Sunteți pe pagina 1din 5

Alte nutreturi

I. Cerealele – reprezinta boabelele gramineelor anuale. Una dintre cele mai importante
surse de hrana pentru om si animale, pentru care exista o concurenta om-animale.
Productia mondiala de cereale este de peste 2 miliarde tone/an (aproximativ 300 de Kg pe
cap de locuitor). Animalele consuma mai mult decat omul. Se caracterizeaza printr-un
continut foarte ridicat in amidon 70-80 %, un continut mai scazut in proteine si grasimi,
si un continut scazut in minerale cu exceptia potasiului si fosforului si a unui continut
scazut in vitamine cu exceptia vitaminei B12.
Porumb – este cea mai cultivata cereala pe plan mondial, alaturi de grau peste 500
de milioane de tone pe an fiecare. Este cereala cea mai utilizata in hrana animalelor. Este
cereala cu cel mai ridicat continut in energie (circa 1,22 UFL/Kg SU) dar si cu cel mai
scazut continut in proteina (90-100 g PB/Kg SU). Proteina din porumb nu este de cea mai
buna calitate fiind deficitara in lizina si triptofan. Se poate utiliza fara restrictii in hrana
tuturor speciilor si categoriilor de animale cu precadere in hrana animalelor la ingrasat.
Relativ bogat in grasime printre cereale cu un continut de 40-50% GB/Kg SU si sarac in
colina se foloseste pentru obtinerea ficatului gras prin indoparea gastelor si a ratelor.
Orz – este cea mai cultivata cereala in vestul Europei. Valoarea nutritiva
energetica mai mica decat porumbul (circa 1,10 UFL/ Kg SU) insa valoare nutritive
proteica mai mare (110-120 g PB/ Kg SU). Ca si porumbul se poate folosi fara restrictii la
toate speciile si categoriile de animale. Este principala cereala recomandata in hrana
porcilor la ingrasat deoarece are ca efect producerea unei grasimi mai consistente, agreata
de consumatori.
Ovaz – este cereala cultivata indeosebi in estul Europei. Printre cereala are
valoarea energetiva nutritiva cea mai scazuta, sub 1 UFL/ Kg SU si o valoare proteica
intermediara intre porumb si orz 100-110 g PB/ Kg SU. Se mai remarca printre cereale
printr-un continut mai mare in grasime si in celuloza. Proteina din ovaz este de calitate
mai buna datorita unor raporturi mai favorabile intre aminoacizii esentiali. Datorita
continutului relativ ridicat in celuloza nu se recomanda in hrana pasarilor, se recomanda
in primul rand in hrana cabalinelor. Se poate folosi insa si in hrana rumegatoarelor, in
special a vacilor in lactatie.
Grau – este a doua cereala dupa porumb in privinta valorii nutritive energetice
circa 1,20 UFL/ Kg SU si cereala cu cea mai ridicata valoare nutritiva proteica 130-140 g
PB/ Kg SU. Circa o patrime din totalul masei cultivate anual este de uz furajer, restul este
folosita pentru om. Este prima cereala recomandata pasarilor, la porci si la rumegatoare
daca se foloseste se recomanda restrictionarea in stomac, proteina din grau – gluteul – are
proprietatea de a se transforma in coca => se poate lipi de stomac, rumen => disfunctii.
Daca se foloseste la rumegatoare se recomanda macinarea grosiera, din acelasi motiv.
Secara – o cereala folosita pe scara mai redusa in hrana animalelor. Daca se
foloseste se va avea in vedere ca boabele sa fii ajuns la maturitate deplina, altfel (necoape
suficient) se pot infesta cu mucegai - cornul secarei (Claviceps purpureea) – produce o
toxina denumita ergotina care afecteaza sanatatea animalelor, mai ales a cailor.
Sorg - este asemantor compozitional cu porumbul, inlocuindu-l in regiunile mai
secetoase pe acesta. Soiruile clasice de sorg au un continut ridicat in taninuri, un factor
anti-nutritional motiv pentru care se recomanda administrarea restrictionata.
Orez – se foloseste in hrana animalelor in regiunile traditionale de cultura (Asia).
Este principala cereala recomandata carnivorelor din doua motive : amidonul din orez
este digerat mai bine de carnivore si are proprietati anti diareeice.

