTICĂ – HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR
SUGARI
Sarcini de lucru:
1. Efectuaţi hrănirea suplimentară a purceilor sugari.
Etape Materiale necesare Acţiuni desfăşurate
1 2 3
- tavă pentru prăjit - alege cerealele pentru prăjit

cereale - pregăteşte tava pentru prăjit cerealele
- sursă de prăjire
Pregătirea - pune în funcţiune sursa de prăjit
grăunţelor - cereale (orz, ovăz, - amestecă (învârteşte) cerealele în timpul
porumb) prăjitului pentru a nu se arde
- hrănitori pentru - curăţă hrănitorile
purcei
- administrează purceilor cerealele prăjite
- Concentrate (orz, - cântăreşte concentratele respectând

ovăz, porumb) procentul din amestecul recomandat
Pregătirea
amestecului - sare, cretă furajeră - pune concentratele în sac sau roabă şi le
de transportă la moară
- făină de oase
concentrate - urieşte concentratele
- moară cu ciocănele
- adaugă sare, cretă furajeră şi făină de
- saci, găleţi, roabă,
oase
lopată, cântar
- amestecul pregătit (uruit) îl introduce în

sac, găleată sau roabă.
Administrare - hrănitori
a - transportă amestecul în adăpost
- găleată, roabă,
suplimentului - lopată, sac - curăţă hrănitorile
de - umple hrănitorile cu amestec de
concentrate concentrate
NOTĂ: se vor respecta normele de protecţia muncii specifice lucrării.
HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI - ACTIVITATE

PRACTICĂ
Nr. PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

ZAT
Crt OPERAŢII ACORDAT
Îmbrăcarea echipamentului de
1 0, 5 p.
protecţia muncii
Alegerea cerealelor pentru prăjit
2 0,5 p.
Punerea în funcţiune a sursei de
3 0,5 p.
căldură pentru prăjit
Amestecarea cerealelor în timpul
4 1,0 p.
prăjitului pentru a un se arde
Curăţarea hrănitorilor
5 0,5 p.
Administrarea cerealelor prăjite
6 0,5 p.
purceilor
Alegerea şicântărirea concentratelor
7 1,5 p.
respectând procentul din amestecul
recomandat
Introducerea concentratelor în sac
8 0,5 p.
sau roabă şi transportarea lor la
moară
Uruirea concentratelor
9 1,0 p.
Adăugarea de sare, cretă furajeră şi
10 0, 5 p.
făină de oase
Introducerea amestecului pregătit în
11 0, 5 p.
sac, găleată, roabă
Transportarea amestecului în adăpost
12 0, 5 p.
Curăţirea hrănitorilor
13 0, 5 p.
Administrarea amestecului de
14 0, 5 p.
concentrate
Respectarea regulilor de protecţia
16 1,0 p.
muncii

FIŞA DE LUCRU Nr.3
TEHNICI DE ÎNŢĂRCARE
PROBLEMATIZAREA
Sarcini de lucru:
Problema: Studiaţi cu atenţie cele două variante de înţărcare prezentate mai
jos şi stabiliţi varianta optimă care reduce stresul de înţărcare.
Tehnici de înţărcare
Varianta I Varianta II
În prima zi purceii sug de 5 ori În prima zi se aleg 1 – 2 purcei mai

dezvoltaţi şi se separă în altă boxă
În a II a zi purceii sug de 4 ori În a II a zi se scot alţi 2 – 3 purcei
În a III a zi purceii sug de 3 ori În a III a zi se continuă separarea,

alegându-se exemplarele cele mai
viguroase
În a IV a zi purceii sug de 2 ori În a IV a zi se procedează la fel
În a V a zi purceii sug o singură dată În a V a zi se înţarcă purceii rămaşi

indiferent de dezvoltare.
Începând cu prima zi a înţărcării

purceii sunt separaţi de scroafă şi sunt
introduşi la supt numai sub
supraveghere, conform schemei de
înţărcare.
Important !!
În această perioadă, purceii sunt hrăniţi tot timpul înţărcării cu aceleaşi

amestecuri de concentrate folosite în timpul alăptării.
COMPETENŢA 21.4. – Asigură tehnologia de exploatare a porcilor pentru producţia de carne
FIŞA DE DOCUMENTARE 1
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE CARNE
SCHEMĂ
Vârsta Suprafaţa pe cap
Alimentaţia de animal
Rasa Sexul
FACTORII CARE
INFLUENŢEAZĂ FACTORI EXOGENI
FACTORI ENDOGENI PRODUCŢIA DE
CARNE
Particularităţi Sănătatea
individuale Numărul de animale din
boxă
COMPETENŢA 21.4. – Asigură tehnologia de exploatare a porcilor pentru
producţia de carne

APRECIEREA PRODUCŢIEI DE CARNE
Aprecierea producţiei de carne pe animalul viu, prin metoda punctajului:
Criteriul analizat Cerinţe de îndeplinit Punctaj

maxim
Greutatea În concordanţă cu cerinţele comerciale 10
Forma corporală Corp lung, puternic, sunci dezvoltate, 10

descinse, spete rotunjite.
Aspect de calitate Regiunile corporale proporţionale,

îmbinate armonios, stratul de grăsime 17
moderat.
Aspect de exterior Pielea fină, întinsă, părul mătăsos, 8

uniform
Sferturile Lungi, cu extindere bună 10

corporale
Spinarea Lungă şi lată 10
Coastele Arcuite 8
Flancurile Extinse şi profunde 6
Spetele Rotunde şi prelungite 6
Gâtul Scurt şi bine dezvoltat 7
Capul Corespunzător cu vârsta şi dezvoltarea 3
Membrele Depărtate şi bine plasate 5

anterioare
producţia de carne
HRĂNIREA PORCINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE
Furaje şi cantităţi recomandate în hrănirea porcilor la îngrăşat, în sistem
semiintensiv:
Categoria de animale Furaje utilizate Cantităţi recomandate
Fibroase – făina de fân 1 – 1, 5 kg.
Suculente:
 Cartofi 8 – 10 kg.
 Nutreţ verde 8 – 10 kg.
 Bostănoase 12 – 18 kg.
 Sfeclă furajeră 6 – 8 kg.
Porci la îngrăşat
Concentrate:
 Porumb 80 %
 Orz, ovăz 2 – 3 kg.
 Mazăre, şroturi
Resturi menajere
Subproduse lactate 4 – 15 litri
Exemplu de raţie pentru un porc gras de 80 kg. care realizează un spor de

creştere de 750 g / zi.
Specificare Cantitate (kg.) SU (g) UN PD (g) Ca (g) P8 (g)
Porumb 1, 5 1.320 1, 95 105 4, 5 13
Orz 1, 5 1.320 1, 65 132 2, 7 5, 7
Srot de soia 1, 5 0,225 0, 25 100 0, 9 1, 4
Cretă furajeră 0, 0015 --- --- --- 10, 0 ---

