1.

Corelatie societate – comportament

Elementul comun al celor doi termeni il reprezinta faptul că individul, în cadrul procesului de
socializare, învață comportamentele care îl fac să poată trăi în societate.

De exemplu, în cadrul socializării primare, copilul învață limbajul și principalelle reguli pe

care trebuie să le respecte în momentul în care interacționează cu alte persoane. În cazul în
care individul nu le va respecta, societatea îl va sancționa fie prin marginalizarea de către
ceilalți, fie prin amenzi și pedepse.

2. Corelație status – rol

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă interdependența dintre ei. Astfel, putem
spune că întotdeauna unui status îi corespund mai multe roluri, iar rolurile nu au înțeles de
sine stătător decât dacă sunt atribuite unui anumit status.

De exemplu, statusului de profesor îi revin următoaarele roluri: de a preda, de a nota obiectiv

elevii, de îi sfătui, de a-i respecta etc.

3. Corelație familie – școală

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că ambii sunt doi agenți ai
socializării care ajută individul să se dezvolte armonios și în conformitate cu așteptările pe
care le are societatea de la el.

De exemplu, în cadrul familiei, copilul învață principalele reguli pe care trebuie să le respecte
în societate, cultura de bază, iar în cadrul școlii, acesta își completează cunoștințele cu
informații suplimentare, adecvate vârstei. Niciuna dintre cele două instituții nu sunt suficiente
în mod singular, ele fiind nevoite să se completeze reciproc.

4. Corelație grup formal – relații sociale

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că orice grup formal are la bază
relațtii sociale, mai exact, relații sociale formale, în sensul în care indivizii participă doar cu o
parte a personalității lor, relațiile fiind indirecte și impersonale.

De exemplu, în cadrul grupului formal de la serviciu, indivizii vor discuta probleme ce țin
doar de locul de muncă, fără a implica viața personală deoarece se consideră că aceasta ar
afecta calitatea muncii angajaților.
 5. Corelație rol – relații sociale

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că în cadrul relațiilor sociale ce se
stabilesc între indivizi, ei își pun în aplicare rolurile pe care le dețin conform statusurilor.

De exemplu, în cadrul relațiilor sociale care se stabilesc între profesor și elev, rolurile
profesorului sunt de a preda lecțiile pe înțelesul elevilor, de a fi obiectiv în notare și de a-i
trata pe toti în mod egal, pe cand rolurile elevului sunt acelea de a-și respecta profesorul, de a
respecta cerințele pe care acesta le impune etc.

6. Corelație socializare-cultură

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că în cadrul procesului de

socializare, individul asimilează elementele culturale specifice societății în care trăiește.

De exemplu, în cadrul familiei (când are loc socializarea primară), copilul învață normele de
conduită, iar la școală, când are loc socializarea secundară, copilul își completează
cunoștințele cu elemente ce țin de cultura obiectuală. De exemplu, ei învață despre sculpturile
lui Brâncuși, despre tablourile lui Tonitza sau operele scrise de Mihai Eminescu.

7. Corelație grup social -sentiment de apartenență

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă interdependența dintre cei doi termeni în
sensul în care, indiferent despre ce grup social vorbim, un element definitoriu al acestuia îl
reprezintă sentimentul de apartenență al membrilor.

De exemplu, în cadrul grupului social primar, familia, sentimentul de apartenență al

membrilor este unul ridicat deaorece relațiile sunt afective, membrii participând cu întreaga
lor personalite și având posibilittatea de a discuta subiecte oricât de intime cu ceilalți membri.

8. Corelație grup primar- familie

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că familia însăși este un grup primar
deoarece familia este primul grup din care face parte un individ, încă de la naștere.

De exemplu, în cadrul grupului primar familial, membrii comunică direct, au relații

nemijlocite, de tipul față în față și unde indivizii pot împărtăși probleme atât din sfera
personală, cât și din cea profesională.
 9. Corelatie socializare – grup social

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că în cadrul oricărui grup social,
individul are parte de procesul de socializare.

De exemplu, în cadrul grupului primar, familia, are loc socializarea primară în care copilul
învață prin imitare de la părinți, limbajul și principalele reguli care îl fac să poată trăi în
societate.

10. Corelație anchetă sociologiecă – chestionar

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că chestionarul este o tehnică ce
aparține metodei anchetei sociologice.