II. Subprodusele cerealelor – provin de la diferite industrii de prelucrare a cerealelor


precum : industria moraritului, industria berii, industria alcoolului si amidonului.

Subprodusele la industria moraritului :


1. Taratele de grau – reprezinta invelisul boabelor de grau dupa separarea fainii
albe. Este un nutret valoros remarcandu-se prin cateva particularitati precum: are un
continut in proteina mai mare decat boabele de grau din care provin, dovada ca proteina
este localizata mai ales in invelisul boabelor (tarate). Continut foarte ridicat in vitamine
din complexul B. Continut relativ ridicat in celuloza, pozitiv pentru reglarea tranzitului.
Continut foarte ridicat in fosfor, raportul Ca/P este de 1/10 nemaintalnit la alte nutreturi.
Se recomanda in primul rand in hrana vacilor in lactatie, avand efecte favorabile in
productia de lapte. Se recomanda de asemenea in hrana vacilor si a scroafelor gestante in
ultima parte datorita proprietatilor laxative date de fosfor (cand constipatiile sunt
frecvente). Se recomanda in primele 2-3 zile dupa fatare sub forma de terciuri calde.
Ajuta la rehidratare dupa fatare si la eliminarea invelitorilor fetale. Daca se folosesc in
hrana porcilor dar mai ales a pasarilor se administreaza limitat datorita continutului mai
mare in celuloza.
2. Faina furajera – reprezinta pierderile care survin in urma macinarii graului
sau a altor cereale in vederea transformarii lor in faina. Pe piata exista doua tipuri de
faina furajera si anume: faina furajera alba si faina furajera cenusie. Faina furajera alba cu
un continut mai mic de impuritati se dirijeaza catre monogastrice in special catre porcii la
ingrasat. Faina furajera cenusie cu o pondere mai mare a impuritatilor se recomanda in
hrana rumegatoarelor la ingrasat.
3. Germenii de porumb – se remarca printr-un continut ridicat in proteina circa
65% dar si in grasime circa 10%. Grasimea este foarte bogata in acizi grasi esentiali, fiind
o sursa foarte bogata in vitamina E si in vitamine din complexul B.

Subproduse ale industriei berii :


1.Borhot - in stare proaspata se caracterizeaza printr-un continut ridicat in
glucide si in celuloza, ca de altfel si in vitamine din complexul B. Continutul in apa este
de circa 80-85%, ceea ce face ca acesta sa fie usor alterabil. Ca alternative se recomanda
conservarea cu acid formic, insilozarea cu grosiere sau dezhidratarea. Se foloseste cu
precadere in hrana vacilor in lactatie si a taurinelor la ingrasat.
2.Drojdia de bere – in stare poraspata este sub forma lichida. Foarte rar se
utilizaeaza sub aceasta forma. Cel mai adesea se dezhidrateaza si sub aceasta forma ca
sursa de proteina (circa 50%) si ca surse de vitamine din complexul B se incorporeaza in
retele de nutreturi combinate ale porcilor si pasarilor.

Subproduse de la industria alcoolului si amidonului :


1.Borhot de - dupa extractia amidonului sau a alcoolului din cereale rezulta un
subprodus care se cheama borhot de (grau, porumb, orz...). Modul de folosire este in
general asemanator cu cel prezentat la borhotul (pulpa) de sfecla.
De la industriile prelucratoare ale cerealelor rezulta doua nutreturi ce nu pot fi
numit subproduse, si anume: gluten feed (35-40% PB) si gluten meal (60-65% PB) se
folosesc ca surse de proteine. In functie de cereala din care provine se numeste corn
gluten feed, wheat gluten feed...