Total

producţia de carne
NUTREŢURI COMBINATE PENTRU PORCII LA ÎNGRĂŞAT
În unităţile de tip industrialfurajele destinate tineretului porcin supus
îngrăşării sunt nutreţurile combinate, reţeta 0 – 3, până la greutatea de 50 kg. şi
reţeta 0 – 4, de la greutatea de 50 kg. până la livrare.
Structura şi caracteristicile nutritive ale nutreţurilor combinate
0 – 3 şi 0 – 4
0 – 3 (%) 0 – 4 (%)
Specificare
a b c a b c
Structură :
Porumb 40, 0 40, 0 55, 0 50, 0 60, 0 70, 0
Orz 30, 0 15, 0 15, 0 30, 0 10, 0 10, 0
Grâu - 15, 0 - - 10, 0 -
Tărâţe de grâu 6,5 6, 0 6, 0 5, 0 5, 0 5, 0
Şroturi de floarea- 7, 0 8, 0 9, 0 3, 5 4, 4 4, 0
soarelui 8, 5 8, 0 6, 5 4, 0 3, 0 3, 0
Şroturi de soia 1, 0 1, 0 1, 5 0, 6 1, 0 1, 0
Făina de carne 1, 5 1, 5 1, 5 1, 0 1, 0 0, 5
Făina de peşte 1, 5 1, 5 1, 5 1, 0 1, 45 1, 45
Drojdia furajeră 1, 0 1, 0 1, 0 1, 85 1, 0 2, 0
Făina de lucernă 1, 45 1, 45 1, 45 1, 5 1, 5 1, 4
Carbonat de calciu 0, 50 0, 50 0, 50 0, 50 0, 60 0, 60
Sare (NaCl) 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005 0, 005
Sulfat de cupru 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0 1, 0
Zoofort P2
Total 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0 100, 0

producţia de carne
MICROCLIMATUL
Parametrii de microclimat pentru adăposturile cu porci puşi la îngrăşat sunt:
Specificare Categoria de porci
30 – 60 kg. 60 – 110kg.
Temperatura (˚C) 18 – 20 17 – 19
Umiditatea relativă (%) 55 – 70 60 – 75
Viteza aerului (m/s):

 Vara 0, 5 – 1, 0 0, 5 – 1, 0
 Iarna 0, 2 – 0, 5 0, 2 – 0, 5
Gaze nocive (in volume la mie):

 Dioxid de carbon 3, 5 3, 5
 Amoniac 0, 026 0, 026
 Hidrogen sulfurat 0, 015 0, 015
Necesarul de aer proaspăt

(m3/cap/oră):
 Vara 100 100
 Iarna 20 20

COMPETENŢA 21. 4. – Asigură tehnologia de exploatare a porcilor pentru
producţia de carne
Factorii care inflenţează producţia de carne sunt grupaţi în două

categorii: factori endogeni şi factori exogeni.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu factorii exogeni care influenţează producţia
de carne.
Factorii exogeni care influenţează

producţia de carne
2. Alegeţi pe cel mai important dintre factori şi argumentaţi importanţa acestuia

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Explicaţi de ce densitatea prea mare a animalelor în boxă sau adăpost
acţionează negativ asupra sporului de creştere în greutate a porcilor.
......................................................................................
......................................................................................
......................................................................................
......................................................................................
producţia de carne
......................................................................................
FIŞA DE LUCRU......................................................................................
Nr. 2
STUDIUL DE ......................................................................................
CAZ
......................................................................................
......................................................................................
Sarcina de lucru: ............................
Apreciaţi starea de îngrăşare a două porcine din ferma agentului economic,

urmărind criteriile din tabelul de mai jos şi stabiliţi punctajul.
Punctaj Exemplar A Criteriul analizat Exemplar B Punctaj
Greutatea
Forma corporală
Aspect de calitate
Aspect de exterior
Sferturile corporale
Spinarea
Coastele
Flancurile

producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr.3
PROBLEMATIZAREA
În hrănirea porcilor la îngrăşat se folosesc raţii cu structură diferită în funcţie
de perioada de îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cele două tipuri de raţii, prezentate mai jos şi precizaţi cărei periode
de îngrăşare corespunde fiecare.
RAŢIA NR. 1 RAŢIA NR. 2
 Porumb 30%  Porumb 65%
 Orz 18%  Mazăre 10%
 Mazăre 15%  Şrot de floarea soarelui 5%
 Şrot de floarea soarelui 15%  Tărâţe de grâu 15%
 Făina de carne, oase 10%  Făină de lucernă 5%
 Tărâţe de grâu 10%

 Făină de lucernă 5%
RAŢIA PERIOADA DE ÎNGRĂŞARE
NR. 1
NR. 2
2. Argumentaţi de ce fiecare raţie corespunde perioadei stabilite

Raţia nr.1....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Raţia nr. 2...................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr. 4 – ACTIVITATE PRACTICĂ
Sarcini de lucru:
1. Efectuaţi hrănirea porcilor în perioada de îngrăşare.
Etape Materiale necesare Operaţii
Anamneza asupra - caiet - se informează la îngrijitori sau

loturilor de porci persoane responsabile din fermă despre
- creion /pix
puşi la îngrăşat greutatea animalelor pe loturi, sau din
- animale evidenţele zootehnice.
Documentarea şi - fişele de - citeşte fişele de documentare

alegerea raţiei documentare nr.3; 4 nr. 2 şi nr. 3;
corespunzătoare
etapei de - manuale - stabileşte raţii specifice etapelor de
îngrăşare îngrăşare;
- furaje - sabileşte cantitatea de furaje necesară
pe loturi;
- cântare
- alege sortimentele de furaje;
- lopată
- cântăreşte furajele;
Pregătirea hranei - găleţi
- transportă furajele la moară, dacă nu
- saci
sunt uruite;
- roabă
- urieşte furajele;
- moară cu ciocane
- prepară amestecul;
- împarte raţia în tainuri
Administrarea - hrănitori - curăţă hrănitorile şi jgheaburile pentru

furajelor apă
- lopată
- transportă cantitatea de furaje
- găleţi
corespunzătoare unui tain
- saci
- administrează tainul uniform în
- cântar hrănitori
- umple cu apă jgheaburile pentru
adăpare

producţia de carne
HRĂNIREA PORCINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE - ACTIVITATE

PRACTICĂ
Nr. OPERAŢII PUNCTAJ REALIZAT NEREALI-

Crt ACORDAT ZAT
1 Îmbrăcarea echipamentului de 0, 5 p.
protecţia muncii
2 informarea despre greutatea 0,5 p.
animalelor pe loturi,
3 citirea fişele de documentare 0,5 p.
4 stabilirea raţiilor specifice etapelor 1,0 p.
de îngrăşare;
5 sabilrea cantităţilor de furaje 1,0 p.
necesare pe loturi;
6 alegerea sortimentelor de furaje; 0,5 p.
cântărirea furajelor;
7 transportarea furajelor la moară, 0,5 p.
dacă nu sunt uruite;
8 urirea furajelor; prepararea 1,5 p.
amestecului;
9 împărţirea raţiei în tainuri 1,0 p.
10 curăţirea hrănitorilor şi 0, 5 p.
jgheaburilor pentru apă
11 transportare cantităţii de furaje 0, 5 p.
corespunzătoare unui tain
12 administrarea tainului uniform în 0, 5 p.
hrănitori
13 umplerea cu apă a jgheaburilor 0, 5 p.
pentru adăpare
16 Respectarea regulilor de protecţia 1,0 p.
muncii

producţia de carne
MICROCLIMATUL
Condiţiile de microclimat din adăpost influenţează procesul de creştere şi
îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Precizaţi temperatura optimă din adăpost pentru cele două categorii:
Categoria Temperatura optimă
30 – 60 kg.
60 – 110 kg.
2. Argumentaţi de ce atât temperatura scăzută cât şi cea ridicată influenţează

negativ sporul de creştere în greutate.
Temperatură prea scăzută Temperatură prea ridicată
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
...................................................................................................................................
COMPETENŢA 21. 5. – Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite sisteme

SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR - CARACTERISTICI
SISTEME DE EXPLOATARE A
EXTENSIV INTENSIV INDUSTRIAL
PORCINELOR
SEMIINTENSIV
 Folosirea raselor sau
 în totalitate factorii abiotici (cazare,
metişilor raselor locale.
microclimat, hrană, tehnologie) sunt dictaţi
 Utilizarea pentru cazare a  Folosirea raselor de porcine de om;
unor adăposturi simple ameliorate  factorii biotici (paraziţi, agenţi infecţioşi)
 Folosirea de adăposturi sunt eliminaţi în totalitate sau ţinuţi la valori
 Folosirea în hrana porcilor
corespunzătoare minime;
în principal a unor resurse
 Folosirea în hrana porcilor a unor
 ferma este dependentă ca sursă ca sursă de
furajere locale reţete pe bază de cereale completate
lucru de unităţi specializate (exemplu:
Durată mare pentru cu furaje suculente, masă verde etc.
 fabrici de nutreţuri combinate)
 Durata creşterii şi îngrăşării
realizarea mases de se poate discuta despre un randament al
porcilor este mai redusă decât în 
sacrificare a porcilor conversiei energiei şi substanţelor din hrană
sistemul extensiv.
într-o anumită producţie (exemplu: carcase
cu procent ridicat de carne)

