Sunteți pe pagina 1din 24

1.)Grupul de apartenenta grupul de referita, asemanari si deosebiri.

. Exemplificati Grupul de apartenen este grupul din care dorim s facem parte. - acest tip de grup influeneaz atitudinile i valorile membrilor - este grupul la care individul spera s se afilieze personal, instituional i psihoafectiv. Grupul de referin este un concept propus de Hyman n 1942 - servete ca model, chiar dac individul nu.i aparine(dar sper s-i aparin, identificndu-se cu acest grup) Adesea, cele doua caracteristici se suprapun: individul alege un grup ca model de conduit, l consider grup referenial pe acela de care aparine. mprirea grupurilor n grupuri de apartenen i grupuri de referin rezult din faptul c individul face parte, concomitent, din diferite grupuri sociale. Ateptrile, valorile, normele de conduit ale acestor grupuri pot fi foarte diferite sau chiar contradictorii. Deosebiri: n cadrul acestei pluraliti, grupul de apartenen indic grupul sau grupurile din care face parte individul, n timp ce grupul sau grupurile de referin sunt cele din care nu face parte, dar accept valorile, normele lor de conduit. Grupul de referin constituie, deci, o baz de raportare a propriei situaii fa de un sistem de valori i norme, pentru autoapreciere i orientare. Grupul de referin poate fi unul din grupurile de apartenen(propria familie), dar poate fi i un alt grup, sau, n funcie de sfera activitii, mai multe grupuri. Grupul de referin, ndeplinind o funcie de raportare i de comparaie, are o importan crecnd pe msur ce individul poate formula opiuni personale n legtur cu grupul sau grupurile din care dorete s fac parte conform intereselor, aspiraiilor sale. Numrul mare de grupuri sociale, din care face parte concomitent, reprezint zona prin intermediul creia individul vine n legtur cu societatea: omul se afln focarul relaiilor de grup, iar grupurile mediaz legturile sale cu societatea. Exemple orentative: Grupul de apartenen: grupul de prieteni, grupele de la facultate.etc Grupul de referin: o trup de muzic rock- Metalica sau alte celebriti, familia Columbeanu(Iri i Moni)

Page | 1

2.) Grupul ca frond, opoziie, protest: Exemple din societatea romneasc Exist i grupuri care nu sunt reunite pentru munc, nvare, distracie, creativitate sau discuie. Unele grupuri au caracter nonformal i exprim atitudini de frond, de opoziie la structurile oficiale. Liantul colectiv este refuzul, mpotrivirea, protestul fa de ceilali. Grupul acioneaz ca o cultur specific, ca o comunitate care inventeaz rituri, punnd n scen, ntr-o manier scenic, dramatizat, emoii, fluide, fantasme - toate nscute din trirea intens a vieii de grup. Cazul grupurilor de muzicieni underground, comuniti neotribale care modific identitile i contiinele participanilor, care propun alternative estetice i sociale la societatea adult ncremenit, valori autentice, vitalitate i ajustare moral, o unicitate a existenei (Seca, 2001). Muzicienii din garaje i subsoluri, care-i delimiteaz zonele i stilurile cu precizie, elaboreaz i transmit formule simbolice active de articulare la context i de inovare n raporturile sociale, experiene de recunoatere social. Mesajul acestei minoriti anomice se distinge prin: dorina de a inversa procesul de influen, controlat de majoritari, mass-media, instituii politice i educative; slaba recunoatere comercial a produciei lor, construit pe un alt stil dect cel dominant; dependena cognitiv i afectiv fa de vedete, surs de ambivalen i de transgresiune mimetic; voina de conversiune a celorlali la formula lor original de via, la stilul lor protestatar. Aceste grupri sunt minoriti efervescente, practic socializri ritualice, triri i ncrederi intime. Ei au alte coduri, mai subtile, angajante; energice. Fie c aparin filosofiei de tip rock, rap sau tehno, au fost descrii ca minoriti anomice, emergente ale unei stri acide(Seca,1988)

3.) Exemplificati 3 grupuri primare cunoscute. Analizati caracteristicile lor. A fost descris pentru prima dat de Charles Cooley, n lucrarea Social Organization (1909). Caracteristicile grupurilor primare: asociaia intim a membrilor, cooperarea i interaciunea direct, fa n fa. contribuie decisiv la formarea naturii sociale i a idealurilor individului asigur o anumit fuziune a individualitilor ntr-un ntreg, ntr-o unitate comun; elul fiecrui membru se convertete n viaa comun a grupului, n construirea unui scop colectiv. grupul primar promoveaz spiritul lui noi i implic acel fel de simpatie i de identificare mutual pentru care noi este expresia natural. unitatea grupului primar nu nseamn numai armonie i dragoste, ci i ncurajarea diferenei i competiiei. Page | 2

supunerea la standardele comune ndeamn membrii si s se angajeze n eforturi de a ocupa un loc n contiina celorlali, de a se situa prin raport cu valorile comune. Cele patru tipuri de grupuri primare (Cooley) a) familia primul grup primar pe care-l cunoate civilizaia uman; b) grupul de joc al copiilor caracterizat prin spontaneitate i cooperare, prin promovarea ambiiei i onoarei; c) grupul de vecintate exprim viaa social i afectiv a mediului rural (caracteristicile sale sunt autoguvernarea, generozitatea, veneraia eroilor i un acut sentiment de dreptate); d) comunitatea de btrni format de indivizi care se cunosc din copilrie i adolescen, lund adesea forma cluburilor sau societilor n care liantul este afeciunea reciproc. Caracteristicile principale ale grupului primar scop comun, urmrit ntr-un mod activ; relaiile afective ntre membri; interdependena, solidaritatea, uniunea moral; constituirea de norme, credine, coduri, ritualuri; echilibrul intern i sistemul constant de relaii cu exteriorul; grupul primar ncurajeaz construirea imaginii ideale; principala caracteristica este conservarea dimenisunii restrnse Exemple de grupuri primare 1. Familia reprezinta un grup primar, intrucat este primul grup cu care avem de a face, in care ne nastem, ale carui reguli le cunaostem si le impartasim cu totii. Este un grup primar, deoarece are o dimensiune restransa (parintii si copiii), pentru ca exista relatii afective intre membrii familiei, solidaritate, sprijin, se construiesc de-a lungul timpului norme, credinte, reguli, la care fiecare membru participa intr-o masura mai mica sau mai mare, urmand ca apoi sa le respecte, sa le interiorizeze si sa se ghideze dupa acestea 2. Grupul de prieteni este un alt exemplu de grup primar. De exemplu, daca vorbim de un grup de prieteni pe care l-am format de cand eram mici si a carui structura am pastrat-o pana in prezent, atunci putem vorbi de asemenea de prezenta relatiilor afective, a suportului si a solidaritatii dintre membri. Pe parcursul vietii grupului s-au dezvoltat de asemenea, anumite norme formale ( spre exemplu: sa nu avem secrete intre noi, sa ne ajutam atunci cand avem probleme, sa discutam deschis orice subiect, etc) dar si norme informale ( este de la sine inteles ca atunci cand un membru al grupului barfeste un alt membru, acesta nu se va duce sa-i spuna celuilalt cele auzite, etc). De asemenea s-au format anumite ritualuri ( vineri seara, iesim in club, duminica mergem la gratar, etc), credinte, coduri prin intermediul carora mebrii comunica mai usor. O alta caracteristica a grupului primar ar fi aceea de a conserva dimensiunea restransa. 3. Grupul de colegi. In cadrul facultatii am format, alaturi de alte 2 colege un grup foarte unit, pe care il consider a fi un grup primar. Caracteristicile sale ar fi: dimensiune redusa (3 membri), desi au intrat si alte persoane in cadrul grupului cu care am relationat de-a lungul timpului, tot noi 3 Page | 3

am pastrat mereu legatura, fiind cele mai unite, avem un scop comun, si anume: realizarea tuturor temelor si proiectelor pentru facultate, dar in afara de acesta, am devenit si bune prietene, ceea ce a mai condus spre un alt scop, acela de a mentine o buna relatie intre noi, de a comunica eficient: avem un echilibru in cadrul grupului in ceea ce priveste modul de relationare, normele formulate de-a lungul timpului pe care le aplicam si pentru relatiile cu membrii din exteriorul grupului nostru. In principiu impartasim aceleasi credinte, valori, atat in perimetrul facultatii, cat si in viata personala, fapt ce a dus la o coeziune ridicata a grupului.

