Gheorghiu Georgian Leonard

Testul 7
Subiectul I:
1. Numele președintelui țării menționat în sursa B este Nicolae Ceaușescu.
2. O informație referitoare la Gheorghe Gheorghiu-Dej din sursa A este
următoarea: „ s-a dovedit pe cât de isteț, pe atât de prevăzător în
exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice.”
3. Un stat, care a influențat politica internă a României, din sursa A, este
Uniunea Sovietică. Un stat, care a influențat politica internă a României,
din sursa B, este China.
4. Sursa care susţine că măsurile din domeniul fiscal au consecințe în plan
politic este sursa A.
5. Două informații din sursa B aflate în relație cauză-efect sunt:

Cauză: “ N. Ceaușescu încearcă să adapteze la condițiile României un

program politico-ideologic inspirat din cele văzute în țările vizitate”

Efect: “Ca urmare, la ședința Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului

Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971 sunt lansate cele «17 teze»”
6. Alte două practici totalitare în România au fost continuarea
industrializării forțate și adoptarea Constituției din 13 aprilie 1948.
Constituția din 1948 organizează România, în conformitate cu noul
regim politic adoptat, cel comunist, dar și cu noua formă de guvernământ-
republica. Era constituită după modelul Constituției sovietice din 1936.
Astfel, ea punea capăt separării puterilor în stat, Marea Adunarea
Națională (Parlamentul unicameral) fiind ,,organul suprem al puterii de
stat”. Mai mult, aceasta proclama România, sub numele de Republica
Populară Română, partidul unic apărând sub numele de Partidul
Muncitoresc Român, după dizolvarea partidelor istorice și naționale.
România își propunea, din punct de vedere economic, să devină o țară
mediu dezvoltată. Pentru atingerea acestui scop s-a continuat investiția
masivă în sectorul industrial. Într-o primă fază, pe fondul intensificării
schimburilor cu occidentul, apar investiții occidentale în economia
românească. Treptat, pe fondul crizelor petroliere dintre 1973-1980, apar
semne ale crizei. Regimul continuă să investească în industria grea,
constructoare de mașini, petrochimie și în proiecte de infrastructură. Sunt
neglijate în schimb industria bunurilor de larg consum și pe fondul
creșterii datoriei externe, ce atinge 11 miliarde de dolari în 1981 și
 deciziei de a achita în cel mai scurt timp această datorie, criza economică
se acutizează și se ajunge la scăderea nivelului de trai în impunerea
raționalizărilor la alimente, apă caldă, căldură, electricitate, bunuri de
strictă necesitate. Aceste realități au evidențiat falimentul regimului
ceaușist și au dus la revoluția din decembrie 1989.
7. În urma revoluției din anul 1989 prin care regimul comunist din România
a cunoscut declinul, a fost reinstaurat regimul democratic. O trăsătură
definitorie a democrației este respectarea principiului separării puterilor în
stat, care a lipsit în totalitate în timpul regimului totalitar.

Subiectul II:
1. Conducătorul guvernului României, menționat în sursa dată, este Ion
I.C.Brătianu.
2. Secolul, la care se referă sursa dată, este secolul XX.
3. Conform sursei, România a colaborat cu țările care formau alianța
Antantei. Acest aspect a fost favorabil, întrucât cu acest ajutor a rezistat
presiunilor financiare germane și a reușit să-și procure armamentul
necesar înzestrării armatei.
4. Cele două informații referitoare la Ferdinand I sunt: “avea o concepție
bine definită asupra orientării României în cadrul Primului Război
Mondial” și “Eu sunt un rege constituțional”.
5. Un punct de vedere, referitor la atitudinea oamenilor, față de
orientarea României, în cadrul războiului, conform sursei citate, este acela
că ei au avut varii atitudini, unii dintre ei fiind de partea Antantei, alții, de
partea Puterilor Centrale.
Susțin acest punct de vedere, prin intermediul următoarelor
informații: ,,Cu toate eforturile guvernului de a menține manifestările opiniei
pubice, în limite rezonabile, compatibile cu starea de neutralitate a țării,
presiunile opoziției, împotriva politicii oficiale, pentru alăturarea imediată la
Antantă, au devenit tot mai puternice” și ,, În contextul acestor frământate
evenimente , nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale.
În concluzie, față de orientarea României, în cadrul războiului,
oamenii politici au fost atât de partea Antantei, cât și de partea Puterilor
Centrale.
6. Afirmația conform căreia românii acționează pentru constituirea statului
modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea este cât se poate de
adevărată, ținând cont de faptele istorice ale acelei perioade. Un argument
care susține această afirmație este reprezentat de dubla alegere a lui
Alexandru Ioan Cuza din 1859, domnia acestuia având în vedere
 realizarea mai multor reforme în plan intern, menite să consolideze unirea
Țării Românești cu Moldova. În concluzie, ținând cont de contextul
istoric al deceniului al șaselea al secolului al XIX-lea se poate susține
faptul că românii acționează pentru constituirea statului român modern.

Subiectul III

Statele medievale românești au apărut în perioada secolelor XII – XIV. Primele

formațiuni prestatale românești au avut la bază obștile sătești care eventual s-au
grupat în uniuni de obști, autonomii locale. Statul medieval din spațiul românesc
sud-carpatic este Țara Românească și acesta a fost întemeiat de Basarab I în
secolul al XIV-lea prin unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui
Seneslau. În ciuda faptului că Basarab I recunoștea suzeranitatea maghiară
asupra Țării Românești, acesta câștiga independența față de Ungaria prin bătălia
de la Posada din 1330. Un prim fapt istoric care a favorizat constituirea statului
medieval de la Est de Carpați, mai specific a Moldovei a fost primul “descălecat
al lui Dragoș”, înfăptuit în urma unui ordin al regelui maghiar în jurul anilor
1352–1353. În schimb, în jurul anului 1359 a avut loc o răscoală condusă de
voievodul maramureșean Bogdan, care a câștigat independența Moldovei față de
Ungaria, alungându-i pe urmașii lui Dragoș.
Un alt fapt istoric care a favorizat consolidarea Moldovei, a statului medieval de
la Est de Carpați a fost întemeierea Mitropoliei Moldovei de către Petru Mușat
cu sediul la Suceava, dar care a primit aprobarea Imperiului Bizantin abia în
timpul lui Roman I. În opinia mea, evoluția instituției politice centrale din
Transilvania a suferit o modificare în secolul XVI din cauza influențelor
Imperiului Otoman, deoarece, după ce armata maghiară a fost zdrobită de forțele
otomane, centrul Ungariei a fost transformat în “Pașalâcul de la Buda”. Totuși,
Transilvania a avut o soartă diferită, deoarece în 1541 a devenit Principat
autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Astfel, principele Transilvaniei
era ales de Dieta Transilvaniei și confirmat de sultan. În concluzie, formarea
Țărilor Române a fost un proces complex, care a mizat atât pe contribuția
factorilor interni, cât și pe cea a factorilor externi.