Extraversia-introversia la adolescenti

1
 Dintre toate etapele pe care le traverseaza fiinta umana de-a lungul
vietii sale adolescenta este considerata varsta la care pe langa prefacerile
psihice majore pe care le implica, se manifesta cel mai acut dorinta si
nevoia imperioasa de autocunoastere sau cunoastere de sine. Adolescentul
se exploreaza in mod deosebit pe sine atat prin intermediul autoreflectiei , al
introspectiei solitare, cat si cu ocazia diverselor activitati pe care le
desfasoara ( in special activitati cu caracter competitiv, in cautarea vocatiei
proprii).
Prin intermediul acestor demersuri ajunge sa-si constientizeze
calitatile si defectele, posibilitatile si limitele, aptitudinile si valorile
caracteriale, cu alte cuvinte tinde sa-si descopere propria personalitate.
Cunoasterea de sine depinde de foarte multi factori : nivelul de dezvoltare al
inteligentei, interesul pentru autocunoastere, cunostintele prealabile de
psihologie, capacitatea de autoanaliza si tipul de personalitate al
adolescentului.
Acest studiu urmareste definirea celor doua tipuri de personalitate
(introvertit si extrovertit) pornind de la factorii sociabilitate sau deschidere
catre lume, stima si increderea in sine, constiinciozitatea, reflexie asupra
propriei persoane.
Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale, o datoram
medicilor Antichitatii, Hipocrate si Galenus. In concordanta cu filozofia epocii, care
considera ca intreaga natura este compusa din 4 elemente fundamentale, ( aer,
pamant, foc si apa), acestia au socotit ca predominanta in organism a uneia dintre
cele 4 umori ( sange ,flegma, bila neagra, bila galbena) determina temperamentul.
Pe aceata baza se detrmina cele 4 tipuri clasice temperamentale : coleric, sangvinic,
flegmatic, melancolic.
1. Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi
risipeste energia, inconstient in manifestari. Starile afective se succed cu
rapiditate oscileaza intre entuziasm si deceptie, avand tendinta de exagerare in
tot ce face. Este o persoana expresiva , usor de citit, are tendinta de dominare in
grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.
2. Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmicitate si echilibru, vioi, vesel, optimist, si
se adapteaza rapid la orice situatie. Fire activa , schimba activitatile foarte des,
simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense dar
sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau
deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.
3. Flegmaticul este linistit , calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a
dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita,, poate
obtine performante excelente mai ales in muncile de lunga durata, foarte tenace
si meticulos in tot ceea ce face.
Fire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile
individuale.
4. Melancolicul, este la fel de lent si inexpresiv ca flegmaticul dar ii lipseste
forta si vigoarea acestuia, emotiv si sensibil din cauza unor exigente
exegerate fata de sine si a unei neincrederi in fortele proprii, are o viata
interioara agitata. Este putin rezistent la eforturi indelungate , putin
comunicativ, inchis in sine . Are dificultati de adaptare , debit verbal scazut
si gesticulatie redusa .
Pornind de la ideea legaturii dintre temperament , constitutia corporala si
comportament Kretschmer stabileste 4 tipuri constitutionale :
❑ Picnic , caracterizat prin expansiunea cavitatilor viscerale , prin
tendinta de a acumula grasime , statura mijlocie , fata moale si larga , gat mare,
torace bombat si lasat in jos , extremitati moi, rotunde, scurte.
❑ Leptosom sau astenic , dezvoltat mai mult in lungime in toate
secventele corpului, fata, gat , trunchi, extremitati; notiunea de leptosom vine
de la leptos care inseamna stramt, ingust.
❑ Atletic, cu mare dezvoltare a scheletului osos, a musculaturii,
epidermei, partea de sus a corpului dezvoltata in largime, gat lung, degajat,
umerii si trunchiul in forma de trapez.
❑ Displastic- cu malformatii congenitale.
 Carl Gustav Jung s-a nascut in 1875 , Elvetia fiind unicul fiu
supravietuitor al unui pastor de tara sarac. Si-a respectat tatal desi a avut
dificultati de comunicare cu el, mai ales in privinta religiei, care a constituit o
mare preocupare de-a lungul vietii. Desi erat apropiat de tatal sau l-a considerat
slab si fara autoritate. Mama sa era figura autoritara, desi avea o serie de
probleme emotionale care o faceau sa aiba un comportament fluctuant iar ca
rezultat baiatul a inceput sa nu se mai increada in femei, sentiment de care s-a
debarasat destul de greu. Mama sa era destul de grasa si neatractiva ceea ce
explica partial de ce Jung a respins ideea lui Freud ca fiecare baiat simte o
dorinta sexuala pentru mama sa.