4.) Dai 3 exemple de grupuri restrnse din mediul pe care l frecventai Grupul mic reprezint o formaiune psihosocial, unitar i durabil de statute i roluri, structurate n norme i valori. Este forma de grup care n momentul de fa este cea mai studiat, a primit diferite denumiri: grup elementar, microgrup, grup primar, grup mic. Grupul restrns reunete un numar redus de indivizi astfel nct fiecare din ei s realizeze percepia social i comunicarea direct cu ceilali.Ceea ce caracterizeaz i definete grupul restrns este faptul c toi membrii se cunosc i se percep individualizat, se poate adresa fiecruia astfel nct se fac un schimb permanent de interinfluene. Grupul restrns este generator de afiniti, de relaii mutuale, de atitudini de simpatie sau antipatie, aprobri i respingeri. (D.Anzieu). Structura intern a grupului se bazeaz pe intercomunicare. Pentru R.B Catell grupul restrns este capabil s satisfac nevoile membrilor si. Kurt Lewin susine faptul c grupul mic se caracterizeaza prin dinamica lor tensional. J.Moreno consider c n grupul restrns exist trei categorii de relaii: de simpatie, antipatie i indifere. Exemple de grupuri restrnse din din mediul pe care eu l frecventez: 1. familia- este un grup restrns, care asigur afiniti ntre membri, se bazeaz pe comunicare, promoveaz aceleai scopuri pentru toi membri. 2. grupul de prieteni- cuprinde in general 3-5 prieteni, cei care tu interacionez cel mai frecvent, v petrecei cel mai mult timp mpreun, dezvoltarea unor culturi organizaionale (anumite semne, simboluri, pe care oar voi le tii), interaciunea i direct, fa n fa.,un grad ridicat de afeciune. 3. grupul de vecintate- reprezint viaa afectiv i social a fiecruia din noi, aderm la aceste grupuri din dorina de apartenen. 4. asociaia de voluntari- am fcut parte dintr-o asociaie de voluntari care avea drept scop educarea copiilor din centrul de plasamen Ttrai. 5. grupul format la sfritul unei cercetri: sau grup de cercetare-aciune are la baz voluntariatul, de exemplu participarea la un trainig, cercetare. 6. grupul de nvare- grupa de studeni 7. grupul loisir- pentru anumite activiti sportive, culturale, caminul de studeni.

Page | 4

Un fenomen specific al grupului restrns este cel de coeziune a grupului sau spiritul de grup. Acesta este coeziv cand membrii si simt c i aparin (W.G. Sumner). Coeziune de grup este un fenomen colectiv, un produs supraindividual. Caracteristicile grupurilor coezive sunt: dependene strnse cu ceilali membri ai grupului, raporturi de coperare i mai putin de competiie sau conflicte (M.Dutch), sunt receptive la discuii. Gruparea indivizilor n colectiviti mai mult sau mai puin organizate, este o cerin esenial pentru existena i dezvolatarea fiinei umane. Grupul restrns devine un agent de schimbare social n ansamblul unei colectiviti. 5.) Instante de socializare in contextul romanesc. Cine ofera modele ? Ce consecinte ? Socializarea este un proces de achiziii i adaptare permanent, de integrare progresiv i de interiorizare a normelor i valorilor morale i culturale.(Neculau, 2007). Fenomenul socializrii Jean Piaget ( copilul parcurge mai multe stadii, iar cu ajutorul proceselor de asimilare i acomodare ajunge s interiorizeze normele i s se supun conveniilor; factorul social-rol important); Emile Durkheim - contiin colectiv; educaia moral-rol important n construirea unei identiti; Max Weber - socializarea asociativ /vs/ socializarea instituional; Margaret Mead - rolul integrrii atitudinilor celorlali; Freud - rolul relaiilor sociale i afective intense. Caracteristicile socializrii sunt: ( Fischer, 2003): este un proces de nvare de modele, valori; elementele achiziionate sunt interiorizate de individ; dezvolt diferite modele de comportament social n grup ( supunerea, competitivitatea); face ca individul s interiorizeze modul de funcionare a sistemului social. n psihologia social, socializarea apare ca un mod de existen i se exprim prin trei nevoi fundamentale: nevoia de includere; nevoia de control; nevoia de afeciune. n urma acestor nevoi fundamentale, socializarea implic reciprocitate, contract, inserarea ntr-un grup. Instanele de socializare sunt: familia- n care copilul face primele experiene sociale, nvnd s se specializeze pe roluri, s se adapteze unui sistem normativ de la care s primesc un numr de valori, de idealuri, de modele de gndire care l vor ajuta s se insereze ulterior.

Page | 5

grupul de joc n care copilul nva roluri i analiza situaiilor, evaluarea altuia, nva s aprecieze relaiile dintre indivizi, sistemul de clasificare social, nva rolul ataamentului. coala, sistemul educativ transmit copilului valorile unei societi, modele culturale, roluri i stiluri comportamentale, obiecte are s se identifice.

6.)

Efecte ale coeziunii de grup in contextul social din Romania

Coeziunea a fost definit, nc din anii 50, de Festinger drept cmp total al forelor ce se exercit asupra unui membru pentru ca acesta s rmn n grup. Au fost indicate numeroase fore precum: atractivitatea grupului pentru membri, modul n care grupul permite atingerea scopurilor comune. Conceptul de coeziune a aprut n urma unui experiment realizat de ctre grupul lui Elton Mayo. Este vorba despre experimentul denumit test room, asupra factorilor ce influeneaz randamentul.Unor muncitoare de origine polonez le-au fost schimbate condiiile materiale ateptnduse la o schimbare a randamentului. Spre surprinderea tuturor, randamentul a crescut n orice condiie. Experimentatorii au pus acest fapt pe seama coeziunii de grup(muncitoarele au ieit din izolare, au discutat, au stabilit relaii afective, au dezvoltat un climat de nelegere mutual). Avantaje ale coeziunii de grup: Grupul dezvolt o valoare integrativ pentru membri Poate provoca schimbrile dorite Poate stimula participarea Poate promova practici democratice Poate influena minoritarii Poate depi prejudecile Dezavantaje ale coeziunii de grup: Normele de coeziune mpiedic atingerea scopurilor Duneaz capacitii de adaptare a grupului Neutralizeaz spiritul critic mpiedic aciunea de cutare a unor noi soluii.

Importante pentru grup sunt efectele, consecinele coeziunii. O trecere n revist a cercetrilor privind efectele coeziunii poate conduce la concluzia c acestea pot fi grupate n trei categorii: Efecte asupra satisfaciilor ncercate de ctre membrii grupului se nregistreaz la nivelul moralului ridicat, al creterii sentimentului de securitate, al stimei de sine i al formrii unei imagini favorabile, exprimate prin emoii pozitive datorate participrii. n grupurile nalt coezive crete stima de sine a membrilor, acetia se ofer s participe voluntar la multe aciuni, iar ambiana muncii este favorabil. Efecte asupra performanei sunt contradictorii. Unele studii nregistreaz efecte pozitive , creterea performanei, altele dovedesc faptul c o ambian amical, de ncredere poate instaura o atmosfer de delsare.. De regul n grupurile de munc, crete productivitatea(cazul muncitoarelor din experimentul lui Mayo), grupul i stabilete anumite norme interne de comportament i o ierarhie proprie, determinat de orientarea spre sarcin, de situaie. Dar i o coeziune slab sau o stare de conflict se poate solda cu creterea performanei, mai ales n grupuri de decizie i de creativitate.