SISTEMUL INTENSIV INDUSTRIAL
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC
♀♂
♀ ♀♂
SECTOR SECTOR
SECTOR
MATERNITATE CREŞĂ
MONTĂ - GESTAŢIE
♀ REFORMATE
TINERET PENTRU SECTOR
ÎNLOCUIREA REFORMEI ÎNGRĂŞARE
♂ REFORMAŢI
ABATOR
DIN FERMELE DE MULTIPLICARE,
FERME DE HIBRIDARE
COMPETENŢA 21. 5. – Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în
diferite sisteme
FIŞA DE LUCRU Nr.1

SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR
Plecând de la definiţia sistemului (o grupare de elemente care acţionează

împreună în vederea atingerii unui obiectiv comun) literatura de specialitate
descrie trei sisteme de exploatare a porcinelor.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele de exploatare a porcinelor.
INTENSIV INDUSTRIAL
PORCINELOR
2. Alegeţi dintre sistemele precizate, pe cel care are cea mai mare eficienţă
economică.
.........................................................
3. Caracterizaţi sistemul ales.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Timp de lucru: 10 minute

FIŞA DE LUCRU Nr.2

Activitatea complexelor industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor se desfăşoară în patru sectoare importante
de activitate:
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sectoarele de activitate din complexele industrale pentru creşterea şi îngrăşarea
porcilor.
2. Trasaţi prin săgeţi mişcarea animalelor în cadrul acestor sectoare.
TINERET PENTRU
ÎNLOCUIREA REFORMEI
ABATOR
DIN FERMELE DE MULTIPLICARE,
FERME DE HIBRIDARE
COMPETENŢA 21. 6. – Aplică tehnologia ameliorării porcinelor
ORGANIZAREA INDIVIDUALIZĂRII PORCINELOR
La specia porcine, aplicarea numărului matricol (individualizarea) se face prin mai multe metode, unele din ele comune
şi altor specii de fermă ( crestare, tatuaj, criomarcare)
Să fie durabilă şi Să poată fi citită uşor

Să nu pericliteze
corespunzătoare scopului
sănatatea animalului
urmărit
Să se poată efectua uşor Condiţiile pe care trebuie să le Să fie simplă şi

îndeplinească o marcare bună: economică
Să nu producă animalului
dureri prea mari Să nu micşoreze valoarea Să nu deprecieze exteriorul
economică a animalului animalului
Creşterea Creşterea Creşterea pe bază de linii

Încrucişările tetrarasiale sau
neînrudită înrudită tetraliniare
SISTEME DE
CREŞTEREA ÎN Încrucişările Încrucişările
AMELIORARE
RASĂ CURATĂ alternative rotative
Încrucişările de
Încrucişările de producţie
CREŞTEREA PRIN
ameliorare
ÎNCRUCIŞARE
Încrucişarea de Încrucişarea de
Încrucişarea Încrucişarea de
infuzie absorbţie
industrială simplă întoarcere
alternativă
Incrucişarea pentru
formarea de rase noi Încrucişările trirasiale
sau triliniare
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr.3 – OBŢINEREA PORCULUI DE ABATOR
ÎNCRUCIŞAREA TRIRASIALĂ SAU TRILINIARĂ
X
♀ MARELE ALB ♂ LANDRACE
♀ METISE (Marele alb x

X
F1
Landrace)
♀ METISE (Marele alb x Landrace) ♂ Hampshire(sau rasa Duroc)
F2
Porcul de abator
FIŞA DE LUCRU Nr.1 – ACTIVITATE PRACTICĂ
INDIVIDUALIZAREA – PROBĂ PRACTICĂ

SARCINI DE LUCRU: Executaţi individualizarea prin tatuaj.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII
 Purcel - Verifică starea de

 Alcool, vată integritate a materialelor
1.Pregătirea  Trusă de tatuat
materialelor necesare  Substanţă - Ordonează materialele şi
colorantă instrumentele în ordinea
folosirii lor.
2. Contenţia animalului - - Ţine purcelul în braţe.

 Vată
3. Identificarea - Şterge faţa internă a
 Alcool sanitar
venelor auriculare urechii cu tampon de vată
îmbibată în alcool sanitar,
pentru a evidenţia venele.
 Trusă de tatuat
4. Formarea numărului - Introduce în lăcaşurile
matricol cleştelui de tatuat
numerele
- Prinde urechea cu cleştele

între cele două vene
auriculare
 Trusa de tatuat
- Presează cleştele
 Substanţa
5. Tatuarea
colorantă - Pune substanţă colorantă
în zona perforată
- Masează urechea pentru
imprimarea substanţei
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:

 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.
 Să nu se joace cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze purceii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
INDIVIDUALIZAREA PRIN TATUAJ - PROBĂ PRACTICĂ
NR. PUNCTAJ REALIZA NEREALI

T -ZAT
CRT. OPERAŢII ACORDAT
 Purtarea echipamentului de
1 1,0 puncte
protecţia muncii
 Pregătirea materialelor:
2 1,0 puncte
vata, alcool, trusa de
tatuat, substanţă
colorantă, purcel.
 Verificarea stării
3 0,5 puncte
materialelor
 Contenţia purcelului
4 0,5 puncte
 Alegerea locului de tatuare
5 0,5 puncte
 Dezinfecţia locului de
6 0,5 puncte
tatuat
 Formarea numărului
7 1,0 puncte
matricol
 Prinderea urechii şi
8 1,0 puncte
presarea cleştelui
 Utilizarea substanţei
9 1,5 puncte
colorante
 Masarea urechii
10 1,5 puncte
 Respectarea regulilor de
11 1,0 puncte
protecţia muncii
ÎNCRUCIŞAREA LA PORCINE
În cadrul creşterii prin încrucişare, la porcine deosebim:
 Încrucişări în scopul amelorării raselor
 Încrucişări de producţie sau cu scopuri economice imediate
Sarcini de lucru:
2.
1. 3.
Încrucişări
de
producţie
4. 5.
6.
2. Aegeţi dintre încrucişările precizate, pe cea practicată în mod curent pentru
formarea porcului de abator.
..........................................................
3. Explicaţi în ce constă acest tip de încrucişare.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Corelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi metodele didactice
Nr. Competenţa Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de activitate

crt.
1 21.1 Aplică Cunoaşterea şi - Clasificarea raselor de porcine (FD-1) - observarea - individual
cunoştinţe diferenţierea raselor - Marele Alb (FD-2, FL -1, FA-1) - studiu individual - pe echipe
referitoare la de porcine după - Landrace (FD-3) - descoperirea - lucrul pe staţiuni
rasele de particularităţile - Yorkshire (FD-4) - problematizarea
porcine morfologice şi - Duroc (FD-5) - conversaţia euristică
bioeconomice - Hampshire (FD-6) - studiul de caz
- Bazna (FD-7, FA-2)
- Mangaliţa (FD-8, FA-3) ATENŢIE
- Alb de Ruşeţu (FD-9)
Fişa de lucru 1 poate fi elaborată de profesori
pentru toate rasele de porcine şi poate fi
folosită ca fişă de evaluare sau autoevaluare.
Evaluarea: (FL-2, FL-3, FL-4, FL-5) - descoperirea - individual

- problematizarea - pe echipe
- conversaţia euristică - lucrul pe staţiuni
- studiul de caz
- joc puzzle
LEGENDA
FD – fişa de documentare
FL – fişa de lucru
FA – fişa de autoevaluare
FIŞA DE LUCRU Nr. 1 – SOLUŢII