III . PRoteaginoase – boabele leguminoaselor anuale – se folosesc in principal ca


sursa de proteina pentru animale
1. Mazarea - cea mai utilizata proteaginoasa . In ultimii ani in europa se
obtin productii din ce in ce mai mari de mazare ca o alternativa la srotul
de soia . Sub aspectul valorii nutritive mazarea are o valoare energetica
asemanatoare cu a cerealelor , evident cu o valoare proteica mai mare
.Se poate folosi in hrana tuturor speciilor si categoriilor de animale ,
insa restrictionat . Restrictiile sunt destul de severe la maximum 10 -15
% din amestecul de concentrate la animalele tinere si maximum 20 -25
% la animalele adulte , restrictiile sunt impuse de continutul ridicat in
unii factori anti-nutritionali – factori apitetici , saponine si altii . De
asemenea la folosirea mazarii se recomanda este binevenita o perioada
de tranzitie catre cantitatile maxime
2. Bobul este destul de asemanator in compozitie cu mazarea . Trebuie
marcat insa un continut ceva mai ridicat in proteina si un continut
ridicat in taninuri , fapt ce il face mai greu utilizabil in special de porci
si pasari . Se recomanda a se administra in ratiile rumegatoarelor si ale
cabalinelor
3. Lupinul – este proteaginoasa cu cel mai ridicat continut in proteina .
Circa 35 % , dar si cu cel mai ridicat continut in grasimi si in celuloza .
Se foloseste restrictionat conform limitelor prezentate la mazare . Fatza
de mazare se remarca prin gustul amarui si prin faptul ca continte
lupinina , un factor anti-nutritional . La ora actuala s-au creat soiuri de
lupin fara gust amar si cu un continut scazut in lupinina
4. Fasole – se foloseste pe scara mai redusa in hrana animalelor , eventual
resturile care raman in urma selectarii pentru consumul uman . Daca se
foloseste se recomanda restrictionarea ,datorita continutului in unii
factori anti-nutritionali , inclusiv in hemoagluminine
IV. Oleaginoase –surse de grasimi , de uleiuri , adica de energie , au de asemenea
un continut important in proteina
1. Soia este principala oleaginoasa cultivata pe plan mondial si paradoxal pentru
a se obtine srotul de soia . In momentul in care stocurile de ulei de soia au
ajuns sa fie foarte mari . Uleiul de soia este de calitate mai slaba si are un prêt
mai mic .S-a pus problema folosirii in hrana animalelor a boabelor intregi ,
neextrase din ulei . Soia este utilizata in hrana animalelor fie cruda , fie
netratata termic , fie tratata termic . Tratatementele termice se fac pentru
inactivarea factorilor anti-nutritionali , multi fie spus ( pentru inactivarea anti-
nutritionali pe care ii contine ) . La rumegatoare soia poate fi folosita si
netratata termic mizandu-se pe faptul ca in rumen sunt inactivati cel putin
partial factorii anti-nutritionali . La monogastrice insa se recomanda numai
folosirea soiii tratata termic ( full- fet- soia ) . Soia tratata termic nu are factori
anti-nutritionali , iar proteina pe care o contine are un grad mai mare de
utilizare in organism . La un continut de 34 – 35 % proteina si 200- 220 g
GB / kg SU rezulta o valoare energetica foarte ridicata care se apropie de 1,5
UFL kg / SU
2. Floarea soarelui si Rapita se folosesc pe scara mai redusa in hrana
animalelor sub forma de seminte intregi ( ca oleaginoase ) . PRincipalul lor
mod de folosinta fiind sub forma de sroturi . Daca se folosesc totusi se
recomanda administrarea restrictionata deoarece au un continut ridicat in
celuloza , cazul florii soarelui sau un continut ridicat in unii factori anti-
nutrionali , cazul rapitei
3. In este o oleaginoasa interesanta in afara continutului ridicat in grasimi ( ca
orice oleaginoasa ) se remarca si printr-un continut ridicat in proteina , dar si
in substante pectice . Continutul ridicat in substante pectice , cele care fac cu
apa mucilagii in organism confera inului proprietati dietetice . Este motivul
pentru care inul intra in componenta “mush-urilor “ , alaturi de tarate de grau ,
alte componente . Daca se foloseste in hrana animalelor inul si el continand
unii factori anti-nutrionali se administreaza restrictionat . Este recomandat inul
pasarilor de apartament si animaellor de expozitie deoarece confera un luciu
deosebit penajului si parului

