Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tr
este carturarul care a tiparit cunoscutele Minee (sase dintre ele) în ale
caror prefete el scrie despre originea latina a românilor; si tot el este,
cum s-a demonstrat, carturarul român care a cunoscut si tradus, la scurta
vreme de la aparitie, din cunoscuta "Enciclopedie", capodopera
iluminismului francez.
l
filosofic. Aici preda Simion Barnutiu filosofia iar l.Rusu, istoria universala
si, în cadrul acesteia, istoria poporului român.
Esentiala este, însa, pentru tendinta de reînnoire la care ne referim -
în cazul acestei institutii de învatamânt, ca si al altora -- introducerea
limbii nationale, ca limba de predare în locul limbii latine, în scolile
românesti, ca si în cele germane sau maghiare, în cele doua decenii care
premerg revolutiei de la 1848, pe tot cuprinsul Transilvaniei, predarea
limbii materne devine un factor predominant, în aceasta privinta, lui
Simion Barnutiu, în cadrul liceului de la Blaj, ca si lui Timotei Cipariu, în
cadrul facultatii de teologie unita, le
revin meritul de a promova si impune limba româna ca obiect de
predare, corespunzând, însa, unei tendinte mai generale, a dezvoltarii
constiintei nationale a românilor din Transilvania în aceasta epoca.
La Blaj, aceasta actiune a lui S.Barnutiu, cu întreaga dezbatere de
idei pe care o stârneste, capata semnificatia unei importante actiuni de
lupta pentru emanciparea politica a românilor din Transilvania, pentru
promovarea idealului lor de emancipare nationala. Nu întâmplator, în
1833,guvernul din Transilvania emite un decret prin care istoria este
considerata tolerata în scoala româneasca, iar în 1842 Dieta din Cluj
hotaraste introducerea limbii maghiare ca limba de predare în toate
scolile din Transilvania, ceea ce va
stârni, în mod firesc, un val viguros de proteste în rândurile
conducatorilor miscarii nationale, ale tuturor românilor.
Trebuie subliniat ca lupta pentru promovarea limbii române în scolile
din Transilvania este aceeasi pe care o urmarim în scolile din Ţara
Româneasca si Moldova, ea punând în lumina o trasatura comuna,
caracteristica pentru tot învatamântul românesc din epoca la care ne
referim,anume, rolul scolii în afirmarea si dezvoltarea constiintei
nationale. Este drept ca, spre deosebire de Ţara Româneasca si
Moldova, în Transilvania aceasta straduinta de promovare a limbii
nationale ca limba de predare în
învatamânt, de fundamentare a scolii ca institutie cu profund
caracternational, s-a desfasurat în conditii mai grele, într-o situatie mai
complexa, date fiind realitatile din Transilvania, aici, ea înfatisând, de la
început, toate caracteristicile unei actiuni cu profund caracter politic.
b. în Principatele Române atentia domnilor fanarioti s-a îndreptat cu
prioritate asupra învatamântului superior, predat în limba greaca, în
Moldova, în 1775, Grigore a! 11l-lea Ghica a dat o noua organizare
Academiei de la Iasi, largind programul de studii si marind corpul
profesoral. Pe linia unei mai bune organizari a Academiei de la Iasi s-a
înscris si programul de reforme elaborat în 1792 de mitropolitul lacob al
II-lea Stamate: pe lânga preocuparea pentru studiul stiintelor, el are în
vedere si necesitatea
"împodobirii limbii românesti", pornind de la studiul limbii latine si,
înperspectiva, posibilitatea predarii unor discipline în aceasta limba.
în Ţara Româneasca, reforma din anul 1776 a lui Al.Ipsilanti a fost
mai cuprinzatoare decât a contemporanului sau din Moldova. Academia
domneasca de limba greaca de la Bucuresti este organizata în 5 cicluri,
de câte 3 ani fiecare, cuprinzând toate treptele de învatamânt; în
primele 3cicluri se punea accentul pe studiul limbilor straine,
prevazându-se, între altele, studiul limbilor franceza si italiana; în
ciclurile superioare, al IV-lea si al V-lea, accentul cadea pe studiul
filosofici si stiintelor exacte.
