Logica este disciplina care se ocup cu gndirea i legile ei.

ns cu gndirea se ocup mai

multe discipline filozofia, informatica, pedagogia, psihologia, fiziologia, psihiatria .a.
Specificul logicii l constituie teoria despre gndirea corect, ea se struie s rspund la
ntrebrile: Cum trebuie s gndim?, Ce trebuie s tim, ce reguli trebuie s respectm
pentru ca gndirea noastr s fie corect?. Cu aproape 2000 de ani nainte de a fi
cunoscut psihologia mecanismelor de gndire, anticipnd cu multe sute de ani dezvoltarea
majoritii tiinelor Aristotel a reuit s construiasc primul sistem de logic. Inainte de a
putea rspunde la ntrebrile cum gndim? ori ce gndim?, mintea omeneasc a putut
rspunde la ntrebarea cum trebuie s gndim?
Gndirea nu este un fenomen independent de materie, realitate. Legile gndirii se bazeaz
pe legitile realitii obiective, care sunt independente de contiina omului. Gndirea
uman este corect, dac ea n gnduri leag ceea ce este legat n realitate. ns asta nu
nseamn c legile logicii sunt o reflectare nemijlocit a legitilor realitii obiective.
Logica se abstractuzeaz de la relaiile, legturile i legile concrete. Ea este o tiin pur
formal, formalul logic, fiind neles independent de coninut.
Fiecare tiin folosete nu numai expresii de specialitate, numite n domeniul respectiv
termeni de specialitate, ci are un limbaj profesional compus din limba curent la care se
adaug termeni de specialitate. Pentru unele tiine limbajul profesional provenit din limba
curent nu este suficient. Ele i creeaz un limbaj artificial, un limbaj simbolizat. Logica
formal se folosete nu numai de un limbaj simbolizat, ci i de un limbaj formalizat. Esena
acestuia const n aceea c putem opera cu simbolurile sale dup anumite reguli, fr a fi
obligat s inem cont de coninutul lor. Dup aceste reguli, din formulele date se pot
obine alte formule, noi i prin aceaste cunotine noi.
Gndirea biologului i matematicianului se deosebesc dup coninut. ns au i ceva
comun structura (forma) gndirii. Corectitudinea gndirii este legat, deci, de forma ei.
De aceea putem concluziona, c logica formal este tiina care studiaz legile, regulile i
formele gndirii corecte. n afar de aceasta, logica formal se ocup i cu alogisme
(greeli tipice), paralogisme (greeli neintenionate) i sofisme (intenia de a reda eroarea,
falsul drept adevr i invers).