Page | 6

Efecte asupra gndirii de grup sunt i ele contradictorii. Dac grupul exercit presiuni spre conformare la norme, acest lucru neutralizeaz spiritul critic i antreneaz conformismul gndirii. Cercetrile lui Janis au artat c spiritul de nelegere i cldur afectiv n grup anuleaz spiritul critic, gndirea alternativ, confruntrile i conduc la evitarea situaiilor conflictule. Toate aceste efecte sunt rezultatul bunelor intenii: de a prezerva unitatea, solidaritatea, siritul de echip, coeziunea grupului. 7.) Ce funcii ndeplinete grupul ( de studiu, de munc, ONG) n societatea romneasc i cu ce consecine? Printre primele ncercri de a identifica funciile grupului, cea a lui D. Krech i R.S. Crutchfield (1952) pune accentul pe satisfacerea nevoilor membrilor: a) satisfacerea difereniat a nevoilor membrilor, n funcie organizarea ierarhic a grupului i autoritatea recunoscut a fiecruia dintre acetia; b) satisfacerea nevoii de ncorporare social i de dominare (participare, ncorporare, securitate, respectarea tradiiilor i ritualurilor); c) fiecare grup ndeplinete o funcie specific (determinat de sarcin) i funcii accesorii, determinate de apariia unor noi nevoi; d) crearea unor noi nevoi, pe msur ce grupul evolueaz spre noi scopuri. Dup Anne Ancelin Schtzenberger (1971) funciile grupului sunt: de integrare, de reglementare a relaiilor inter-individuale i a celor intra-individuale, de securitate.. Recent, profesoarele Verena Aebischer i Dominique Oberl, de la Universitatea Paris X (1990) reiau problema, descriind cteva funcii pe care orice grup le ndeplinete: de integrare, de difereniere, de schimbare i de producere a ideilor. 1. Prima funcie este cea de integrare social a individului, a nevoilor i aspiraiilor sale. Orice membru al grupului nzuiete s se ncadreze n viaa de grup i s se articuleze normelor pe care acesta le propune. El parcurge un proces adaptativ, realiznd un dublu efort: de nvare a semnificaiilor i regulilor grupului i de transformare a acestui mediu, pentru a-l apropia de scala sa de valori. Procesul este dificil, el implic adesea divergene, conflicte, rupturi, evoluii normale pe traseul adaptrii dintre dinamica individual i cea social .Individul este supus unui proces de socializare pn la dobndirea statutului de sociabil. El suport nti influenele normative i refereniale ale sistemului grup, ncepnd cu grupul familial, apoi cu cel educativ. n aceste medii el nva valori, i se dezvolt potenele intelectuale, afective, morale, aici exerseaz roluri i deprinderi de a interaciona. nvarea social are regimul oricrei nvri cognitive: copilul i dezvolt dimensiunea interindividual prin participarea la diferite tipuri de grupuri. nvarea de roluri i dezvolt capacitatea de a interioriza i nelege imaginea altora i l ajut n formarea contiinei de sine, prin raportarea la judecile altora, la normele i valorile pe care grupul i le propune. Socializarea prin grup nseamn ncorporarea unor habitusuri, noiune ce

Page | 7

semnific o dispoziie general a spiritului i a voinei, construirea unei stri interioare profunde care orienteaz individul pentru tot restul vieii (E. Durkheim). 2. Alt modalitate prin care individul ncorporeaz valorile unui grup este raportarea la un grup de referin sau exerciiul conformismului, supunerii i normalizrii. Funcia de difereniere se manifest prin oportunitatea ce-o ofer grupul membrilor de a beneficia de imaginea sa de marc, dar i de a se afirma personal. Fiecare membru al grupului are tendina de a se compara cu ceilali, de a pretinde recunoatere. Diferenierea social este modalitatea de a cuta identitatea, ocazia de a se valoriza, de a dezvolta strategii inovatoare. Strategia creerii unei stri de confruntare (chiar a conflictului) ofer posibilitatea unor minoritari din grup s propun noi norme i s se afirme prin comparaie cu majoritarii. Grupul se prezint i ca un mijloc i loc al schimbrii. 3. n grup, schimbarea poate fi opera unor actori sociali minoritari. S. Moscovici (1979) a descris un alt tip de schimbare dect cea determinat printr-un responsabil sau expert. Un grup minoritar, adesea lipsit de resurse, putere, legitimitate etc. poate angaja o micare (istoric, cultural, ideologic) impunnd un nou mod de a gndi i aciona, antrennd o spargere a vechilor stereotipuri i o schimbare ctre propriile convingeri. 4. Exist o bogat literatur care prezint grupul ca productor de idei, ca mediu creativ privilegiat. Interaciunile dintre membri, conversaiile interioare stimuleaz emergena ideilor noi, elaborarea unei anumite gndiri sociale (social thinking, M. Billing, 1987). Discuiile colective permit confruntarea cadrelor de referin, uneori radicalizeaz punctele de vedere (Moscovici, Doise, 1970), dezvolt cunoaterea social, adesea se soldeaz cu un plus de productivitate. Grupul este contextul care stimuleaz cutarea soluiilor, produce conflict sociocognitiv, faciliteaz cunoaterea unor cadre de referin alternative. Perceperea n urma discuiilor, a ecartului dintre cadrele de referin ideale (privind normele i rolurile sociale) i practicile efective ale fiecrui subiect, se prezint ca o funcie de reglare (C. Charbol, 1989), corecteaz aciunile de comunicare, elucideaz ambiguitile. Propune, ntr-un cuvnt, noi practici cognitive.

8.) Discutai despre natura instrumental / relaional a grupului. Caracteristici, efecte. Dimensiunea instrumental raporteaz despre coordonarea membrilor ctre un scop comun i organizarea comunicrii n vederea fluidizrii informaiilor. Dimensiunea relaional relateaz despre gestionarea obiectivelor i modul n care se articuleaz acestea cu ateptrile i disponibilitile membrilor, contribuind la dezvoltarea unor relaii sociale care s convin actorilor sociali implicai. Dac dimensiunea instrumental se refer la producia grupului i coninutul acesteia, cea relaional relateaz despre interaciunile socio-afective. Toate cercetrile dovedesc c n cazul primei dimensiuni se pune accentul pe sarcin (clasificarea obiectelor, organizare i eficacitate, cercetarea celor mai bune mijloace de a atinge elul Page | 8

comun). Saint-Armand a gsit o bun formul pentru a sintetiza aceast orientare funcional a grupului: producia n funcie de obiective i utilizarea resurselor umane: Comunicrii ntre membri, n aceast perspectiv, i se acord doar un rol instrumental. Dimensiunea relaional este pus n eviden de atracia ctre apartenena la grup. ntr-o lucrare acare a cunoscut mai multe ediii, La dynamique des groupes (1995) J. Maisonneuve a enumerat mai multe modaliti prin care membrii i exprim interesul pentru alii: prietenie, nevoie de securitate, plcerea de a face parte etc. Dimensiunea instrumental (care / ce?) Dimensiunea relaional (cum?)