De exemplu, o problema socială ce poate fi studiată prin intermediul anchetei pe baza de

chestionar este cea a migrației. Atunci când dorim să aflăm procentul populației care a ales să
plece la muncî în străinătate, vom apela la aplicarea unui chestionar pe un eșantion
reprezentativ.

11. Corelație anchetă sociologică – interviu

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că interviul este o tehnică ce
aparține metodei anchetei sociologice.

De exemplu, o problemă socială care poate fi studiată prin intermediul interviului este cea a
migrației. Dacă ne dorim să aflăm care sunt motivele pentru care indivizii au plecat la muncă
în străinătate, care au fost ondițiile de trai dinaintea, dar și de după plecare, atunci vom apela
la aplicarea unui interviu.

12. Corelație chestionar – interviu

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că atât chestionarul, cât și interviul
reprezintă două tehnici ce aparțin metodei anchetei sociologice.

De exemplu, dacă dorim să studiem problema migrației la muncă în străinătate, vom apela la
chestionar pentru cercetarea cantitativă din care să aflăm procentul românilor plecați, iar dacă
ne dorim să aflăm detalii despre cauzele care au dus la această plecare vom apela la o
cercetare calitativă pe bază de interviu.
 13. Corelație grup de similaritate (grup de egali) – observație sociologică

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că prin intermediul metodei
observației sociologice putem cerceta comportamentul indivizilor din cadrul grupurilor de
similaritate.

De exemplu, dacă un cercetător va dori să afle care sunt reațiile dintre elevii unei clase din
timpul vizitei la muzeul de istorie, va realiza o observație participativă prin care ar putea
studia acțiunile și interacțiunile dintre elevi.

14. Corelație coeziune – grup de apartenență

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că despre orice grup din care facem
parte am vorbi, o caracteristică o reprezintă coeziunea. Este adevărat că intensitatea acesteia
diferă în funcție de dimensiunea grupului, însă dacă nu ar exista coeziune, nici grupul nu ar
mai exista.

De exemplu, în cadrul grupului de prieteni, coeziunea este ridicată datorită faptului că

memebrii participă cu întreaga lor personalitate, împărtășind amicilor evenimentele fericite,
dar și pe cele mai dificile din viața lor.

15. Corelație status – eșec de rol

Elementul comun al celor doi termeni vine din faptul că fiecarui status îi corespund mai multe
roluri, dar care însă, uneori, pot intra in conflict și crea un sentiment de culpabilitate și
insecuritate.

Un exemplu poate fi constituit de o femeie care devine mama. Rolurile care pot intra în
conflict și care pot duce la eșec țin de sarcinile pe care ea trebuie să le îndeplinească față de
copilul nou născut. Dacă această femeie nu și-a dorit sarcina dar a dus-o până la final din
dorința soțului, nu va simți dragostea maternă și nu-și va pune educa fiul într-un mod
corespunzător.

16. Corelație status – influenta sociala

Elementul comum al celor doi termeni îl reprezintă faptul că influența socială manifestată de
un individ este cu atât mai puternică cu cât statusul acestui individ este mai înalt, mai bine
cotat de căte ceilalți membri ai societății.
De exemplu, un individ care are statusul social de director de școală, va avea o mai mare
influență asupra elevilor când va spune că intrarea în sala de clasă se va face până la ora 8,
față de influența pe care o va avea portarul școlii.

17. Corelație socializare – rol social

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că în cadrul procesului de

socializare, individul invață rolurile pe care trebuie să le respecte în intercțiunile cu ceilalți
indivizi.

De exemplu, în cadrul socializării primare, copilul învață rolurile pe care trebuie să le respecte
conform statusului de fiu. Printre acestea putem enumera respectarea și ajutorarea părinților,
sprijinul și modelul care trebuie să fie pentru frații mai mici.

18. Corelație familie – educație

Elementul comun al celor doi termeni îl reprezintă faptul că în cadrul familiei se realizează
educația primară, educația primară, educația care stă la baza caracterului oricărui individ.

De exemplu, în familie suntem educați în maniera de a-i respecta pe ceialalți, de a le respecta

dorintele și părerile chiar dacă sunt diferite de ale noastre, de a-i ajuta atunci când trec prin
situații dificile, sunte învățați bunele maniere etc.