RASE DE PORCINE
Sarcini de lucru:
1. Studiaţi cu atenţie fişa de documentare nr. 1 care prezintă rasa Marele Alb şi
completaţi tabelele de mai jos:
c) Explicaţi importanţa rasei
Culoare Piele Cap Urechi Trunchi Abdomen Crupă Membre

robă
albă albă-roz, potrivit mărime lung, cu lung, larg, lungă, groase

fină, fără de mijlocie, linia paralel cu largă, dar
cute mare, purtate superioa linia cu puternice,
larg cu lateral şi ră spinării. şunci cu
profil uşor dreaptă bine aplomburi
uşor înainte sau uşor dezvolt corecte.
concav convexă ate
.
Carcase Prolificitat Capacitate Precocitat Spor Consum specific/Kg.

e de e mediu spor
alăptare zilnic
procent 11 purcei. 42-45 Kg. foarte 620 – 660 2, 9 – 3, 2 kg

redus de bună g
ţesut gras
c) Este folosită pe linie maternă împreună cu rasa Landrace pe linie paternă, pentru
obţinerea scrofiţelor metise, din fermele de producţie

FIŞĂ DE LUCRU Nr.2 – SOLUŢII

RASE DE PORCINE – LABORATOR TEHNOLOGIC
SARCINI DE LUCRU :
1. Stabiliţi tipurile morfo-productive ale raselor din imaginile de mai jos.
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de
mai jos.
3. Argumentaţi tipul morfo – productiv care l-aţi creşte în viitoarea voastră fermă.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul
morfo- Culoarea Talia Constituţia Format
productiv corporal
RASA MARELE ALB
Carne Albă Mare Robustă Paralelipi-

ped
Neagră cu
RASA BAZNA bandă albă
în zona
Mixt grebănului Mijlocie Robustă Cilindric
şi membre-
lor
anterioare
RASA MANGALIŢA
Grăsime Blondă Mijlocie Robustă Aspect de

“butoi”
3. Tipul morfo-productiv de carne, deoarece:
 carcasele sunt apreciate datorită procentului redus de ţesut gras
 rasele de carne au precocitate foarte bună, tineretul realizând sporuri mari de
creştere cu un consum specific redus
 Pentru această temă vă sugerăm următorul scenariu didactic:
Se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru (staţiuni).

Fiecare punct de lucru este dotat cu fişe de documentare (descrierea rasei),
fişe de lucru (despre caracterele morfologice şi productive),mulaje, postere,
albume, imagini (video, DVD, CD) etc.
În fiecare punct de lucru se găseşte câte o rasă (autohtonă sau importată).
Exemplu: staţiunea nr.1 – rasa Marele alb
staţiunea nr.2 – Bazna
staţiunea nr. 3 – Mangaliţa etc.
Numărul staţiunilor corespunde cu numărul raselor şi cu numărul grupelor.
Pentru elevii foarte buni se organizează o staţiune de rezervă cu o altă rasă
mai rar întâlnită ( expl. Rasa Marele Negru )
Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei/orelor fiecare echipă să fi
parcurs toate staţiunile (nu este obligatorie staţiunea de rezervă).
În fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă
şi identifică rasa prezentată, rezolvă sarcinile de lucru din fişa de lucru, cer
lămuriri dacă este cazul, bifează staţiunea parcursă în fişa de lucru unde se
trec toate staţiunile.
În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare
staţiune.
Liderul fiecărei grupe prezintă soluţiile găsite
Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra
soluţiei corecte.
La finalul parcursului elevii sunt capabili să identifice şi să caracterizeze rasele
de porcine.
Evaluarea se va realiza prin autoevaluare, fiecare elev primind câte o fişă de
autoevaluare conţinând o singură rasă.
După expirarea timpului acordat pentru rezolvarea fişelor profesorul
proiectează soluţiile corecte ale fiecărei fişe, iar elevii se autoevaluează.
Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni , iar metodele

subordonate sunt: observarea, descoperirea, problematizarea şi conversaţia
euristică.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în
corectarea soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea este centrată pe elevi.
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observare şi
evaluare:

FIŞĂ DE OBSERVARE ŞI EVALUARE
Punctaj Grupa Grupa Grupa

maxim II III
Nr. Criterii de observare şi evaluare I
acordat
crt.
1 Comunicarea şi colaborarea 1
elevilor în grupă
2 Participarea elevilor la rezolvarea 2

sarcinilor de lucru
3 Comportamentul elevilor în timpul 1

activităţii
4 Recunoaşterea raselor prezentate 2
5 Prezentarea şi argumentarea 1
soluţiilor
6 Nivelul cunoştinţelor teoretice 2
7 Respectarea etapelor în 1
rezolvarea sarcinilor de lucru
Punctaj total 10
Numele şi prenumele elevului ………………………
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr. 1 - SOLUŢII

SARCINI DE LUCRU:
Marele alb 2 puncte


Tipul morfo-productiv Carne 2 puncte
Culoarea Albă 1 punct
Talia Mare 1 punct
Constituţia Robustă 1 punct

Calitatea carcasei Bună, cu un procent redus de ţesut gras 1 punct
Prolificitatea medie 11 purcei 1 punct

SARCINI DE LUCRU:
Bazna 2 puncte

Tipul morfo-productiv Mixt 2 puncte
Neagră cu bandă albă în zona
Culoarea grebănului şi membrelor 1 punct
anterioare
Talia Mijlocie 1 punct

Calitatea carcasei Carcasele sunt bogate în ţesut gras 1 punct
Prolificitatea medie 9 – 10 purcei 1 punct
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu.


SARCINI DE LUCRU:
RASAPREZENTATĂ PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ OBŢINUT
Mangaliţa 2 puncte
Tipul morfo-productiv Grăsime 2 puncte
Culoarea Blondă 1 punct
Talia Mijlocie 1 punct
Calitatea carcasei Carcasele sunt bogate în ţesut gras 1 punct
Prolificitatea medie 5 – 6 purcei 1 punct
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu.
 Profesorul poate realiza fişe de autoevaluare şi pentru celelalte rase
studiate.

FIŞĂ DE LUCRU Nr. 3 – RASE DE PORCINE

SOLUŢII
ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE

SARCINI DE LUCRU:
1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos, şi identificaţi rasele prezantate:
a b
c
a) Rasa Landrace
b) Rasa Duroc
c) Rasa Marele alb
2. Precizaţi importanţa pe care o prezintă aceste rase în activitatea de selecţie.
Rasa Duroc este considerată o rasă paternă şi participă în schemele de încrucişare
pentru obţinerea porcului de abator împreună cu scrofiţele metise Marele alb X
Landrace.
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – baak – ul lecţiei.
 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
 Materiale didactice ajutătoare: mulaje, pliante, postere, atlas, fişe de
documentare, imagini( video, DVD, CD.)
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile
greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă, realizată în Power Point, elevii
autoevaluându-se.
 Fişa de lucru se poate aplica şi elevilor cu CES.
 Elevii cu dificultăţi de citire vor asculta prezentarea raselor respective de
către un coleg.
FIŞĂ DE LUCRU Nr. 4 - SOLUŢII
PORCINELE DIN FERMA AGENTULUI ECONOMIC
STUDIUL DE CAZ
SUGESTII METODOLOGICE:
 Exerciţiul se va realiza individual.
 Observarea RASELOR DE PORCINE se va face la agentul economic, în
timp de 2 ore.
 Evaluarea se va face pe baza fişei de observare completată, rămânând la
latitudinea fiecărui profesor să întocmească o fişă de evaluare cu criteriile
corespunzătoare.
FIŞĂ DE LUCRU Nr. 5 - SOLUŢII