Sarcina Relaii Rezult dintr-o activitate raional prin raportare la Rezult din interaciunile sociale i din procesul de coninuturile tratate i din obiective formale construire a identitii concise, pe termen mediu sau lung. Roluri instrumentale Roluri psihosociale Procedee de producere a unui final printr-o Procedee de comunicare, de a se defini reciproc, repartiie eficace a responsabilitilor i a sarcinilor mutual. Se nscrie n dezvoltarea vieii afective Comunicarea informaiilor i coninuturilor Marcat de reguli explicite de transmitere a informaiilor Cere competene de codificare i decodificare Criterii de evaluare a grupului Productivitate, eficacitate, contribuie a membrelor la sarcin, coordonarea activitilor, etc. Necesiti instrumentale - a realiza cteva lucruri - a rezolva o problem extern Comunicare de poziii relaionale Marcate de intersubiectivitatea i de tentativele de influenare mutual Cere interpretarea mesajelor Criterii de evaluare a grupului Solidaritate, franchee, bogia relaiilor, fluidi-tatea comunicrii, bunstare, etc. Trebuine afective i identitare - a forma o imagine de sine pozitiv - a crea legturi - a obine respectul celorlali, recunoaterea identitii sale, valorilor sale, a modalitilor de acionare (chiar dac acestea nu sunt agreate de unii membri) Reguli care orienteaz conduitele - norme sociale, frecvent implicite - acorduri referitoare la valori i preferine reguli stabilite n funcie de realitatea social Ateptarea unor comportamente - a produce compatibilitate, solidaritate reciprocitate,

Reguli care orienteaz conduita - reguli tehnice - proceduri de conduit a reuniunilor - reguli stabilite n funcie de realitatea material Ateptarea unor comportamente - a stabili relaii pentru sarcina de realizat

Page | 9

9.) Discutati cele trei modele ale studiului comunicarii dupa C.Leclerc si aplicati pe realitatea romanesca a grupului C. Leclerc a elaborat un tabel in care reuneste cele trei modele clasice de studiere a comunicarii in grup : 1. modelul codului Presupune un proces referential, de codare si decodare, conform caruia sensul unui mesaj este relativ stabil deoarece este continut in codurile limbii Accentul cade asupra dimensiunii denotativa a comunicarii, a semnelor codificate ale limbii Comunicarea reprezinta realitatea ; emitatorul si receptorul schimba informatii cu privire la situatii care exista in mod obiectiv Semnifica organizarea comunicarii dupa reguli comune, cunoscute, acceptate i utilizate de cei doi participanti la transmiterea mesajului 2. modelul inferentei Presupune un proces inferential, de deductie i anticipare, care permite interpretarea nui mesaj pornind de la context si de la un ansamblu de simboluri ; sensul atribuit semnelor este alimentat de experientele trecute si de dorinte Accentul cade asupra dimensiunii conotative a comunicarii : asupra puterii sugestive si evocatoare a mesajelor si a tot ceea ce nu tine de cod (nonverbal, context) Comunicarea exprima realitatea ; partenerii invata sa impartaseasca reguli similare de interpretare a situatiilor care nu pot fi percepute decat subiectiv Se refera la interpretarea semnificatiilor in functie de o situatie sau un context Apar disfunctionalitati rezultand din limbajul nonverbal, din elemente contextuale (unele mesaje pot fi interpretate in mai multe feluri) Comunicarea este un proces fondat pe probabilitati si nu pe certitudini, pe deductii si anticipari, pe experiente culturale anterioare. 3. modelul interactional Presupune un proces performativ, care permite sa se actioneze asupra celorlalti si asupra situatiei Accentul cade asupra dimensiunii pragmatice a comunicarii, mai mult asupra efectelor decat asupra intentiilor Comunicarea construieste realitatea ; partenerii se influenteaza reciproc si sunt parte integranta a situatiilor pe care le construiesc colectiv Trateaza comunicarea ca performanta, ca actiune/interactiune care afecteaza interlocutorii Prin comunicare se transmit informatii, se exercita influenta, se produc efecte, transforma partenerii, ii diferentiaza, ii uneste. Aplicand modelele lui Leclerc pe realitatea romaneasca a grupului, se observa ca indeplineste functia de comunicare prin faptul ca este cel mai important mediu i mijloc de socializare i integrare social, contribuind decisiv la transmiterea valorilor i normelor unei societi. Reda procesul referential, de codare si decodare prin faptul ca dezvolt o cultur grupal proprie (rituri, credine, limbaj). De asemenea, caracteristica de proces performativ a comunicarii este ilustrata in grupul social romanesc Page | 10

prin faptul ca acesta ofer individului securitate, dar i mijloace de afirmare i valorizare; ofer mijloace de nvare social, posibilitatea de a intra n statusuri diverse i de a experimenta roluri sociale; formeaz competene de evaluare a altora i poate contribui la dezvoltarea contiinei de sine a membrilor si; stimuleaza interdependena membrilor, chiar i n afara ntlnirilor comune.

10.)

De ce este comunicarea vehiculul interactiunii? Exemplificati

Comunicarea este premisa, factorul declansator si vehiculul interactiunii. Nu se poate percepe interactiunea in afara comunicarii, a schimbului de mesaje, astfel incat formula lui Ghiglione (1986), omul comunicant ilustreaza perfect aptitudinea de a vorbi, de a deveni interlocutor, de a te situa intro relatie comunicativa.Ghiglione vorbea chiar de un contract de comunicare atunci cand accepti sa faci parte dintru-un camp social, sa te implici, devi cointerlocutor, primesti si oferi. Contractul de comunicare constituie deci un cadru, un context favorizant care impune norme si obligatii, o dimensiune dinamica interactiunii comunicative. Contractul propune actiuni in vederea unei constructii comune, o activitate cooperativa intre actorii sociali, un context propriu si cadre de interpretare a mesajelor. Contractul de comunicare nu este numai un concept fondator, o conceptie moderna a comunicarii prin prisma teroriei limbajului, ci ne apare ca si o pozitionare, ca un angajament, ca o forta organizatoare a structurilor sociale. Iar grupul este structura etalon, cadrul, matricea in care se construieste si se rodeaza un contract de comunicare. Emitand judecati de valoare, schimband opinii si pareri, schimband modele comportamentale, regland relatiile elaborand normele de functionare, actorii sociali ajung sa inchege structuri, ei formeaza grupuri.

Fig. 1. Schema intractiunii dintre un locutor si un intrelocutor. Tot ceea ce tine de dorinta de a comunica a emitatorului de mesaje, transmiterea mesajului, starea de receptivitate, si atitudinea intentionala a receptorului ca si selectia informatiilor acceptate, eliminand unele dintre ele poate fi conditionat de trasaturile personajelor implicate si de conditiile psihosociologice ale actiunii acestora. Emitatorul elaboreaza un mesaj, tinand sa-i afecteze pe receptori. Page | 11

Acestia primesc mesajul, il decodifica, il accepta total sau partial, sau il resping. Tot acest schimb se desfasoara intr-un camp psihosocial, marcat de determinarile sale, intr-un context psihosociologic marcat ideologic, cultural, social, economic, etc. Elementele situatiei comune in care sunt implicati cei doi parteneri sunt : 1. Personalitatea fiecruia dintre cei implicai 2. Situaia comun n care se gsesc poate stimula, deturna sau bloca procesul de comunicare. Aceasta poate aciona ca mijloc sau ca scop. Natura situaiei poate stimula comunicarea, dar poate i determina refuzul acesteia. 3. Scopurile comunicrii, din perspectiva fiecrui partener, influeneaz coninutul i stilul comunicrii. 4. Comunicarea nu nseamn doar schimb de informaii ci i schimb de semnificaii, exprimate prin cuvinte i gesturi, dar i prin simboluri, asociaii de sens. Sintagma reea de comunicare aparine anilor 50*, dup moartea lui Lewin unul dintre discipolii si, Bavelas, i-a dezvoltat ideile asupra comunicaiilor n grup. Reeaua definete ansamblul canalelor existente, prin care se transmit mesajele, ntr-un grup organizat. Reeaua este impus de condiiile materiale, de tipul de comunicare, de norme i constrngeri, ea se compune din legturile stabilite n particular conform reglementrilor. O clasificare poate fi fcut dup urmtoarele criterii : n funcie de instrumente comunicarea poate fi : - verbal - nonverbal n funcie de numrul persoanelor implicate comunicarea poate fi : - n doi - n grup n funcie de obiectivele propuse : - de consum (gratuit, spontan) - instrumental (utilitar, strategic, manipulatorie) Bavelas a imaginat diferite tipuri de reele geometrice i a analizat diferenele dintre acestea, din punct de vedere al eficienei comunicrii : - reele orizontale - reele n stea - reele n y - reele n cerc. n vederea atingerii obiectivelor sale, grupul distribuie sarcini i roluri, iar participanii reacioneaz, judec, i exprim sentimentele, iau atitudini. Termenul de rol presupune trei accepiuni : 1. Un sistem de ateptri, pe care mediul social le ndreapt ctre deintorii unor poziii prin raportarea la ocupanii altor roluri ; Page | 12