Desi cele doua Academii, o data cu reforma amintita, parcurg o noua
etapa, dezvoltarea lor nu trebuie sa fie exagerata, cel putin în comparatie
cu Universitatile occidentale. Cresterea efectivului de elevi si a corpului
profesoral, în perioada urmatoare reformelor, a fost destul de modesta
(depilda, la Bucuresti, de la 9 profesori, câti erau în 1776, numarul
creste la 11, în 1810, în timp ce numarul elevilor la aceasta data atinge
cifra de 224).
Desi aveau implicatii importante, în ceea ce priveste formarea unei
elite intelectuale românesti în Principate, cât timp în aceste institutii limba
de predare era greaca, iar nu limba vorbita de marea majoritate a
populatiei, eficienta lor, în planul unei luminari mai largi, ramânea limitata.
Treptat, în confruntare cu dascalii greci, care sustineau cu înversunare
aceasta preponderenta a limbii grecesti în Academii, se afirma curentul
pentru scoala si cultura în limba nationala. Mari boieri si înalti ierarhi
ortodocsi, ei însisi instruiti în aceste
Academii, sub influenta "Luminilor", devin adeptii - unii entuziasti -ai
acestui curent, care triumfa, într-o prima etapa, la începutul secolului al
XIX-lea.
în Moldova, din initiativa si sub influenta mitropolitului Veniamin
Costachi, în 1803, ia fiinta Seminarul de la Socola, pentru pregatirea
preotilor, având româna ca limba de predare, pe lânga disciplinele proprii
pregatirii clerului, aici predându-se - la nivel mediu - si numeroase
discipline cucaracter laic. Ulterior, pe linia afirmarii limbii nationale ca
limba de predare, experienta este dusa mai departe, în 1814, luând
nastere în Moldova primul nucleu de învatamânt superior în limba
nationala. Anume, la aceasta data, sub
patronajul aceluiasi mitropolit ia fiinta în cadrul Academiei de la Iasi o
clasa de inginerie, condusa de Gh.Asachi, cu predarea în limba româna.
Desi limitata la un numar redus de elevi si la un singur ciclu de studii,
durând în anii 1814-l818, aceasta clasa a avut semnificatia unei Scoli
nationale., experienta ei, o data cu absolvirea primei serii de ingineri
hotarnici, pregatiti în limba româna, constituindu-se într-un moment
important al afirmarii acestui curent pentru scoala si cultura în limba
nationala (o data cu absolvirea primei serii de
ingineri, un nou ciclu nu mai era reluat datorita protestului dascalilor
greci, sprijiniti de domn!). Aici, în Moldova, o scoala mai importanta, în
limba nationala, avea sa se organizeze abia în 1828 sub conducerea
aceluiasiGh.Asachi (Scoala Vasiliana de la manastirea Trei Ierarhi).
La Bucuresti, în anul 1818, lua fiinta, într-un local separat de cel al
Academiei grecesti, scoala nationala de la "Sf.Sava" (chiliile acestei
când vin la Iasi mai multi dascali ardeleni (Vasile Popp, Vasile Fabian-
Bob, Ion Manfl si Ion Costa). La Bucuresti, dupa venirea lui Gh.Lazar, în
1816, vor veni si alti dascali, slujind în scoala nationala de la "Sf.Sava".
Din deceniul al Ill-lea, aflam la Bucuresti un grup de dascali ardeleni, între
care fratii Popp, l.Genilie, care vor functiona la "Sf.Sava" si în epoca
regulamentara, când lor li se adauga si altii.
le-a reamintit, într-un stil cald si energic, marirea stramosilor lor. Cartea sa
afacut minuni atât înauntru cât si în afara [...] Fiecare a început sa-si
cunoasca drepturile si sa înteleaga sacrificiile pe care i le cerea patria".
descendentei latine.
urmator, 1885, sub titlul Domnia a treia a lui Alexandru Voda Sutu, ce i
se zicea Dracache. Mult mai târziu, dupa manuscrisul lui Zilot, cercetat
de Hasdeu si Tocilescu, a publicat o alta scriere Gh.T.Kirileanu, sub titlul,
Daslusire. O scrisoare inedita a lui Zilot Românul (este o scriere literara,
înversuri, însa cu continut social-politic si istoric).