JOC DIDACTIC TIP PUZZLE – RASE DE PORCINE
In domeniul creşterii porcinelor se cunoaşte un număr mare de rase.
Sarcini de lucru:
1. Priviţi cu atenţie imaginile rasa prezentată şi reconstituiţi din bucăţele rasa
respectivă.
2. Rasa Duroc
3. Tipul morfo – productiv de carne
Jocul didactic se aplică elevilor cu CES
 Profesorul va confecţiona un joc didactic tip puzzle.
 Jocul se va aplica pentru a asigura feed-backul lecţiei.
 Colectivul clasei se organizează în perechi.
 Timp de lucru 10 minute.
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi
prezintă soluţia.
 Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea
tuturor soluţiilor.
 Pentru elevii cu abilităţi practice deosebite puteţi să le oferiţi posibilitatea
să-şi construiască singuri jocul ( ca temă pentru acasă)
 Se pot confecţiona astfel de jocuri pentru toate rasele de porcine studiate
Nr. Competenţa Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de

crt. activitate
1. - Folosirea - Particularităţile reproducţiei la porcine (FD-1) - observarea - individual
animalelor la - studiu individual - pe echipe
reproducţie ţinând - Introducerea la reproducţie a tineretului - descoperirea - lucrul pe staţiuni
cont de biologia porcin (FD-2, FL-1) - problematizarea
specifică - Ciclul sexual (FD-3, FL-2) - conversaţia euristică
- studiul de caz
2. 21.2 - Organizarea - Sisteme de montă la porcine (FD-4, FL-3) - observarea - individual
Organizează activităţii de - Organizarea fătării (FD-5, FL-4, FA-1) - studiu individual - pe echipe
reproducţia reproducţie în - descoperirea - lucrul pe staţiuni
porcinelor funcţie de sistem - problematizarea
- conversaţia euristică
- studiul de caz
3. - Supravegherea - Tehnica hrănirii şi întreţinerii vierilor de ATENŢIE
hrănirii şi întreţinerii reproducţie
porcinelor de - Tehnica hrănirii şi întreţinerii scroafelor de Pentru acest obiectiv, profesorii vor elabora
reproducţie reproducţie fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de
evaluare şi autoevaluare. Recomandăm cu
precădere activităţile practice.
LEGENDA
FD – Fişa de documentare
FL – Fişa de lucru
FA – Fişa de autoevaluare
FIŞA DE LUCRU Nr.1 – SOLUŢII
VÂRSTA OPTIMĂ PENTRU INTRAREA LA REPRODUCŢIE A PORCINELOR
Vârsta optimă pentru introducerea la reproducţie a porcinelor este diferită în funcţie
de rasă.
Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos !
Rasa Duroc Rasa Marele alb Bazna

Mangaliţa
Sarcini de lucru:
1) Indicaţi vârsta când se introduc la reprodicţie rasele prezentate.
a) Rasa Duroc: 8 – 9 luni
b) Rasa Marele alb: 8 – 9 luni
c) Bazna: 10 – 12 luni
d) Mangaliţa: 10 – 12 luni
2) Alegeţi rasele care se introduc la reproducţie cel mai devreme.

Rasele: Marele alb şi Duroc
3) Argumentaţi de ce aceaste rase se introduc la reproducţie mai devreme decât

celelalte.
Rasele ameliorate sunt introduse la reproducţie mai devreme faţă de rasele
neameliorate deoarece realizează dezvoltarea corporală optimă pentru reproducţie
(70 % din dezvoltarea corporală a animalelor adulte)
greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă , pentru corectarea raspusurilor.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.

FIŞA DE LUCRU Nr. 2 - SOLUŢII
CICLUL SEXUAL
Ciclul sexual la scroafe se desfăşoară pe durata a patru stadii.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu stadiile ciclului sexual.
Stadiile
ciclului
sexual
1. 2. 3. 4.
Proestru Estru Metestru Diestru
2. Caracterizaţi modificările morfologice şi de comportament produse în cel de-al

doilea stadiu.
În estru:
 Se declanşează ovulaţia
 Căile genitale se congestionează şi se tumefiază
 Femela manifestă imobilitate pentru vier
 Este neliniştită
 Consumă capricios hrana
3. Stabiliţi momentul optim de împerechere.
Perioada optimă de împerechere este în faza de estru, deoarece are loc eliberarea
ovulei.
 Colectivul clasei se va organiza în perechi
 Timp de lucru 15 minute.
 La sfîrşitul timpului alocat se realieză evaluare orală, pe baza soluţiilor
prezentate de către perechi.
 Pentru confirmarea răspunsurilor profesorul poate proiecta soluţia corectă.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
SISTEME DE MONTĂ
În creşterea porcinelor se practică pe scară largă monta (proces natural).
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele şi variantele montei naturale.
2, 5 puncte
a. simplă
Sisteme de montă LIBERĂ
DIRIJATĂ ÎN HAREM
b. dublă c. repetată
2. Explicaţi în ce constă fiecare variantă a montei dirijate. 3 puncte

a) Monta simplă: constă în efectuarea unei singure monte într-un ciclu de călduri
b) Monta dublă: constă în efectuarea a două monte într-un ciclu de călduri cu doi
vieri la un interval de 5 – 10 min
c) Monta repetată: Se efectuează cu acelaşi vier sau se repetă cu un alt vier, după
12 – 18 ore de la prima montă.
3. Stabiliţi care este varianta cu cele mai bune rezultate. Argumentaţi de ce?
3, 5 puncte
Cea mai recomandată variantă este monta dirijată repetată deoarece:
 Permite formarea perechilor
 Permite cunoaşterea reproducătorilor
 Se pot planifica montele şi fătările
 Conduce la realizarea unor indici de reproducţie superiori (fecunditate,
prolificitate)
Notă: Se va acorda 1 punct din oficiu.

greşite.
 Fişa poate fi concepută şi ca fişă de autoevaluare, rezolvarea ei
realizând-se individual
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă , elevii autoevaluându-se.

FIŞA DE LUCRU Nr.4 - SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ - PREGĂTIREA MATERNITĂŢII
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observarvaţie,
care va fi de folos în procesul de evaluare:
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Respectă Susţine Respectă

Numele şi Ascultare Limbajul Comunicarea Solicită etapele şi prin normele
prenumele activă tehnic în echipă informaţii operaţiile argumente de
utilizat protecţia
muncii

crt. activitate
1. - Supravegherea - Caracteristicile colostrului (FD-1, FL-1) - observarea - individual
alimentaţiei - Îngrijirea purceilor sugari - studiu individual - pe echipe
purceilor sugari, - (FD-2) - descoperirea - lucrul pe staţiuni
21.3 Aplică întreţinerea şi - Hrănirea suplimentară a purceilor sugari - problematizarea
tehnologia hrănirea purceilor (FD-3, FL-2, FA-1) - conversaţia euristică
creşterii înţărcaţi - studiul de caz
tineretului
2. porcin - Aplicarea - Sisteme de înţărcare a purceilor (FD-4, FL-3) - observarea - individual
sistemelor de - studiu individual - pe echipe
înţărcare a purceilor - descoperirea - lucrul pe staţiuni
- problematizarea
- studiul de caz
LEGENDA ATENŢIE
FL – fişa de lucru Profesorii pot elabora şi alte fişe de documentare, fişe de lucru, fişe
FA – fişa de autoevaluare de evaluare si fişe de autoevaluare, în funcţie de nivelul elevilor.
COLOSTRUL
Primul lapte administat purceilor imediat după fătare poartă denumirea de colostru.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu caracteristicile colostrului
CARACTERISTICILE
COLOSTRULUI
a. b.
c.
VALOARE VALOARE
VALOARE LAXATIVĂ
NUTRITIVĂ IMUNOLOGICĂ
2. Explicaţi caracteristicile precizate.