2. Ateptri specifice pe care deintorul unei poziii le percepe ca fiind aplicabile n propria sa conduit ; 3. Manifestrile specifice ale deintorului unei poziii n interaciunea cu ali deintori de poziii, punerea n act a proiectului de rol . De exemplu, in clasa de elevi, colegii intre ei nu pot interactiona fara sa comunice, insusi actul educational nu ar avea loc in absenta comunicarii. Profesorul trimite un mesaj, elevii decodifica mesajul, il accepta acctioneaza in concordanta sau nu cu cerintele mesajului primit si transmit si ei la randul lor un mesaj profesorului astfel comunicarea devine vehiculul interactiunii.

11.) De unde rezult puterea liderului i cum se exercit ea n societatea romneasc? Puterea se refer la capacitatea liderului de a depi rezistena opus de membrii grupului, impunerea voinei proprii i generarea unor rezultate dictate de obiectivele i interesele personale. Influena liderului asupra membrilor grupului se exercit prin intermediul puterii pe care acesta o deine. Exist mai multe surse de influen sau de putere n cadrul grupului: Controlul contingenelor comportamentale are n centru posibilitatea liderului de a distribui recompense sau de a administra sanciuni celorlali membri ai grupului; Ocuparea unei poziii ierarhice superioare n cadrul organizaiei este sursa aa-numitei puteri legitime (puterea asociat unei poziii ierarhice sau unui status ocupat n grup); Expertiza i cunotinele de specialitate; Msura n care liderul este recunoscut de ctre membrii grupului ca fiind legitim, este ales sau acceptat de acetia. Puterea de influen a unui lider este direct dependent de sursele de influen pe care acesta le controleaz. Dup French i Raven, exist 5 tipuri de putere exercitate de lider: De recompensare abilitatea de a exercita influen asupra membrilor prin controlul recompenselor valorizate de ei (financiare i sociale); Coercitiv abilitatea de a exercita influen asupra membrilor prin controlul sanciunilor; Referenial capacitatea de a exercita influen pe baza atributelor personale care sunt valorizate i apreciate de membrii grupului; Legitim - abilitatea de a exercita influen asupra membrilor prin faptul c acetia mprtesc ideea c, datorit poziiei sale, liderul are dreptul de a coordona aciunile grupului; Bazat pe expertiz capacitatea liderului de a-i influena pe ceilali membri pe baza expertizei i a cunotinelor pe care acesta le are.

Page | 13

Benfari, Wilkinson i Orth identific alte 3 tipuri ale puterii: Puterea informaional (bazat pe convingerea membrilor c liderul deine informaii care nu sunt disponibile pentru ei i care nu au un caracter public); Puterea de afiliere (bazat pe convingerea membrilor c liderul are conexiuni cu membrii de la nivele ierarhice superioare, n numele crora poate aciona); Puterea grupului (bazat pe convingerea membrilor c liderul are susinere unanim n cadrul grupului). Eficiena de conducere a liderului depinde de msura n care acesta deine una sau mai multe resurse valorizate de membrii grupului i de modul n care el le administreaz.

12.) Ce inelegem prin expresia locus of leaderhip i cum se exprim fenomenul n societatea romneasc ? Notiunea de leadership a intrigat de mult timp pe observatorii comportamentului uman. Probabil din primul moment in care primul om al cavernelor a spus celorlalti Nu este bine cum facem. Haidei s ne organizam, oamenii tot incearc s neleag procesul de leadership. O definiie concludenta a leadership-ului face referire la relatia privilegiata, prin care o persoana isi exercita puterea, influentand si controland activitatea altora, fara s-o impuna prin coercitie. Leadership-ul este considerat si un proces social de schimb in care liderul da"ceva celor ce-l urmeaza si capata" trei variabile: liderul, cei ce-l urmeaza si situatia. Contributia liderului la procesul de leadership este reprezentata de personalitatea, motivatiile, competentele si legitimitatea lui. Cei ce-l urmeaza, aduc, la randul lor, aportul personalitatii, motivatiilor, competentelor si asteptarilor lor la situatia respectiva. Situatia vine" cu anumite resurse, sarcini de o natura, structuri sociale si reguli specifice, istorie proprie etc. In zona in care aceste trei variabile se suprapun este situat ceea ce E.P. Hollander numeste locus" al leadership-ului. In modelul lui Hollander(1980),insusit de Blanchet si Trognon(1994) identificam acesti 3 factori,si anume: -Situatia(tipul sarcinii,structura sociala,reguli,istoria grupului); -Liderul(competent,legitimitate,motivatie si caracteristicile de personalitate); -Participantii(asteptarile,caracteristicile de personalitate,impunerea unei forte,exercitarea unei presiuni). Liderul este acceptat, recunoscut, urmat, daca raspunde nevoilor grupului,daca se angajeaza sa indeplineasca programul acestuia.El iese la suprafata atunci cand grupul are nevoie de calitatile sale. Acolo unde exista, leadership-ul produce schimbare. Pe timp de pace, orice armata isi poate indeplini functiile printr-o buna administrare si un bun management. In timpul razboiului se descopera ca administrarea corecta si managementul specific pacii, nu sunt suficiente. In razboi, este nevoie de leadership eficient la absolut toate nivelele armatei. Asemenea armatelor in timp de razboi, organizatiile de astazi descopera ca au tot mai mare nevoie de manageri care sa le ajute sa se descurce in instabilitatea generata, in principal de cresterea puternica a concurentei. In opinia noastra, leadership-ul este serviciul oferit de liderii organizatiei. Page | 14

In societatea romaneasca acest fenomen pare sa nu fie atat de frecvent,motivul principal fiind dorinta accentuata a liderului ales de grup intr-o anumita situatie,pentru indeplinirea unor anumite sarcini,cerinte,in cadrul carora liderul ales se prezinta ca fiind cel mai competent(intrunind abilitatile,trasaturile de personalitate necesare ) de a ramane pe aceeasi pozitie. Dupa ce sarcina a fost dusa la bun sfarsit, indiferent de finalitatea ei, liderul specific societatii romanesti,in general doreste sa ramana pe post, pregatit pentru o noua situatie.

