Proiecte politice românești din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea

Secolul al XVIII-lea, respectiv, secolul al XIX-lea , au constituit perioada in

care romanii si-au atins unele dintre cele mai arzătoare deziderate.

Astfel, romanii au elaborat proiecte politice , printre care „ Memoriul de la

Focșani” din 1772 , cat si „ Memoriul de la Sistov” din 1791, care la baza lor
conțineau idei comune , mai exact Unirea Moldovei cu Tara Românească intr-un
singur stat , dar si revenirea la domniile pământene.

În secolul al XIX-lea , o mare putere care susținea Unirea Moldovei cu Tara

Românească a fost Franța . 1857 a fost anul in care s-au întrunit Adunările Ad-
hoc din cele doua Principate, care au ajuns la decizia unanima de unire, lucru
adus la cunoștința Marilor Puteri anul următor, in 1858, când a avut loc
Conferința de la Paris si care stabilea următoarele masuri: cele doua Principate
se uneau formal intr-un singur stat, trebuiau aleși doi domnitori , doua adunări
legislative si doua guverne.

Si totuși, situația stabilita la Paris nu a fost intru totul pe placul oamenilor

politici romani, ceea ce a dus la evenimentul de la 24 ianuarie 1859, prin care
Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care câștigase deja alegerile in Moldova, a
fost ales si in Muntenia. Acest lucru a fost posibil datorita unei scăpări in textul
Convenției, care nu interzicea alegerea aceleiași persoane ca domnitor in cele
doua Principate .

Din punctul meu de vedere, proiectele politice au jucat un rol important in

istoria romanilor deoarece, au arătat care sunt dorințele romanilor, dar, au si
conturat acțiunile viitoare ale națiunii romane.
Fapt istoric relevant , este reforma educației din anul 1864, care avea ca si cauza
nevoia de a avea funcționari cat mai bine pregătiți.

Încă din 1848 proiectele politice cereau înființarea de scoli. Reforma de educație
pune in aplicare așadar proiectele Revoluției de la 1848. Astfel reforma a fost
pusa in aplicare prin legea instrucțiunii publice. Datorita unor caracteristici din
legea învățământului , a făcut ca reforma educației sa fie cea mai avansata
reforma din Europa.

Urmarea acestei reforme a fost deci, creșterea gradului de cultura a poporului

roman , dar, si scăderea analfabetismului.

Așadar, observând din ceea ce s-a scris anterior, aceste proiecte politice au fost
foarte importante, deoarece datorita lor s-a putut respecta dorințele romanilor si
tot așa s-au si aplicat , formând un stat mai bun.

In concluzie, secolele al XVIII-lea – al XIX-lea au constituit o perioada plina de

transformări benefice pentru romani.