a) VALOAREA NUTRITIVĂ: determinată de conţinutul mai ridicat în substanţe
nutritive faţă de laptele normal
b) VALOAREA IMUNOLOGICĂ: determinată de conţinutul în anticorpi
c) VALOARE LAXATIVĂ: determinată de conţinutul ridicat în grăsime şi enzime
3. Argumentaţi importanţa colostrului pentru alimentaţia nou-născuţilor.
Colostrul are rol hotărâtor în apărarea sănătăţii purceilor în primele zile de viaţă
Purceii care nu sug colostru, de regulă nu tăiesc.
- Colectivul clasei se organizează în perechi.
- Timp de lucru 15 minute.
- După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi prezintă
soluţia
- Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea tuturor
soluţiilor.
- Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta soluţia
corectă.
- Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
FIŞA DE LUCRU 2 - SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ – HRĂNIREA SUPLIMENTARĂ A PURCEILOR SUGARI
Pentru această activitate vă sugerăm pe lângă fişele de autoevaluare prezentate să
folosiţi pentru evaluare una dintre fişele de observare şi evaluare de la temele
prezentate anterior (activitate practică – pregătirea maternităţii; laborator tehnologic –
rase de porcine)

TEHNICI DE ÎNŢĂRCARE
PROBLEMATIZAREA
SOLUŢIA PROBLEMEI: Prima variantă reduce stresul de înţărcare deoarece

separarea purceilor de scroafă se realizează treptat
greşite.

crt. activitate
1. - Analizarea - Factorii care influenţează producţia de carne
factorilor care (FD-1, FL-1)
influenţează
21.4 Asigură producţia de carne
tehnologia - observarea - individual
2, de - Aprecierea - Metode de apreciere a producţiei de carne - studiu individual - pe echipe
exploatare a producţia de carne pe animalul viu (FD-2, FL-2) - descoperirea - lucrul pe staţiuni
porcinelor pe animalul viu - problematizarea
3. pentru - Aplicarea - Furajarea porcilor pentru producţia de carne - conversaţia euristică
producţia de tehnologiei de (FD-3,FL-3, FD-4, FL-4, FA-1) - studiul de caz
carne exploatare pentru - Condiţii de cazare a porcilor pentru producţia
obţinerea porcului de carne (FD-5, FL-5)
de carne
4. - Aprecierea calităţii - Metode obiective de apreciere a calităţii

carcaselor carcaselor ATENŢIE
- Factorii care influenţează calitatea carcasei Pentru acest obiectiv, profesorii vor elabora
- Aprecierea caracteristicilor cărnii. fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de
evaluare şi autoevaluare. Recomandăm cu
LEGENDA
producţia de carne

Factorii care inflenţează producţia de carne sunt grupaţi în două categorii:
factori endogeni şi factori exogeni.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu factorii exogeni care influenţează producţia de
carne.
Factorii exogeni care influenţează

producţia de carne
Alimentaţia Numărul de animale din Suprafaţa pe cap de

boxă animal
2. Alegeţi pe cel mai important dintre factori şi argumentaţi importanţa acestuia

Alimentaţia – prin influenţa calitativă şi cantitativă asupra ritmului de creştere şi în
final asupra calităţii carcasei şi cărnii, este considerat ca fiind cel mai important factor
exogen
3. Explicaţi de ce densitatea prea mare a animalelor în boxă sau adăpost acţionează
negativ asupra sporului de creştere în greutate a porcilor.
Densitatea prea mare din boxă sau adăpost nu

asigură frontul de furajare necesar pentru fiecare
individ, duce la creşterea umidităţii în adăpost,
ambele influenţând negativ realizarea sporului în
greutate.
producţia de carne
STUDIUL DE CAZ
 Exerciţiul se va realiza individual.
 Observarea PORCINELOR se va face la agentul economic, în timp de 2
ore.
 Evaluarea se va face pe baza fişei de observare completată, rămânând la
latitudinea fiecărui profesor să întocmească o fişă de evaluare cu criteriile
corespunzătoare.
producţia de carne
PROBLEMATIZAREA
În hrănirea porcilor la îngrăşat se folosesc raţii cu structură diferită în funcţie de
perioada de îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cele două tipuri de raţii, prezentate mai jos şi precizaţi cărei periode de
îngrăşare corespunde fiecare.
RAŢIA NR. 1 RAŢIA NR. 2
 Porumb 30%  Porumb 65%

 Orz 18%  Mazăre 10%
 Mazăre 15%  Şrot de floarea soarelui 5%
 Şrot de floarea soarelui 15%  Tărâţe de grâu 15%
 Făina de carne, oase 10%  Făină de lucernă 5%
 Tărâţe de grâu 10%
 Făină de lucernă 5%
RAŢIA PERIOADA DE ÎNGRĂŞARE
NR. 1 Prima perioada
NR. 2 Ultima perioadă

2. Argumentaţi de ce fiecare raţie corespunde periodei stabilite.
Raţia nr.1 – corespunde primei perioade de îngăşare, deoarece porumbul nu
depăşeşte 30% din valoarea raţiei, deci depunerile de grăsime sunt limitate, iar
celelalte furaje bogate în proteină favorizează dezvoltarea musculaturii şi creşterea.
Raţia nr. 2 – corespunde ultimei periode de îngrăşare deoarece ponderea în raţie o
reprezintă porumbul, care contribuie la formarea stratului de grăsime şi finisare.
soluţia
soluţiilor.
corectă.
producţia de carne
FIŞA DE LUCRU Nr.4 – SOLUŢII
ACTIVITATE PRACTICĂ
Pentru această activitate vă sugerăm pe lângă fişa de autoevaluare prezentată să
folosiţi pentru evaluare, fişa de observare şi evaluare de la tema prezentată anterior
(activitate practică – pregătirea maternităţii)

producţia de carne

MICROCLIMATUL
Condiţiile de microclimat din adăpost influenţează procesul de creştere şi

îngrăşare.
Sarcini de lucru:
1. Precizaţi temperatura optimă din adăpost pentru cele două categorii:
Categoria Temperatura optimă
30 – 60 kg. 18 – 20° C
60 – 110 kg. 17 – 19° C

2. Argumentaţi de ce atât temperatura scăzută cât şi cea ridicată influenţează
negativ sporul de creştere în greutate.
„Zona de confort termic”
Temperatură prea scăzută Temperatură prea ridicată
Există pentru fiecare categorie de porcine un optim de temperatură, aşa numita

” zonă de confort termic „ la care se obţine cel mai bun spor de creştere în
greutate. Temperatura sub, sau peste limita optimă duce la utilizarea unei părţi din
hrană pentru reglarea constantelor fiziologice şi mai puţin pentru realizarea sporului
în greutate.