13.) Care sunt asemnrile i deosebirile dintre grup si echip ? Exemplificai. Majoritatea definiiilor i restrng aria la grupul mic sau restrns, punnd accentul pe scopul comun al membrilor i interaciunea acestora. Examinnd literatura extrem de bogat de pn la aceast dat, noi am identificat (Neculau, 1977) urmtoarele elemente care au putut contribui la o definiie a grupului mic: un ansamblu de persoane; aflate n interaciune; n vederea atingerii unui scop; difereniindu-se dup funcii sau sarcini. Capitolul despre grup dintr-un manual de psihologie social aprut n Frana mai trziu (Fischer, 1990) reia aceleai trsturi: un numr restrns de indivizi; animai de un scop comun; avnd sentimentul de interdependen i ntreinnd relaii afective. Alte dou definiii, de peste ocean, nu lrgesc mult sfera trsturilor. Landry (1995) a identificat urmtoarele caracteristici ale grupului: numr restrns de membri (3-20); interaciune direct, fa n fa; scopuri valorizate prin membri; dezvoltarea unor legturi afective; interdependen; difereniere de roluri; apariia normelor; dezvoltarea unei culturi grupale, marcat prin credine, rituri, limbaj propriu; interaciuni constante, simbolice sau reale, ntre grup i mediul su. Johnson i Johnson (1998) nu ajung nici ei mai departe: interaciunea interpersonal; interdependen; scopuri comune; percepia apartenenei; motivaie de asociere; influen mutual interpersonal. Dou definiii mai extinse ne pot servi ca repere pentru un model de abordare operaional. Pierre de Visscher (1991) de la Universitatea din Lige, unul dintre cei mai avizai specialiti europeni n domeniu, coordonator al antologiei romneti dedicate dinamicii grupului, aprut la Editura Polirom, definete grupul restrns ca: - o unitate de timp i spaiu, un aici i acum, comportnd o anumit proximitate, dar i o distan interindividual minimal; - o semnificaie: o raiune de a fi i de a rmne n ansamblu, fr a se impune obiective identice sau experiene comune; - mod de a fi comun, mprtirea n comun a evenimentelor sau a experienelor; - posibilitatea percepiei sau reprezentrii fiecrui membru de ctre toi ceilali; - un aer de entativitate (agregat, entitate unificatoare) i de grupalitate a membrilor fa de exterior; - o durat suficient de funcionare, permind un proces de instituionalizare (structura, relaii stabile, apariia unor funcii, roluri, norme, procese) i identificarea membrilor; Page | 15

Pentru Chantal Leclerc (1999), de la Universitatea Laval din Qubec, grupul este un cmp psihosocial dinamic, constituit dintr-un ansamblu reperabil de persoane, a cror unitate rezult dintr-o comunitate de tip colectiv i din interdependena stilurilor individuale. Aceste persoane, legate voluntar sau nu, sunt contiente unele de altele, interacioneaz i se interinflueneaz direct. Aceast definiie pe care o propunem ca definiie de lucru, propune raportarea la trei caracteristici fundamentale: 1. grupul implic o cunoatere a apartenenei la o entitate colectiv, uor de reperat. Indivizii sunt percepui fr dificultate, n interior i exterior, ca membri ai unitii; 2. grupul se fondeaz pe o oarecare comunitate de tip colectiv i pe interdependena membrilor. Aceasta se caracterizeaz prin obiective similare, mprtite de ctre ceilali; 3. grupul permite o interaciune direct ntre membrii si. ntr-o lucrare recent, Olivier Devillard (2003) distinge cteva caracteristici care fac din echip un organism vivant i o organizaie magic, datorit forei sale de a impune un nou mod de organizare, cu reguli, rituri i caracteristici specifice, capabile s reasambleze persoane diferite ctre un obiectiv comun, ntr-o manier perfect stabilit. El definete, echipa ca un grup de indivizi, organizai ntr-un ansamblu, condui de un lider i orientai spre acelai obiectiv. Aceast formulare pune n eviden patru componente: a) un grup de echipieri; b) un ef (pilot, manager, responsabil); c) un obiectiv; d) practici care vizeaz concentrarea spre aciune. Absena oricruia dintre aceste patru elemente poate pune n discuie caracterizarea unui grup ca echip. Echipa este un grup restrns n care relaiile sunt directe (fiecare cunoate pe fiecare) i precis trasate, iar climatul se reflect n unitatea de spirit i de aciune a participanilor, n spiritul echipei. Aici, mai mult dect n oricare alt tip de grup, relaia coeziune-performan dobndete o valoare n plus. Echipa se caracterizeaz prin spiritul de cooperare ridicat, prin fuziunea emoional a membrilor, printr-un etos pozitiv i o dorin de nlturare a tensiunilor i a eventualelor blocaje socioafective. Echipa care i desfoar activitatea n interiorul unei organizaii, ntr-un context social bine structurat, are un mod de funcionare specific. Ea are toate caracteristicile unui grup, este un grup, dar printr-o convenie acceptat, de regul, de ctre participani i decideni este denumit i tratat ca o echip de munc sau de lucru. Analiznd literatura asupra acestui subiect, Claude Louche (2002) a identificat cteva caracteristici specifice ale echipei ca grup de lucru: echipa constituie o entitate clar definit, n comparaie cu grupul restrns care poate fi mai puin conturat, mai puin net; echipa constituie un sistem social complet: are obiective net definite, rolurile sunt difereniate, cile de interdependen dintre participani sunt precis trasate; sarcinile sunt trasate de o instan superioar echipei, dar echipa este responsabil pentru realizarea lor i poate fi evaluat; Page | 16

activitile echipei se desfoar n relaie cu mediul sau cu contextul n care echipa activeaz: alte servicii, beneficiari, clieni, furnizori care sunt ateni la rspunsurile echipei. Relaiile cu mediul se nscriu ntre obiectivele echipei, ca sarcini de realizat i comport drepturi i obligaii clar stipulate.

n urm cu dou decenii, Roger Mucchielli, n lucrarea Le travail en equipe (1984) definea echipa prin cuvinte ca: solidaritate, bune legturi, unitate, comunitate de spirit, relaii socio-afective bogate etc. El a identificat apte caracteristici ale echipei ca grup primar: 1. Un numr redus de membri, condiie a creterii eficacitii. 2. Calitatea relaiilor interpersonale, exprimat printr-o reea de legturi vii, ce se formeaz n timpul aciunilor echipei. n echip, relaiile inter-umane joaca un rol esenial, membrii au contiina apartenenei la o form de cultur comun. Aceasta se exprima nu doar prin adeziune ca acceptare, ci i prin voina de adeziune, de implicare personal. 3. Angajamentul personal are o semnificaie aparte. Echipa nu e doar o colecie, o adunare de indivizi, ci o totalitate, un grup psihosocial vivant i evolutiv, o interdependena contient unde fiecare vine cu competena sa, o unitate de aciune. Angajamentul personal joac aici un rol important i d seama despre calitatea participrii. 4. Echipa este o unitate particular n desfurare, care-i refasoneaz continuu profilul. Nu e numai o unitate de spirit, ci i una social, n continu desfurare, care-i modifica configuraia; un organism n evoluie. 5. Echipa se prezint i ca o intenionalitate ctre un scop comun, acceptat i dorit de ctre toi membrii. Cooperarea ia aici forma co-responsabilitii. 6. Constrngerile n interiorul echipei sunt rezultatul orientrii spre obiectivul comun. Echipierii convin s renune la unele scopuri i liberti personale, n vederea atingerii obiectivului comun. Ei aleg o tactic comun care presupune o coordonare colectiv i o disciplin de organizare. 7. Structura organizatoric a echipei variaz n funcie de tipul de aciune, de obiective i de contextul specific. Organizarea intern a echipei are rolul de a distribui sarcinile n funcie de competentele membrilor. Dar aceasta trebuie s fie simpl i supl. Observnd numrul mare de analogii ntre grupul cu sarcin i echip, am putea crede c funciile echipei sunt aceleai cu cele ale grupului. Dac, n cazul grupului, socializarea, integrarea, obinerea unitii de gndire i aciune sunt idealuri, obiective de realizat, n cazul echipei, aceste caracteristici funcioneaz ca norme obligatorii n afara crora echipa n-ar putea exista. Echipa se distinge de grup prin aceea c traneaz frontiere nete, care nu pot fi negociate, iar relaiile sunt determinate de orientarea spre sarcin. Sarcina este impus din exterior, iar ndeplinirea sa este supus oricnd exerciiului de evaluare.

