LICEUL TEHNOLOGIC “DRAGOMIR HURMUZESCU” MEDGIDIA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE ASISTENTI MEDICALI GENERALISTI

REFERAT:
FAMILIA CA GRUP SOCIAL

DISCIPLINA: SOCIOLOGIE SI ANTROPOLOGIE

COORDONATOR: DOCTOR PSIHOLOG TAMARA NICHITA

ELEVA: BOSINCIANU (CIOTÎRNEL)ELENA

CLASA: 1 A AMG

~SEMESTRUL II 2023~
 INTRODUCERE

“Sociologia este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers
indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul ei este rezumatul propriului nostru
comportament ca fiinta sociala.”

ANTHONY GIDDENS

Anthony Giddens a analizat structurile sociale in relatie cu actiunea sociala . In conceptia

sa, cunoasterea societatii se poate face prin structurile sale asa cum se contureaza acestea in
actiunile actorilor sociali.

Structura sociala ca sistem include pe axa orizontala forme precum familia, satul, orasul,
natiunea iar pe verticala gruparile clasice de stratificare, ocupationale, generatii, sexe,
varste,nivel de instrure scolara . Aceasta reprezinta un ansamblu de interactiuni umane si sociale
integrata intr-un sistem, caruia ii confera omogenitate si continuitate si-i determina identitatea si
stabilitatea.

Statutul social reprezinta pozitia ocupata de o persoana in societate. In mod obisnuit,

statutul este definit drept pozitia sau rangul unui individ in cadrul grupului sau al unui grup in
raport cu alte grupuri.
 FAMILIA CA GRUP SOCIAL

Grupul social este un termen care acopera o realitate diversa. S-a mentionat in literatura
de specialitate ca grupul este genul proxim pentru desemnarea unor formatii de diferite marimi,
familie, grup de studenti, clasa de elevi, grup religios, comunitate etnica. Nota comuna a tuturor
grupurilor este interactiunea si comunicarea dintre membrii lor. De altfel grupuile nu exista in
afara relationarii intre indivizi. Din acest punct de vedere, facem diferenta intre grupurile sociale,
care cunosc o minima organizare si simplele agregari umane, care pot uneori sa interactioneze
fara regularitate.

Prin natura sa, societatea umana are o organizare grupala. Un individ apartine unuia sau
mai multor grupuri sociale. Exista mai multe criterii de clasificare a grupurilor sociale:

 Dupa marimea grupului:

~ grupuri mici pana la 30 40 de persoane, familia, grupe de studenti;
~ grupe medii de ordinul zecilor sau sutelor;
~ grupuri mari cum ar fi etniile si natiunile.
 Dupa functia lor normativa axiological in raport cu individul concret, grupurile se impart
in:
~ grupuri de apartenenta, cele din care face parte individul in mod nemijlocit;
~ grupuri de referinta, care constituie reperele lui normative, atitudinale, valorice,
comportamentale si spre care tinde sa devina membru.
 Din punct de vedere al statutului acordat oficial grupului se disting:
~ grupuri formale, unde exista o organigrama, reguli de functionare precise, scrise si
grupuri informationale unde legile sunt nescrise.
Cel mai relevant criteriu de clasificare a grupurilor este cel al naturii relatiilor
dintre membrii grupului si in acest caz sunt:
~ grupuri primare, caracterizate prin relatii de tip “fata in fata”;
~ grupuri secundare, unde indivizii nu se cunosc nemijlocit.
 Grupurile primare sunt grupuri mici, in care, nu numai ca oamenii au relatii fata in
fata, se cunosc deci nemijlocit, dar aceste relatii sunt emotional ~afective , de intimidate,
caldura si solidaritate. Cele mai cunoscute grupuri sociale sunt :
~ familia;
~ colectivitatile de copii cunoscute sub numele de grupuri de joaca;
~ grupurile de vecini (mai ales in comunitatile rurale);
~ grupurile de batrani in diferitele lor forme de manifestare.
Familia este o forma de comunitate umana, un grup primar cu toate
caracteristicile lui dar se deosebeste de celelalte grupuri primare prin cateva criterii:
 Uneste membrii prin relatii de casatorie, consanguinitate sau adoptie;
 Membrii unei familii traiesc impreuna, alcatuind un singur menaj;
 Desfasoara o activitate economica comuna;
 Membrii sunt legati prin anumite relatii de ordin biologic, spiritual si ideologic;
 I-si acorda sprijin emotional~afectiv, interactionand in cadrul rolurilor de sot~sotie,
mama~fiu.
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale ;ea
influenteaza si modeleaza persoana umana ; poate fi definita ca un grup social constituit
pe baza relatiilor de casatorie, consanguinitate si rudenie , membrii grupului impartasind
sentimente, aspiratii si valori comune. Din acesta perspectiva, familia este un grup primar
in care predomina relatiile directe, informale, nemediate.
Incepand cu anii 1970 au inceput sa se extinda modelele alternative de viata. Ca
structura, exista o mare varietate de forme mai mult sau mai putin familiale : exista
menaje de o singura persoana (celibatari definitive sau temporar ), uniuni de coabitare
(consensuale) fara copii sau cu copii, menaje formate din persoane intre care nu se
stabilesc relatii sexuale si formele familiale cunoscute, familia nucleara si familia cu 3~4
generatii. In Romania exista si menaje nefamiliale, insa cea mai mare pondere o au
menajele familiale ce pot fi: neparentale (fara copii), parentale sau grandparentale (copii
crescuti de bunci).
Familia permite realizarea a patru functii fundamentale pentru viata sociala
umana:
~ functia sexuala;
~ functia educationala;
~ functia reproductiva;
~ functia economica.
Functia sexuala si reproductiva se refera la inlocuirea membrilor societatii sau
mai bine spus perpetuarea speciei umane, familia fiind grupul unde sunt reglementate
relatiile sexual-umane in cadrul casatoriei. In acelasi timp familia este grupul social unde
este impus tabuul incestului. Functia reproductiva, de nastere a copiilor in cadrul familiei
inseamna, de fapt, finalitatea de a continua existenta unei spite de neam, de a~i asigura
supravietuirea fizica. Sub acest aspect, ea este simbolizata prin casatorie.
Functia educativa este a doua functie a familiei. Aceasta functie este tot atat de
impotanta ca si cea de reproducere biologica a oamenilor. Prin ea se reproduce societatea,
perpetuandu-se mostenirea sociala si culturala. Mai sunt si alti factori care determina
socializarea omului, dar nici unul nu-i mai puternic si cu mai mare influienta in familie.
Familia a avut in toate timpurile un rol important in educatia copiilor. In
familie se dobandesc primele notiuni pentru morala, se imprima copilului reguli si
deprinderi, principii ce constituie fundamental pe care se formeaza personalitatea omului
matur. Educatia in familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral si
armonioasa. Parintii sunt datori sa creasca copilul, sa se ingrijeasca de sanatate, educatie,
invatatura si pregatirea profesionala a acestuia.