crt. activitate
1. - Caracteristicile sistemelor de exploatarea a - observarea - individual
porcinelor ( extensiv, semiintensiv, intensiv) (FD-1, - studiu individual - pe echipe
FL-1) - descoperirea - lucrul pe staţiuni
21.5 Aplică - problematizarea
2. tehnologia - Supravegherea - Organizarea recondiţionării porcinelor (hrănire, - conversaţia
de tehnologiile de adăpare, pregătire) euristică
exploatare a exploatare a - studiul de caz
3. porcinelor în porcinelor în - Schema fluxului tehnologic in sistemul intensiv
diferite diverse sisteme (FD-2, FL-2)
sisteme - Hrănire şi întreţinere animalelor în sectoarele ATENŢIE
fluxului tehnologic (tineret de înlocuire, montă-
gestaţie, maternitate, creşă, îngrăşare, abatorizare ) Profesorii vor elabora fişe de
documentare, fişe de lucru, fişe de
evaluare şi autoevaluare pentru restul
activităţilor. Recomandăm cu
LEGENDA
COMPETENŢA 21. 5. – Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite
sisteme
SISTEME DE EXPLOATARE A PORCINELOR
Plecând de la definiţia sistemului (o grupare de elemente care acţionează
împreună în vederea atingerii unui obiectiv comun) literatura de specialitate descrie
trei sisteme de exploatare a porcinelor.
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sistemele de exploatare a porcinelor.
Extensiv INTENSIV INDUSTRIAL
Semiintensiv
PORCINELOR
Intensiv - industrial
2. Alegeţi dintre sistemele precizate, pe cel care are cea mai mare eficienţă
economică.
 Intensiv – industrial
3. Caracterizaţi sistemul ales.
 În totalitate factorii abiotici (cazare, microclimat, hrană, tehnologie) sunt dictaţi de
om;
 Factorii biotici (paraziţi, agenţi infecţioşi) sunt eliminaţi în totalitate sau ţinuţi la
valori minime;
 Ferma este dependentă ca sursă de lucru de unităţi specializate (exemplu: fabrici
de nutreţuri combinate)
 Se poate discuta despre un randament al conversiei energiei şi substanţelor din
hrană într-o anumită producţie (exemplu: carcase cu procent ridicat de carne)
 Colectivul clasei se organizează în grupe de câte 3 – 4 elevi.
 Timp de lucru 10 minute.
 După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei grupe prezintă soluţia
 Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea tuturor
soluţiilor.
 Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta soluţia
corectă.
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
COMPETENŢA 21. 5. – Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite
sisteme
 DATA :
 CLASA :
 MODULUL: Tehnologia creşterii porcinelor
 SUBIECTUL LECŢIEI: Raţii furajere pentru tineretul porcin crescut în sistem
semiintensiv ;
 DURATA : 2 ore
 TIPUL LECŢIEI: Lecţie de verificare şi apreciere a cunoştinţelor şi capacităţilor
elevilor
 VARIANTA: Lecţie de verificare şi apreciere prin metoda “ Turul galeriilor”
 OBIECTIVE CADRU: 1 interpretarea informaţiilor necesare în rezolvarea unor
situaţii
2 valorificarea termenilor de specialitate în comunicare
3 utilizarea cunoştinţelor dobândite la alte discipline
 OBIECTIVE OPERAŢIONALE: elevii vor fi capabili :
O1 să întocmescă raţia / reţeta optimă
O2 să argumenteze soluţiile formulate
O3 să analizeze soluţiile colegilor
O4 să evalueze obiectiv rezultatele muncii
STRATEGII DIDACTICE:
a. metode şi procedee:
- turul galeriilor
- observarea sistematică
- autoevaluarea
b. resurse materiale
Cod Denumire Prezentare
P 1 Poster grupa 1 Carton A3
P2 Poster grupa 2 Carton A3
P.3 Poster grupa 3 Carton A3
P4 Poster grupa 4 Carton A3
P.5 Poster grupa 5 Carton A3
M1 Marker grupa 1 Roşu
M2 Marker grupa 2 Albastru

M3 Marker grupa 3 Verde
M4 Marker grupa 4 Portocaliu
M5 Marker grupa 5 Negru
B1 Buline grupa 1-5 Hârtie glace roşie
B2 Buline grupa 1-5 Hârtie glace albastră
B3 Buline grupa 1-5 Hârtie glace verde
B4 Buline grupa 1-5 Hârtie glace neagră
F1 Fişa de observare şi evaluare Anexa 1
G1 Grilă de evaluare cu buline colorate Anexa 2
 FORME DE ORGANIZARE: - frontal,

- pe grupe
 BIBLIOGRAFIE: STELIAN DINESCU, NICOLAE BADEA; tehnologii eficiente în
creşterea porcinrlor şi păsărilor. ED. AGRIS, BUC., 2001
ETAPELE LECŢIEI
NR. EVENIMENTELE INSTRUIRII ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE: EVALUARE
CRT. CONŢINUTUL ŞI TIMP
OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII PROFESOR ELEVI FORME INSTRU-
MIN.
MENTE
I SECVENŢA 5
ORGANIZATORICĂ
 Asigurarea condiţiilor  Notează absenţele, face  La locurile lor sunt
necesare bunei observaţii şi pregătiţi să înceapă lecţia.
1 desfăşurări a lecţiei recomandări dacă este
cazul.
VERIFICAREA ŞI
APRECIEREA capacităţilor
II 90
elevilor prin metoda “turul
galeriilor”
 Prezintă pe scurt scopul
1  Urmăresc prezentarea şi
şi obiectivele
operaţionale ale lecţiei se concentrează asupra
Realizarea continuităţii 10 Observare
trecute. conţinutului lecţiei.
activităţii de instruire sistematică
 Prezintă pe scurt
metoda “Turul
galeriilor”
 Profesorul dirijează  Elevii se grupează câte 3
împărţirea elevilor în – 4 formând grupele de
2 Constituirea grupelor de lucru 5 gupe de lucru lucru
 Distribuie fiecărei grupe  Primesc posterul grupei şi

Distribuirea posterelor şi
câte un poster şi un materialul de lucru pe care
materialelor de lucru P1 – P5; marker colorat le aşează ordonat pe
3 5
M1 – M5; masă
 Expune sarcina de  Notează sarcina de lucru,
lucru pentru toate se consultă, analizează
4 Prezentarea problemei de 5 grupele: “Întocmiţi o conţinutul ei.
rezolvat raţie furajeră pentru
tineretul porcin
categoria 20 – 30
kg., pentru sezonul
de iarnă”
 Urmăreşte cu atenţie  Gândesc, cooperează,
Rezolvarea problemei pe Observare
comportamentul elevilor comunică între ei pentru
poster în grupă şi participarea găsirea soluţiei sistematică
5 30 F1
membrilor grupei la  Încep rezolvarea
rezolvarea problemei problemei pe poster
 Completează fişa de  Îşi exprimă idei şi
observare şi evaluare convingeri
 Anunţă timpul alocat  Se deplasează în ordine Observare
afişării posterelor la locul stabilit şi afişează
 Urmăreşte şi dirijează posterele sistematică
6 Afişarea posterelor 5 F1
deplasarea elevilor în
clasă pentru afişarea
posterelor
 Vizitează pe rând
10  Anunţă timpul alocat
posterele afişate de
celelalte grupe
vizitării posterelor afişate
 Analizează fiecare poster,
7 Vizitarea posterelor afişate  Urmăreşte mişcarea  Se consultă, comentează, Observare F1
elevilor de la un poster completează şi notează sistematică
la altul pe posterele colegilor
 Completează fişa de (dacă este cazul)
observare şi evaluare
 Indică elevilor din fiecare  Verifică şi analizează
grupă să reexamineze comentariile colegilor
8 Revenirea la posterul iniţial 5 Observare F1
raţia / reţeta concepută  Se consultă cu membrii sistematică
conform comentariilor grupei pregătind
notate de colegi pe prezentarea soluţiei
poster
 Ascultă prezentarea  Prezintă pe scurt soluţia
făcută de liderul fiecărei concepută
9 Prezentarea soluţiei (raţie / 5 grupe  Răspund la întrebările Observare F1
reţetă) de fiecare grupă  Adresează întrebări fără formulate de colegi sistematică
să facă aprecieri
 Completează fişa de
observare şi evaluare
 Prezintă grila de  Fiecare elev din grupă
5
evaluare şi sistemul de evaluează soluţia fiecărui
evaluare poster atasând o bulină Auto B1
 Distribuie fiecărui elev colorată conform evaluarea
10 Autoevaluarea din fiecare frupă un set sistemului de notare B4
de buline colorate cu stabilit G1
care să evalueze fiecare
soluţie găsită
 Pe baza fişei de  Ascultă cu atenţie
observaţie apreciază aprecierile şi observaţiile
activitatea desfăşurată făcute
de fiecare grupă  Urmăresc notarea fiecărui
 Evidenţiază grupa care a poster realizat de ei
11 Evaluarea şi notarea soluţiei 5 conceput soluţia optimă Observare F1
 Foloseşte grila de sistematică
evaluare şi notează B1
corespunzător grilei B4
fiecare poster atasând o
bulină colorată G1
 