V. Sroturile rezulta in urma extractiei uleiurilor din boabele de oleaginoase . Se


folosesc in principal ca sursa de proteina pentru animale ( 30 -50 % proteina ) . Sroturile
poarta numele oleaginoasei din care se extrage .
1. Srot de soia poarta numele dar sunt deosebiri mari in compozitie . Cel mai
utilizat srot pe plan mondial . Fara srot de soia nu se putea vorbi acum de performantele
existente . Srotul de soia ca de altfel toate sroturile se poate obtine prin extractia chimica
a grasimii sau prin presare mecanica . Srotul obtinut prin presare mecanica se mai
numeste turta , turta de soia , turta de floarea soarelui . Cel obtinut prin extractie chimica
a grasimii are numai 2-3 % grasime si este ceva mai ieftin , cel obtinut prin presare
mecanica are circa 9- 10 % grasime si este ceva mai scump . Pe piata predomina sroturile
obtinute din extractie chimica a grasimii , in patru variante in functie de continutul
aproximativ in proteina . Srotul de soia implicit este tratat termic . Se foloseste fara
restrictii nutrionale in hrana tuturor speciilor si categoriilor de animale . Restrictiile sunt
doar de tip economic . Nu poate lipsi din hrana tineretului crescut in sistem intensiv .
Exista 4 variante : 44 , 46 , 48, 50 %
2. Srotul de floarea soarelui . Uleiul de floarea soarelui este principalul ulei
folosit in alimentatia omului. Srotul de floarea soarelei se remarca printr-un continut in
proteina ceva mai mic decat srotul de soia . Pe piata exista 2 variante cu 35 % si 40 % .
Se mai remarca prin continutul ridicat in celuloza in forma decorticata are circa 15 %
celuloza , iar in forma nedecorticata are circa 25 % celuloza . Continutul ridicat in
celuloza face ca srotul de floarea soarelui sa fie restrictionat drastic in ratiile pasarilor si
restrictionat sever in ratiile porcilor prin urmare se recomanda in primul rand a se folosi
in ratiile rumegatoarelor . Proteina din srotul de floarea soarelui este bogata in metionina
( un aminoacid cu sulf ) , iar in proteina din srotul de soia este mai bogata in lizina , prin
acest motiv combinatia srot de soia , srot de floarea soarelui este favorabila in acest sens .
3 . Exista si un srot de arahide pentru ca la americani in special se consuma untul
de arahide care de fapt nu e unt ci e margarina de arahide dar ei ii spun unt de arahide ca
na … asa e lumea  … Continut bogat in proteina 30 % , influenteaza favorabil calitatea
laptelui conferant un miros placut ( de arahide ) , dezavantajul este ca produc microtoxine
4. Srot de rapita . Din rapita se poate obtine ulei de rapita . Srotul de rapita se
remarca fatza de celelalte sroturi printr-u mai bun echilibru intre aminoacizii esentiali .
Are de asemenea un gust amarui si un continut relativ ridicat in glucozinolati (cei care
intarzie cresterea la toate speciile de animale )
5. Alte sroturi Din tot ce se extrage ulei rezulta ceva care se cheama srot prin
urmare poate sa fie srot de bumbac , de dovleac , de ricin,