Page | 17

14.) Ce se intelege prin dinamica echipei? Exemplificati

Dinamica echipei se sprijin pe fundamente variate: motivaiile echipierilor, miza aciunii, dozajul unitrii i diversitii, puterea etc. Toate acestea se conjug i se orienteaz pentru a atinge un efect dinamic. Trei factori stimuleaz oamenii s lucreze mpreun:

a) coaciunea, atracia fiecrui individ pentru ceilali i ctre echipa ca model de identificare.
Prezena altora stimuleaz, mobilizeaz, augmenteaz aciunea de nvare b) influena reciproc a proceselor umane i operaionale. Primul nivel este un proces obiectiv, constatabil, msurabil: aciunea n sine i produsul acesteia. Al doilea nivel este acela care vizeaz grupul i persoanele ce-l compun, el este un proces subiectiv, implicnd aspectele afective ale interaciunii. Contextul exterior, mobilizarea participanilor, stilul managerial, tipul de participare, relaiile dintre persoane sunt cteva elemente care releva logica subiectiva a echipei. Cele dou logici, obiectiv i subiectiv, au un efect dinamic. De aceea se cere fiecrui echipier s se centreze att asupra sarcinii, ct i asupra grupului c) conjugarea a trei logici de funcionare colectiva presupune ca echipa s funcioneze riguros i flexibil, n acelai timp, mprind sarcinile i rolurile, acoperind ntreaga problematic, definind reguli i respectndu-le: logica teritorial: se refer la definirea sarcinilor n teritoriu pentru fiecare membru; logica cooperrii: presupune ca fiecare sarcin s fie abordat ca o operaie colectiv, ceea ce va responsabiliza pe toi s se implice n funcie de sarcina i situaie; iar logica sinergiei semnific dependena fiecrui echipier de ceilali, interaciunea, competena de articulare reciproc, capacitatea de a face mpreuna ceva, dezvoltnd inteligena colectiv. Echipa funcioneaz ca un sistem, fiecare subsitem antrennd funcionarea ntregului. ntr-o viziune analitic, sistemul echip se prezint ca un complex de angrenaje care interacioneaz, transmit, exercit presiuni, filtreaz, compartimenteaz, structureaz. Viziunea sistemic ne propune abordarea echipei ca un tot integrat, cu un sens propriu, care funcioneaz ca un corp autonom, care articuleaz toate componentele. Echipa mobilizeaz pe membrii si utiliznd trei mecanisme (Devillard, 2003) ce concur la dinamica echipei, fiecare contribuind ntr-o manier proprie la acest efort comun i la performana colectiv: a) satisfacia personal e echipierilor, de la nevoile de apartenen i recunoatere pn la lrgirea spaiului sau de influen. Echipa ofer fiecruia posibilitatea de a iei din izolare, de a exercita influena, de a se exprima, de a juca roluri noi, de a-i depi limitele individuale, de a se identifica, de a funciona colectiv;

Page | 18

b) stimularea reciproc rezult din capacitatea echipei de a impune interdependen ca un stil cognitiv i social, ca un model de via. Efectul e creterea ncrederii n sine, stimularea sentimentului de ncredere, apariia nevoii de apartenen toate acestea ca mijloc de dezvoltare personal; c) atracia pentru echip funcioneaz ca o sursa de motivaie, creeaz o dorin de participare, induce un sentiment stenic i o dorin de identificare cu ethosul comun Exemplu: n cadrul unei echipe de fotbal coaciunea reprezint influena coechipierilor asupra performanei din timpul campionatelor, dac membrul grupului se idenific cu echipa, acesta va depune eforturi mari pentru a obine rezultate bune, a ataca i da a goluri. Influena reciproc a proceselor umane i operaionale semnific focalizarea echipierilor asupra relaiilor interumane (atmosfera relaxant i motivant ex: susinerea verbal a membrilor descurajai, etc.) dar i asupra jocului, nu trebuie uitat scopul, ctigarea meciului, campionatului etc. Conjugarea a trei logici de funcionare colectiv: logica teritorial reprezint strategia de joc; logica cooperrii ex:pasele ctre echipieri atunci cnd nu este posibil naintarea; logica sinergiei este capacitatea de a anticipa micrile i a nelege semnele pe care le fac coechipierii pentru a juca eficient pe teren. Satisfacia personal e echipierilor un exemplu ar fi cel al juctorului care n viaa real este o persoan timid, ns pe teren este activ i implicat datorit susinerii venit din parte acelorlali. Stimularea reciproc dezvoltarea unor abiliti relaionale (ritualuri de salut specifice). Atracia pentru echip este fora, energia care impulsioneaz ladorina de a evolua n cadrul grupului.

15.) Ce intelegem prin sistemul echipa ? Ce roluri li se distribuie echipierilor? Exemplificati

Sistemul echipa se prezinta ca un complex de angrenaje care interactioneaza, transmit, exercita presiuni, filtreaza, compartimenteaza, structureaza; echipa ca sistem este un tot integrat, care functioneaza ca un corp autonom, care articuleaza toate componentele. Sistemul ehipa are in componenta lui : pilotul, grupul de echipieri, sistemul de actiune si scopul. Contextul este un al 5-lea element care exercita presiune asupra celorlalte 4 pentru a le face sa functioneze. Pilotul este conducerea echipei. El are rolul unui lider si ia anumite decizii, isi asuma responsabilitati in vederea functionarii si realizarii productiei dorite. El asigura unitatea echipei, ii angajeaza pe ceilalti catre obiectivul comun, fie in maniera autocrata, fie ca lider charismatic, fie in mod democratic. Grupul de echipieri reprezinta elementul relational si functional al echipei, aspectul uman (diferit de cel tehnic si operational), dimensiunea psihologica din care rezulta entitatea echipei, dimensiunea afectiva care asigura impartasirea sentimentelor comune. Sistemul de actiune ansamblul proceselor, procedurilor si modurilor de operare necesare in vederea realizarii obiectivelor. El se bazeaz pe cateva subsisteme care dau calitatea actiunii: Page | 19

subsistemul de informaii (schimburile intre echipieri, sefi si context), cel de operare(normele de actiune) subsistemul de regularizare (utilizarea resurselor si capacitatea de regenerare) subsistemul de decizie (reglarea atributiilor si a responsabilitatilor). Calitatea subsistemelor depinde de maturitatea colectiva. Ele influenteaza stilul de management si performantele echipei. Scopul tinta si cadrul general de actiune, fiind la randul sau compusa din mai multe elemente: strategia si valorile organizatiei misiunea si obiectivele echipei nevoile si dorintele personale ale echipierilor asteptarile contextului Orientarea spre scop asigura mobilizarea echipierilor si focalizarea acestora pe obiective, solidarizarea lor, succesul final. Contextul social se prezinta ca un sistem de idei si credinte, norme si obiceiuri care constituie anturajul social si cultural in care evolueaza grupul (echipa) si fiecare individ, transmitandu-se prin educatie si limbaj. Rolul echipierilor este de a-si canaliza energiile spre atingerea scopului, de a forma impreuna cu pilotul un sistem de actiune si niste practici comune pentru a ajunge la obiectivul propus, de asemenea rolul lor este de a se stimula reciproc pentru a forma un grup coeziv cu o puternica nevoie de apartenenta. Exemple : echipa de munca, consiliul de administratie, asociatia, grupurile de cercetare-actiune.

16.) Deciziile in echipa. Rolul liderului, rolul membrilor. Exemplificati


Rolul liderului in echipa de lucru: sarcina de a acorda suport, de a sprijini, de a corecta in vederea maririi competentei interpersonale a membrilor, ajutandu-i sa fie eficient sau sa realizeze impreuna un proiect de schimbare; comportamentul lui trebuie sa fie in asa fel incat sa nu sufoce pe membrii echipei, ci sa le dea sentimente de satisfactie, autonomie si incredere; sa ofere un climat de sprijin prin orientari de tipul: descrie, orienteaza spre problema, comportament firesc, spontan, manifesta empatie , se comporta ca un membru al echipei; deciziile propuse de lider vor viza mai putin impunerea vointei sau expertizei sale.

Page | 20

Tipuri de decizii intr-o echipa si principalele caracteristici DECIZIA Autocratic CARACTERISTICI este de natur esenial imperativ; realizat de un singur individ sau de o minoritate; comport riscuri manifeste pentru o activitate eficace n echipe; util pentru a regla probleme de rutin i administraie; se bazeaz pe un individ sau o minoritate de indivizi care posed informaia necesar; tributar ncrederii membrilor fa de cel sau cei care posed aceast informaie; util pentru a garanta justeea i pertinena deciziilor; incit uneori la contestaie sau la rivalitate cere s fie exercitat n mod unic, pe planul tratamentului informaiei. este luat de majoritatea simpl sau absolut a membrilor; arbitrar n mod esenial; este util pentru a trana chestiuni litigioase cnd compromisul pare dificil; incit la coaliie; mpiedic uneori examenul aprofundat al unei probleme prin caracterul su comod//lesnicios; nu garanteaz calitatea deciziilor. este luat n mod general cu acordul sau asentimentul tuturor membrilor; contribuie eficient la solidaritatea membrilor i i protejeaz; necesit timp, diplomaie i compromisuri; asigur, n general, o bun calitate a deciziilor luate.

Expert

Majoritar

Consensual

Rolurile de membru sunt clasificate n trei grupri largi: (1) Roluri privind sarcina (task) grupului. Rolurile de participant sunt legate de obiectivul pe care grupul decide s l ndeplineasc sau pe care l-a ndeplinit. Scopul lor este de a facilita i coordona eforturile de grup n selectarea i definirea unei probleme comune i n soluionarea acestei probleme. (2) Roluri de construire i meninere a grupului. Rolurile din acesta categorie sunt orientate spre funcionarea grupului ca grup. Ele sunt configurate n aa fel nct s altereze sau s menin modul de funcionare al grupului, s ntreasc, reglementeze i s perpetueze grupul ca grup. (3) Roluri individuale. Aceast categorie nu clasific rolurile de membru ca atare, din moment ce participrile la care se face referin sunt dirijate spre satisfacerea nevoilor individuale ale participanilor. Scopul lor este individual i este irelevant att pentru sarcina gropului, ct i pentru funcionarea grupului ca grup. Astfel de participri sunt, desigur, extrem de relevante n problema T-group-ului n msura n care un astfel de training este dirijat ctre mbuntirea maturitii grupului sau a eficienei ndeplinirii sarcinii grupului.

Page | 21

17). Ce se intelege prin uzura echipei? Exemplificati Uzura echipei apare in urma unor tensiuni, furtuni, crize. Munca in comun, timp indelungat, uzeaza relatiile interpersonale, determina aparitia unor rupture, cu consecintele lor: apatia, demobilizarea, nonparticiparea. Uzura echipei poate aparea si ca efect al repetitiei, uniformitatii, vietii in comun. Devillard identifica trei tipuri de cauze externe uzurei unei echipe: Degradarea legaturilor dintre echipieri ca urmare faptului ca membrii echipei nu se ocupa periodic de igenizarea relatiilor. Apare o atmosfera de oboseala determinate de chiar viata in comun, informatiile nu mai circula firesc. Pot interveni sefii, se pot amesteca in viata echipei, ceea ce va duce la scaderea sinergiei echipei, la deteriorarea relatiilor. Acumularea de sentimente negative datorata scaderii coeziunii echipei. Are ca effect deteriorarea climatului de munca, aparitia absentelor, multiplicarea greselilor de conducere. Toate acestea uzeaza vointa de participare, scade atractivitatea membrilor pentru echipa si a intereseului pentru efortul colectiv. Diminuarea coeziunii tehnice si pierderea energiei de propulsie datorata sentimentului comun de insatisfactie din cauza degradarii conditiilor de munca, aparitiei stresului, un climat general negativ. Toate acestea pot demobilize si incetini ritmul. Daca uzura si opozitia nu sunt tratate, apare conflictul, de aceea se recomanda reinoirea periodica a climatului, refundarea obiectivelor, regasirea elementelor de liant comun, cu alte cuvinte actiuni de intretinere a echipei, a climatului sau general. 18.) Cum tratai, ca lideri, conflictele n echip? Exemplificai. Grupurile n care se ncurajeaz competiia se trezesc adesea n situaii conflictuale. Competiia nate o stare de interdependen potrivnic (Forsyth, 1990), caracterizat prin interaciune sczut, comunicare redus, absena comportamentului de susinere i ajutor, atmosfer ostil, angajament sczut, utilizarea ineficient a resurselor, instaurarea fricii de eec. Pe cnd cooperarea provoac interdependen motric, caracterizat prin interaciune ridicat, comunicare eficace, apariia comportamentelor de ajutorare, atmosfera prietenoas, angajament ridicat, utilizarea eficient a resurselor, diminuarea fricii de eec. n mediile de lucru cooperative managementul conflictului se sprijin pe ideea abordrii integrative, egalitariste, pe cnd n mediile competitive, n care indivizii sunt orientai numai spre ctig, se apeleaz la tactici de separare ntre ctigtori i perdani. Un management care se bazeaz pe incitare si agresiune, pe impunerea voinei liderului nu se poate solda dect cu pierderi, mprire n tabere, ierarhizare. Dimpotriv, tactica compromisului sau orientarea spre probleme conduce la descoperirea unor alternative i gsirea soluiilor comune.

Page | 22

evitare

conflict refuzat

CONFLICT

dezamorsare

conflict atenuat

prin for nfruntare conflict trit prin compromis prin integrare

nvingtor nvins nvins nvins nvingtor nvingtor

Modaliti de rezolvare a conflictului ntr-o echip: Solutia forei: - Solutia compromisului: - + Solutia integrrii: + + noi contra lui eu vs tu

Principalele strategii de rezolvare a conflictului Strategia rezolvrii conflictului e deci negocierea, acreditarea normei reciprocitii, abordarea tranzacional si apelul la principiul echitii. Indiferent de tipul de criz, soluia e regndirea strategiei echipei, realocare poziiei i a mijloacelor, reajustarea percepiei membrilor echipei.

19). Ce rol joaca in viata sociala si economica din Romania echipa de inalta performanta? Ce rol ar trebui sa joace?

Echipa de nalt performan nu se constituie spontan, ci rezult din intenia unor manageri care caut strategii noi de a face fa unor proiecte de anvergur sau foarte dificile. Echipa i propune ca obiectiv performana, realizarea unor obiective nalte. Rezultatele, performana, dei sunt produsul unor competene individuale, nu apar dect dac personalitile, cu atributele i experiena lor, funcionez ntr-un grup de performan, se angajeaz responsabil ntr-un comportament de echip. Construcia echipelor este un proces indelungat, laborios si adesea dificil. O echip de nalt performan se caracterizeaz prin: Scop comun, strategii clare i roluri bine stabilite: care s aduc la rezultate ateptate n intervalul de timp determinat. Resurse specifice- umane, materiale, de informaie, de timp, autoritate Metodologie structurat de identificare i rezolvare a problemelor, de luare a deciziilor i de mbuntire a propriei activiti.

Page | 23

Relaii deschise, flexibile, empatie, comunicare multilateral, nelegere reciproc i rezolvarea conflictelor. Recunoaterea i aprecierea realizrilor individuale i de grup. Pentru ca o echip s fie de nalt performan trebuie ca acesta s satisfac nevoile sarcinii de lucru, ale indivizilor i echipei. Nevoile sarcinii: prin stabilirea uni scop clar, acordul echipei cu planul respectiv, eleborarea unui plan de actiune pentru atingerea scopului. Nevoile indivizilor: prin: statut clar pentru fiecare, libertate i putere, apartenen la echip i dependen. Nevoile echipei: prin cooperare, mbuntirea nelegerii, susinerea reciproc. Dac ar ndeplini toate condiiile de mai sus, o echip ar deveni de nalt performan, dar asta depinde mai ales de liderul echipei, dac tie s-i coordoneze echipierii i dac tie s se fac ascultat. n Romnia nu se promoveaz ideea de a lucra n echip, nc din coal suntem nva s fim competitivi, n conflict cu ceilali i mai puin cooperani.

Page | 24