Statul român modern este rezultatul unui lung proces de evoluție și transformare,

având la bază idei și proiecte politice elaborate de-a lungul timpului. În secolul al XVIII-lea, în
perioada iluminismului, au început să apară primele proiecte politice ce vizau modernizarea
și unificarea teritoriilor românești. Un exemplu notabil în acest sens îl constituie proiectul lui
Dimitrie Cantemir, care în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" a propus o serie de reforme
administrative și sociale pentru Principatele Române, promovând ideea autonomiei și a
modernizării în conformitate cu modelele europene ale vremii.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, un proiect politic semnificativ pentru
formarea statului român modern a fost Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu.
Această revoluție a fost un moment crucial în lupta pentru independență și unificarea
Principatelor Române sub un singur stat. Tudor Vladimirescu a promovat idei de egalitate
socială și politică, precum și de înlăturare a influenței străine asupra teritoriului românesc.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au avut loc mai multe acțiuni semnificative
care au contribuit la consolidarea statului român modern. Una dintre acestea a fost Unirea
Principatelor Române din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care a pus bazele
României moderne. Această unire a reprezentat un pas important spre înfăptuirea idealului
național românesc, aducând împreună Moldova și Țara Românească sub același domnitor și
regim politic.
O altă acțiune importantă din această perioadă a fost Războiul de Independență din
1877-1878, care a condus la recunoașterea internațională a României ca stat suveran și
independent față de Imperiul Otoman. Această luptă a reprezentat un moment de
consolidare a identității naționale și a suveranității românești, marcând începutul unei noi
ere pentru statul român modern.
Realizarea României Mari în 1918, prin unirea Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu
Regatul României, a fost rezultatul unei aspirații seculare a poporului român pentru unitate și
coeziune teritorială. Această realizare a fost susținută de argumente istorice solide, precum
dreptul poporului la autodeterminare și unitatea culturală, lingvistică și istorică a teritoriilor
românești. Unirea de la 1918 a reprezentat împlinirea idealului național românesc și a
consfințit statul român modern în forma sa actuală.
Astfel, statul român modern este rezultatul unei evoluții complexe și a unor eforturi
susținute de-a lungul secolelor, fiind fundamentat pe idei și proiecte politice ce au promovat
autonomia, independența și unitatea națională. Prin realizarea României Mari și consolidarea
statului român în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-a pus baza pentru
dezvoltarea și afirmarea României ca stat suveran și independent în comunitatea
internațională.