III Secvenţa finală 5
 Formulează aprecieri  Reţin aprecierile şi
1 Aprecierea desfăşurării lecţiei:
privind desfăşurarea recomandările făcute
“Raţii furajere pentru tineretul lecţiei  Fac recomandări pentru Orală
porcin, prin metoda “turul  Face observaţii şi desfăşurarea şi a altor
galeriilor” recomandări dacă este lecţii prin această metodă
cazul
F1 ANEXA 1
FIŞA DE OBSERVARE ŞI EVALUARE
Nr. Punctaj Grupa Grupa Grupa Grupa Grupa

crt. maxim II III IV V
CRITERII DE OBSERVARE I
acordat
ŞI EVALUARE
1 Comunicarea şi cooperarea
elevilor în grupă 1
2 Participarea elevilor la
rezolvarea sarcinilor de lucru 1
3 Comportamentul elevilor în
timpul activităţii 1
Utilizarea sortimentelor de
furaje specifice categoriei de
4 1
tineret porcin
Respectarea proporţiilor
corespunzătoare grupei de
5 2
furaje
Prezentarea şi argumentarea
soluţiilor
6 2
7 Nivelul cunoştinţelor teoretice 1
8 Respectarea etapelor în
rezolvarea sarcinilor de lucru 1
PUNCTAJ TOTAL 10
G1 ANEXA 2
GRILĂ DE AUTOEVALUARE CU BULINE COLORATE
NR. CALIFICATIVUL INTERVALUL DE CULOAREA

CRT. NOTARE BULINELOR
1 10 - 9 ROŞIE
FOARTE BINE
2 8-7 ALBASTRĂ
BINE
3 SATISFĂCĂTOR 6-5 VERDE
4 NESATISFĂCĂTOR 4 NEAGRĂ
NOTĂ:
 Profesorul decupează din hârtie glace buline colorate şi distribuie fiecărei
grupe un set de buline
 Elevii lipesc buline colorate pe postere pentru evaluarea muncii lor şi a
colegilor din celelalte grupe
Activitatea complexelor industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor se desfăşoară în patru sectoare importante de activitate:
Sarcini de lucru:
1. Completaţi schema de mai jos cu sectoarele de activitate din complexele industrale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor.
2. Trasaţi prin săgeţi mişcarea animalelor în cadrul acestor sectoare.
♀♂
♀ ♀♂
SECTOR SECTOR
SECTOR
MATERNITATE CREŞĂ
MONTĂ - GESTAŢIE
TINERET PENTRU ♀ REFORMATE

SECTOR
ÎNLOCUIREA REFORMEI
ÎNGRĂŞARE
DIN FERMELE DE MULTIPLICARE, ♂ REFORMAŢI

FERME DE HIBRIDARE ABATOR
soluţia
soluţiilor.
corectă.

crt. activitate
1. - Caractere de selecţie: caractere de reproducţie, - observarea - individual
caractere de creştere, caractere de carcasă, calitatea - studiu individual - pe echipe
cărnii, performanţele proprii, ascendenţi, colaterali. - descoperirea - lucrul pe staţiuni
21.6 Aplică - Aplicarea - problematizarea
2. tehnologia tehnicilor de - selecţia pentru un singur caracter; - conversaţia
ameliorării selecţie a - selecţia a mai multor caracter euristică
porcilor scroafelor şi - individualizarea (FD-1, FL-1, FA-1) - studiul de caz
3. vierilor de - Sisteme de ameliorare: - înmulţire în rasă curată;
reproducţie - înmulţire prin încrucişare. ATENŢIE
Profesorii vor elabora fişe de
(FD-2, FL-2, FD-3)
documentare, fişe de lucru, fişe de
evaluare şi autoevaluare pentru restul
activităţilor.
LEGENDA
FIŞA DE LUCRU 1 – SOLUŢII

ACTIVITATE PRACTICĂ – INDIVIDUALIZAREA PRIN TATUAJ
Pe parcursul realizării temei vă propunem folosirea următoarei fişe de observarvaţie,

care va fi de folos în procesul de evaluare:
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Respectă Susţine Respectă

prin
Numele şi Ascultar Limbajul Comunicare Solicită etapele şi normele
argumente
e a în echipă de
prenumele tehnic informaţii operaţiile
protecţia
activă
utilizat
muncii
9
ÎNCRUCIŞAREA LA PORCINE
Sarcini de lucru:
Încrucişarea
de
întoarcere
Încrucişarea Încrucişarea
Industrială trirasială sau
simplă triliniară
Încrucişări
de
producţie
Încrucişarea
tetrarasială Încrucişările
sau alternante
tetraliniară
Încrucişările
rotative
2. Aegeţi dintre încrucişările precizate, pe cea practicată în mod curent pentru

formarea porcului de abator.
 Încrucişarea trirasială sau triliniară
3. Explicaţi în ce constă acest tip de încrucişare.
 Formarea femelelor hibride prin încrucişarea a două rase materne (Marele Alb
şi Landrace)
 Împerecherea femelelor hibride, cu vieri din a treia rasă sau linie (Duroc sau
Hampshire).
Vezi sugestiile metodologice de la fişa de lucru nr. 2 - sistemul intensiv industrial
(competenţa 21. 5)
GH. POPESCU, S. LUNGU, „Tehnologia creşterii animalelor domestice “,
Editura Tehnică Agricolă. Bucureşti 1993
ION DINU şi colab. „Tehnologia creşterii suinelor”.

Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti 1990
PETRU HĂLMĂGEAN “Tehnologia creşterii şi exploatării porcinelor’

Editura Ceres. Bucureşti 1984
ION DINU şi colab. Suinicultură. Tratat de creştere a suinelor.

Editura Coral Sanivet. Bucureşti 2002
www.agroinfo.ro
www.cartiagricole.ro
www.fermierul.ro
www.ghidul-fermierului.ro
www.revista-ferma.ro
www.zootehnie.ro

Nutritie Curs9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nutritie Curs9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară

Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi

Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de

Acest document poate constitui un model de bună practică pentru profesorii

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele

2. Organizează reproducţia porcinelor:

3. Aplică tehnologia creşterii tineretului porcin:

4. Asigură tehnologia de exploatare a porcinelor pentru producţia de carne:

5. Aplică tehnologia de exploatare a porcinelor în diferite sisteme:

6. Aplică tehnologia ameliorării porcilor

1. Cunoaşterea şi diferenţierea raselor de porcine după particularităţile

2. Folosirea animalelor la reproducţie ţinând cont de biologia specifică

3. Organizarea activităţii de reproducţie în funcţie de sistem

4. Supravegherea hrănirii şi întreţinerii porcinelor de reproducţie

5. Supravegherea alimentaţiei purceilor sugari, întreţinerea şi hrănirea

6. Aplicarea sistemelor de înţărcare a purceilor

7. Aplicarea tehnologiei de exploatare pentru obţinerea porcului de carne

8. Analizarea factorilor care influenţează producţia de carne

9. Aprecierea producţia de carne pe animalul viu

11. Supravegherea tehnologiile de exploatare a porcinelor în diverse sisteme

12. Aplicarea tehnicilor de selecţie a scroafelor şi vierilor de reproducţie

- Sisteme: - înmulţire în rasă curată;

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama

Foarte important !!!

Auditiv / Ascultare Vizual / A vedea Practic / kinestetic

Îşi aminteşte ce Îl ajută dacă ia notiţe sau Îşi aminteşte ce face,

Vorbeşte tare cu el / Îl ajută graficele şi Îi plac recompensele cu

Nu se descurcă Întâmpină dificultăţi la Îi place să atingă oamenii în

Îi place să asculte pe Preferă să privească, Le rezolvă efectiv

Îi plac discuţiile din Îşi aminteşte ce vede Găseşte modalităţi de a se

Are nevoie să Aşează informaţiile Îşi pierde interesul când nu

Îşi aminteşte feţele Îi place să citească şi Nu ortografiază bine

Fredonează / cântă Are o personalitate Are personalitate deschisă

Zgomotol este un Observă detaliile Nu poate sta liniştit mult timp

Titlul modulului: Tehnologia creşterii porcinelor

Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

Modulul: ,,Tehnologia creşterii porcinelor’’

 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de

venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare

Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi

să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician

Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii

utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-

video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de

exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca

evaluarea competenţelor să fie cât mai adecvată.

Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în

activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor

specifice conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea,

brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, maparea, mozaicul, demonstrarea şi

exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea

logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea

Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează

abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire