2.

Romanitatea românilor in viziunea istoricilor

Romanitatea românilor reprezintă un element esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român. Această idee a
reținut de-a lungul timpului atenția cronicarilor, oamenilor politici, geografilor, însă cei cre au dezbătut cel mai mult
această temă au fost istoricii.

In concluzie, realitatea istorică atesta existenta poporului român, continuator al romanităţii orientale şi făuritorul unei civilizaţii de factură
romană, parte componentă a civilizaţiei europene

Autonomii locale

Formarea statelor medievale este rezultatul evolutiei societatii românesti din primele secole ale mileniului I. Acest proces
istoric a avut la bază multiple elemente, cele mai importante fiind însă autonomiile locale.

În concluzie, statele medievale au jucat un rol important în evoluţia ulterioară a spațiului nord dunărean, acestea oferind
cadrul politic favorabil dezvoltării neîntrerupte a societății românești.

Institutii centrale

Institutiile centrale au avut un rol important in organizarea politică, economică, administrativă si socială a statelor medievale
romanesti. Institutiile cu rol major in conducerea Tarilor Romane au fost domnia in Tara Românească și Moldova și
voievodatul în Transilvania.

Ca urmare a înființării instituțiilor centrale, societatea medievală românească se afrmă prin structuri politice, administrative,
juridice și religioase proprii.Existența acestora a favorizat consolidarea relațiilor sociale, a politicii externe, desfășurarea unei
activități economice intense și intrarea Țărilor Române în circuitul economic european.

Democratie si totalitarism

Secolul al XX-lea a fost numit secolul extremelor, deoarece, pe fondul crizei profunde si generalizate care a cuprins Europa
dupa Primul razboi Mondial, alături de regimurile politice democratice si-a facut paritia totalitarismul.

In concluzie, in sec al XX-lea, totalitarismul a condus la izolarea oamenilor, teroare si o puternica propaganda ideologica.
Confruntarea dintre dem si totalitarism a luat sfarsit cu victoria valorilor democratice si a libertatii.

Constitutii

Constituția este legea fundamentală a unui stat, ansamblul de legi care stabileste forma de guvernământ , raportul dintre
puteri în stat, instituțiile de bază, drepturile si libertatile cetățenești.

Inca de la inceputul secolului XIX, necesitatea modernizarii societatii românesti a impus ideea redactarii si aplicarii unor
documente cu caracter constitutional.

Rolul adoptarii legilor fundamentale a fost acela de inscriere a Romaniei pe calea modernizarii si a progresului. De asemenea,
constitutiile deveneau garante ale ordinii politico-sociale, noile modificari din viata statului roman fiind consemnate in textul
acestor legi fundamentale.
Statul român modern

Introducere Secolul al XVIII-lea şi prima jumătate al secolului al  XIX-lea au marcat intrarea societăţii

româneşti într-o nouă etapă a evoluţiei sale istorice, identificată prin apariţia semnelor modernizării şi
afirmarea necesităţii unităţii politice naţionale. Constiuirea statului român modern, înainte de a deveni o realitate, se
regăsește în obiectivele proiectelor politice elaborate în această perioadă

In concluzie, contextul extern favorabil precum si demersurile diplomatice ale oamenilor politici români au contribuit la
realizarea statului modern, la obtinerea independentei si la desăvârșirea teritorială a acestuia.

Sau
Asadar, actiunile progresiste ale oamenilor politici români din sec 18-19 s-au finalizat cu realizarea dezideratului de secole:
constituireaa statului român si a institutiilor României moderne.