Efectele Fumatului

Tutunul
q

Tutunul, obinut prin uscarea plantei denumit Nicotiana tabacum, are o compoziie chimic complex, la care se adaug produsele de combustie existente n fumul de igar. Fumul de igar conine aproximativ 4000 de substane chimice, din care mai mult de 40 sunt cancerigene, riscul de a face cancer pulmonar fiind de 10 ori mai mare la un fumtor dect la un nefumtor. Pe lng efectele produse la nivelul sistemului respirator, tutunul produce numeroase efecte negative i asupra ntregului organism.

Efectele consumului de tutun asupra sntii sunt semnificative, depinznd de felul n care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum i de cantitile utilizate. Principalele efecte ale fumatului de tutun sunt mrirea riscului de cancer la plmni i de boli cardiovasculare.

Riscuri primare ale tutunului!

q

S-a estimat l fumtorii triesc mai puin cu 2,5 pn la 10 ani mai puin dect nefumtorii. Aproape jumtate dintre brbaii care fumeaz vor muri din cauza unei boli cauzat de fumat. Bolile cauzate de tutun omoar aproximativ 438 000 de mii de oameni anual n Statele Unite ale Americii,aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai important cauz a morii care poate fi eliminat n Statele Unite Organizaia Mondial a Sntii a fcut o declaraie public prin care se afirm c tutunul va ucide un miliard de oameni n acest secol.

DE CE NE PREOCUPA FUMATORII ?
Speranta de viata scade:
cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavescsi 18-22 ani la cei care se imbolnavesc!

Argumente economice: costul ingrijirilor medicale ale bolilor cauzate de fumat Mortalitatea :
1 deces din 9 este datorat fumatului fumat = cea mai importanta cauza evitabila in tarile dezvoltate (1/3 din decesele barbatilor de varsta medie)

Tabagismul - morbiditate
Cancerul bronhopulmonar:
incidenta124% Din acestea sunt datorate fumatului :
La barbati 85%=risc x22, La femei 30%=risc X12 Durata fumatului este mai importnata decat doza; Durata X2 = risc X 20 Consumul zilnic X 2 = risc x 2

Bolile cardiovasculare:
Incidenta 108% Sunt datorate fumatului : la barbati 40%, la femei 11%

Bolile pulmonare cronice: incidenta 90%

emfizemul pulmonar , bronita i bolile obstructive cronice

Tabagismul pasiv:
Copii 60% riscul de infectii respiratorii 30% Riscul de cancer bronhopulmonar 26% Riscul de accidente cardiovasculare cerebrale

La femeia insarcinata:
Creste riscul de retard de crestere intrauterina X2 riscul de moarte subita a sugarului (SIDS) Astm DAR: doar 40% se opresc din fumat la inceputul sarcinii (doar 5 % dupa aceea); DOAR 20% raman in sevraj complet, 40% fumeaza la 6 luni, restul mai tardiv

Nicotina stimuleaza
q

Cordul - (elibereaza catecolamine care cresc tensiunea arteriala,frecventa cardiaca si nevoia de oxigen) Sistemul nervos - (se leaga de receptorii colinergici centralti in 7'' de la inhalare activeaza caile neuro-umorale-elibereaza hormoni si neurotransmitatori)

Monoxidul de carbon
q

Scade capacitatea de transport a oxigenului Favorizeaza aparitia aterosclerozei

O tigara scurteaza viata cu 5-7 minute Un pachet de tigari scurteaza viata cu:

140 minute/zi

51.100 minute/an 35.49 zile/an

Impactul fumatului
q

Fumatorii se imbolnavesc mai des decat nefumatorii Fumatul afecteaza diferite organe si sisteme

Ateroscleroza
q

Mecanisme :

- stres hemodinamic - leziuni endoteliale - profil lipidic aterogen - hiperocoagulabilitate - aritmogeneza

Accident vascular cerebral

Bronsita cronica

BPOC se datoreaza fumatului

Cancer:

Cancerul pulmonar

Cancerul laringian Cancerul de colon Cancerul de pancreas Cancerul de esofag Cancerul gastric Cancerul renal Cancerul cavitii bucale

Carii

La fumatori cariile dentare sunt de 3X mai frecvente decat la nefumatori.

Derm
Fumatorii de 40-49 ani sunt la fel de ridati ca nefumatorii cu 20 de ani mai in varsta formaldehida

Ft
Nastere prematura

Greutate redusa la nastere Avort spontan Cresterea mortalitatii perinatale

Sindromul tabagic fetal 1 tigara creste AV a fatului timp de 90 minute.

Gingivita

Fumatorii pierd dintii de 3X mai frecvent decat nefumatorii

Infarct
q

1/3 din infarcte se datoreaza fumatului Fumatul este responsabil de 20% din decesele prin BCV

Infertilitate
q

Infertilitatea feminina (femeile fumatoare sunt cu 25% mai putin fertile decat nefumatoarele) Infertilitatea masculina (reducere cu 50% a fertilitatii la barbatii fumatori)

Imunitate
q

Altarerare echilibrului linfocitelor T: scaderea nr. celulelor NK scaderea nr. celulelor Langerhans(creste riscul de cancer de col uterin)

Jug
Dependata data de nicotina este mai puternica decat cea produsa de alcool si este comparabila cu a heroinei

Kilograme
Sporul ponderal consecutiv abandonarii nu este regula si poate fi contracarat prin dieta si exercitiu fizic regulat.

Nastere prematura

Nastere prematura Greutate redusa la nastere Avort spontan Abruptio placentae Ruptura prematura a membranelor Cresterea mortalitatilor perinatale

q q

Policitemie: vascozitatea sangvina Patologie pulmonara: hiperplazia glandelor mucoase inflamatie - metaplazie scuamoasa obstructia cu mucus a bronhiilor mici distructii aleveloare reducerea nr de arteriole

Ulcer gastric si duodenal

favorizeaza aparitia intarzie vindecarea creste riscul recidivelor

Ulcer gastric si duodenal

Mecanisme: stimuleaza secretia acida Reduce secretia alcalina pancreatica Disfunctii ale barierei mucoase gastrice Reducerea irgatiei sangvine a mucoasei Inhibtia secretiei de prostaglandine

Fumatul i osteoporoza
q

Se cunoate de mult c fumatul reprezint un factor de risc pentru osteoporoz la femei, dar noile studii (dou n Suedia i China) au descoperit c fumatul accelereaz eroziunile osoase i la brbai. Studiul din China demonstreaz, pentru prima dat, faptul c i fumul inhalat pasiv poate crete semnificativ riscul pentru osteoporoz i fracturi, att la femei ct i la brbai. Dei fumatul a fost anterior corelat cu densitatea osoas joas la btrni, fumtorii tineri au de asemenea pierderi semnificative ale densitii osoase.

Tabagismul si medicii : o poveste de dragoste tragica

Bulgaria 52% din medici fumeaz Estonia 42% din medicii de sex masculin fumeaz Ungaria 41% din chirurgi fumeaz Letonia Rusia 59% din medicii de sex masculin fumeaz 41% din medicii de sex masculin fumeaz

In SUA scaderea fumatului la medicii generalisti a dus la scaderea numarului de fumatori in populatia generala

Fumatorii 1/3 de pacienti fumeaza 30% vor sa se lase Femei insarcinate ++

Medicii Doar 10% stiu despre treapia de substitutie nicotinica

Pentru c adolescentul vrea sa fie independent, trebuie s neleag c prin igar va obine efectul invers : catig dependena fa de nicotin !

Au prezentat: Dombici Serban Cozma Gabriel Schifirnet Cosmin