Aceasta functie are ca finalitate, integrarea eficienta a individului in societate, acest
lucru realizandu-se prin formarea dupa un anumit ideal de personalitate. Ea nu se
margineste sa tinda la asigurarea unui sistem de tehnici in relatiile dintre individ si
societate care sadeste acesteia din urma minimul de stabilitate necesar pentru conservarea
ei, urmareste crearea de individualitati bine pregatite, care sa aduca o contributie maxima
la transformarea progresului societatii.
Functia economica. In societatile preindustriale ale sistemului economico-
social depend in mod essential de functia productiva a familiei (gospodariile taranesti,
atelierele mestesugaresti). In societatile industriale functia pricipala economica a familiei
este cea de consum. Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme
atipice ale ei, s-au modificat componentele functiei economice. Aceasta are loc atat in
ceea ce priveste producerea de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si
cheltuieli. Familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta , membrii ei fiind
dependenti de venituri castigate in afara gospodariei. Transmiterea ocupatiilor de la
parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar. Aceasta se intampla datorita deplasarii
locului de munca al individului din interiorul familiei in exterior, in inreprinderi si
servicii sociale.
Ocuparea femeilor in activitati axtrafamiliale poate conduce la supraincarcarea
lor cu munca; pe langa activitatea profesionala ele trebuie sa realizeze o buna parte din
activitatile ce le exercitau in mod traditional. Dobandirea independentei economice poate
conduce la conflicte de roluri in cadrul familiei.
O situatie extrema o prezinta familia in care urmarirea unor cariere profesionale
de catre soti poate sa conduca la separarea sotilor. Se constituie astfel familia migranta:
sotii locuiesc in localitati diferite si se viziteaza periodic. Consecintele ocuparii femeilor
in activitati extrafamiliale nu sunt unilineare.
Familia nu este numai o unitate socio~afectiva, ci si un grup in care au loc
tensiuni si conflicte. Principalele surse de tensiuni si conflicte sunt: gelozia si in deosebi
gelozia irationala (aceasta poate conduce la pierderea totala a increderii in partener si la
distrugerea comunicarii maritale); diferentele in modelele de utilizare a banilor (banii pot
sa reprezinte si o sursa a puterii, dragostei, statusului social si un mijloc de dominare
familiala); diferentele cu privire la modul cresterii copiilor, diferentele de conceptie
privind diviziunea rolurilor; diferentele de conceptie privind rolul raporturilor de rudenie.
Alte surse principale de tensiuni si conflicte sunt violenta si alcoolismul. Violenta
familiala se manifesta ca un abuz fizic la care este supus un membru al familiei de catre
un alt membru.
Violenta se raspandeste de la un membru la altul al familiei si de la o generatie la
alta. Cuplurile care nu~si pot solutiona singure problemele, pot apela la specialist care
ajuta partenerii sa invete sa~si defineasca problemele si sa identifice ceea ce ii impiedica
sa le rezolve. Consilierul familiar are ca obiective ameliorarea comunicarii intrafamiliale,
mentinerea integritatii familiei. Cresterea capacitatii parteneriilor de rezolvare a
problemelor si facilitarea manifestarii individualitatii. In situatiile in care partenerii
apreciaza ca tensiunile si conflictele sunt insuportabile, cuplul familial ajunge la abandon
sau la divort.
 Familia ca fenomen social reprezinta o forma de relatii sociale dintre oamenii
legati intre ei prin casatorie sau rudenie. In aceasta lume, familia este cea care prin
intelegere, incredere, respect si iubire reciproca reuseste sa depaseasca greutatile
capcanele pe care ni le ofera viata de zi cu zi, ea fiind totodata unul din lucrurile de pe
aceasta lume pentru care viata capata sens; un lucru pentru care merita sa mori si sa
traiesti in acelasi timp; un lucru minunat ce nu poate fi definit prin cuvinte; ceva plin de
mister, ceva ce intruchipeaza binele, de asemenea modul si locul in care copiii isi
regasesc atat stapanirea de sine cat si increderea si respectul in propria persoana.
BIBLIOGRAFIE:
CALINA JUGASTRU: SOCIOLOGIE JURIDICA, CURS;
M. VOINEA: SOCIOLOGIE GENERALA SI JURIDICA, EDITURA SYLVI,
BUCURESTI 2000;
MANUEL GUTAN: ISTORIA DREPTULUI ROMANESC, CURS;
CODUL FAMILIEI;
CATALIN ZAMFIR, LAZAR VLASCEANU: DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, ED.
BABEL;
ILIE SANDINA: PSIHOLOGIE SOCIALA, CURS, ED. ACADEMIEI FORTELOR
TERSTRE, SIBIU 2004.