Bolile repetate din copilarie i-au dat timpul necesar pentru a studia
materii care nu erau la predate la scoala iar cand starea lui de sanatate se
imbunatatea l-a auzit pe tatal sau discutand cu un prieten “Oare ce se va alege de
baiat daca nu isi poate castiga existenta?”. Din motive financiare a ales sa
studieze medicina , dorind sa se specializeze in chirurgie dar prima slujba a
avut-o la un spital de boli mintale din Zurich. Aici a lucrat cu Eugen Bleuer,
cunoscut psihiatru care a introdus termenul de schizofrenie. Il intalneste pe
Freud in 1907, care vede in Jung mostenitorul sau fata de care manifesta o
dragoste paterna, dovada fiind ca a fost numit Presedinte al Asociatiei
Psihanalitice din Viena.
Dupa vizita realizata de catre cei doi in America, relatiile dintre Freud si
Jung s-au deteriorat iar in 1913 ruptura a fost definitiva. Motivul principal al
rupturii a fost accentul prea mare pus de Freud pe sexualitate. Jung si-a
dezvoltat propria scoala de gandire , cunoscuta sub numele de psihanaliza
analitica.
 Tipologia lui Jung e fara indoiala cea mai cunoscuta si cea mai populara,
notiunea de introversiune si extraversiune au intrat in limbajul nostru
contemporan de toate zilele. Pornind de la experienta sa clinica Jung a observat
ca intre dementa si isterie exista o serie de deosebiri , opozitie ce devine
evidenta atunci cand se tine seama de atitudinea bolnavului fata de lumea
exterioara. Bolnavul isteric se caracterizeaza printr-o sensibilitate cu totul
exagerata fata de lumea exterioara, pentru care dementul arata o indiferenta
totala.
Privind lucrurile din prisma libidoului freudian ( elan vital, dorinta de a trai)
putem spune ca in cazul isteriei avem de a face cu o tendinta centrifuga a
elanului iar in cazul dementului cu o tendinta centripeta. Astfel vointa de viata a
istericului e indreptata sprea lumea exterioara , trebuintele si aspiratiile lui sunt
legate de semeni si societate, cu ura si iubirea acestora fata de persoana sa.
Dementul de cealalta parte este putin incomodat de ura sau iubirea
celor din jur , evita societatea si semenii , lumea sa interioara este singura lume
care-l multumeste, aici se petrece totul si devine nervos, anxios cand interferezi
cu lumea lui. Gandirea sa este prin excelenta autista, nu are nevoie de ceilalti
pentru a trai, isi este sie insusi suficient.
In concluzie din toate aceste caracteristici Jung considera ca atitudinea
istericului este reprezentata de extrovertit in timp ce atitudinea dementului se
pliaza pe cea a introvertitului. Cele doua boli cu lumi opuse si regularitatea
nu se afla doua tipuri umane , care ar putea fi verificate la oamenii normali.
Realitatea acestor doua tipuri o intalnim si in literatura si filozofie.
Astfel Schiller vorbeste in studiile sale estetice intre tipul naiv si cel
sentimental. Primul este orientat inspre natura si lumea de afara, trasaturile
sale se asemana cu cele ale extrovertitului. Tipul sentimental se identifica cu
introvertitul, atentia sa fiind lumea interioara proprie. Tipul dionisiac al lui
Nietzsche corespunde extravertitului iar apolinicul tipului introvertit. William
James face si el deosebire intre filozofii empiristi ( extrovertitii) si filozofii
rationalisti ( introvertitii).
O alta problema care se pune in studiile lui Jung este cea a procentului
de introversiune –extroversiune intalnite la fiecare om. Dupa parerea sa cele
doua tendinte izvorate din libido, sunt prezente amandoua la fiecare om, astfel
ca una dintre aceste tendinte tinde sa se manifesta ceva mai constant ducand
la cele doua tipuri de temperamente. Predominarea exclusiva a unei singure
tendinte se poate constata numai in cazurile patologice nu si in cazurile
normale.
Ne continuam calatoria de la patologic catre normal si vom prezenta
cele 4 dimensiuni care ne vor ajuta sa intelegem si mai bine extroversia si
introversia, respectiv vom prezenta gandirea, sentiment, senzatie, intuitie in
cazul celor doua tipuri temperamentale.
 1. Extrovertitul

❖ gandirea extravertita este o modalitate functionala

preponderent intalnita la populatia masculina. Este
dominata de datul obiectiv si este capabila sa-si formuleze
concluzii doar in raport de datul obiectiv. Din acest motiv
lasa impresia de lipsa de libertate si uneori de miopie in
ciuda mobilitatii cu care evolueaza in spatiul limitat de
granite obiective. Gandirea este pozitiva creatoare, duce la
fapte noi interpretari generale ale unor fapte date de
experienta, iar judecata este predicativa.
❖ sentimentul extravertit, aceasta modalitate este
preponderent la populatia feminina. Traieste realitatea
organizandu-si actiunile in functie de relationare si
semnificatia valorica a relatiei respective. Traieste dupa
cum ii dicteaza sentimentul, sentimentul are caracter
personal, iar factorul subiectiv este in mare masura
reprimat. Sentimentele corespund situatiilor obiective si
valorilor general valabile. Astfel de persoane tind sa-si
reprime gandirea- doar nu pot sa gandesc sau sa actionez
daca nu simt- .
❖ senzatia extraverta este o modalitate care te ancoreaza
in prezent, perceptia senzoriala este o functie vitala , aici
vorbim in general de un temperament realist care
acumuleaza experiente reale legate de obiecte concrete si
paradoxal cu cat este mai accentuat cu atat uzeaza mai
putin de experientele sale. Pe o treapta inferioara omul
realitatii tangibile nu inclina spre reflectie cu scopul sa
simta obiectul , sa savureze senzatiile, iubirea se
intemeiaza pe farmecul sensibil al obiectului. Se imbraca
bine, mananca bine, tabieturi si gusturi rafinate.
❖ Intuitia extraverta, intuitia mijloceste mai intai doar
imagini si reprezentari care au valoarea unor cunostinte ce
influenteaza hotarator actiunea , adaptarea se bazeaza
exclusiv pe intuitii. Modalitatea intuitiva trimite persoana
in viitor deci in posibil. Intutitia tinde sa sesizeze
posibilitatile cele mai mari. Intuitivul extravertit este
indiferent fata de obiectul ca atare , dar presimte continuu
noi posibilitati pe care le urmareste fara sa-I pese de soarta
obiectelor si a sa, trecand peste consideratii umane si
demoland uneori tocmai ceea ce a terminat de construit.
 2. Introvertitul
❖ Gandirea introverta, se pierde usor in adevarul imens al
factorului subiectiv , creeaza teorii de dragul teoriilor,
aparent cu referire la fapte reale sau posibile dar cu
tendinta de a trece de la real la imaginar. Gandirea la
acest tip poate deveni mistica, devine o absorbtie de
reprezentare a neprezentabilului. Constiinta subiectiva a
gandirii introvertite aspira sa ajunga la o abstractie.
Introvertitul de tip gandire tinde sa se extinda, dezvolte in
permanenta la nivel de idei, cuvinte, imagini, cunostinte,
relatia cu obiectul este negativa, de la indiferenta la
respingere. In urmarirea ideilor este indaratnic, obstinat
si neinfluentabil, dar sugestibil la influente personale.
❖ Sentimentul introvert, aparent devalorizeaza obiectele,
nu incearca sa se adapteze obiectului, ci sa i se
supraordoneze: cauta o imagine care nu este de gasit in
realitate, aluneca deasupra obiectelor, aspira la o
intensitate interioara, tacut si greu accesibil, se retrage ca
o mimoza in fata brutalitatii obiectului pentru a se
proteja .
Sentimentul impinge in prim plan judecati negative de
ordin afectiv sau o indiferenta izbitoare. Simtirea
introvertita se adanceste intr-o personalitate lipsita
de continut care se simte doar pe sine , fiindca se stie
proverbul “Apele linistite sunt adanci”.
Adeseori avem de a face cu o masca copilaroasa ori
banala , care nu spune nimic in mod particular ,
temperament adesea melancolic , sentimente intensive
si nu extensive ( adica se dezvolta in adancime ). Un
astfel de sentiment se inchide in fata oricarei forme de
expresie si dobandeste o adancime pasionala , care
intelege mizeria lumii , si se adanceste in ea; poate
izbucni intr-o forma intensiva si duce la fapte uluitoare
, eroice in care nici subiectul nici obiectul nu pot
intretine raporturi corecte .
❖ Senzatia introvertita se intemeiaza pe latura
subiectiva a perceptiei. Sesiseaza mai degraba fundalul
lumii fizice decat suprafata ei ; percepe premise sau
dispozitii colectiv-inconstiente. Se orienteaza dupa
intensitatea participarii subiective a senzatiei
declansate de stimulul subiectiv . Obiectul nu este
devalorizat constient dar atractivitatea ii este retrasa ,
fiind inlocuita de o reactie subiectiva .
❖ Intuitia introvertita maximizeaza factorul
subiectiv. Chiar daca isi primeste impulsul de la
subiectul aflat in exterior , ea nu se opreste la
realitati exterioare , ci pe emotia declansata in
interior. Percepe toate procesele din fundalul
constiintei cu acuitate; imaginile inconstiente
capata demnitatea lucrurilor si obiectelor . Intuitivul
introvertit trece de la o imagine la alta , alergand
dupa posibilitatile nascute din adancul
inconstientului, fara a stabili nici o legatura intre sine
insusi si imagine. Asa s-au nascut marii profeti ai
religiilor importante cu mare adeziune la
umanitate.
Intuitivul introvertit intelege imaginile care au
originea in temelia apriorica a inconstientului:
caracterul profetic se explica prin relatia pe care o
intretine cu arhetipurile care la randul lor ,
reprezinta desfasurarea ordonata a tuturor lucrurilor
accesibile experientei.
In continuare vom prezenta caracteristicile Introvertitului conform lui Heidbreder
(Nicolae Margineanu , 1944):
• Limiteaza cunostintele sociale la cateva persoane;
• E ingrijorat de necazurile care ar putea sa I se intample;
• Se ofenseaza usor si e foarte sensibil la orice fel de aprecieri facute la adresa sa;
• Se complace in compatimire de sine atunci cand lucrurile merg rau;
• Fata de altii are o atitudine foarte critica;
• E meticulos, curat in imbracaminte, tine enorm la ceea ce-i apartine, evita cu
neplacere impartirea bunurilor proprii;
• Prefera sa lucreze mai mult singur decat cu altii, prefera lucrul care nu-l aduce in
contact cu altii;
• Are schimbari de dispozitii in bine sau rau fara o cauza reala si vizibila;
• Roseste usor, e foarte constient de sine, foarte constiincios;
• Se exprima mai bine in scris decat in vorbire, evita ocaziile de a vorbi in public ;
• Spune lucrurile pe fata indiferent daca adevarul lor supara sau nu pe interlocutor;
• Prefera jocurile si intrecerile intelectuale celor atletitice;
• Sentimental, egoist, meditativ, are reverii ziua in amiaza mare;
• Discret, retras, tine un jurnal personal, prudent cu prietenii pe care-i alege,
prefera sa cunoasca foarte bine pe cineva abia apoi se poate imprieteni.
Contrarul acestor trasaturi defineste profilul psihologic al extrovertitului.
 Un alt psiholog care se va ocupa de cele doua tipuri temperamentale este Gordon Allport
care va face impartirea pe baza unor numitori comuni dupa cum urmeaza :
Extroversiunea
➢ Preferinta pentru participarea la lumea
obiectiva (sociala) a realitatii si pentru
preocuparile practice;
➢ Realismul drept cheie bolta pentru lucru
si comunicare;
➢ Viata afectiva mai putin fina, exprimare
spontana si naturala in sfera emotionala;
➢ Desconsiderarea esecurilor si o rezolutie
asupra conflictelor in timpul actiunii;
➢ Absenta de analiza de sine si de
autocritica
➢ Independenta relativa fata de parerile
altora ;
➢ Lipsit de susceptibilitate, nu tine
supararea, nu trece de la o stare la alta
fara un motiv concret;
➢ Predispozitie pentru o conceptie
pragmatica asupra lumii;
Introversiunea
➢ Preferinta pentru lumea imaginilor,
imaginatie bogata si creatoare;
➢ Polarizare in functie de Ego si nu de
Alter
➢ Viata afectiva in general delicata,
tendinta de a nu exprima emotiile
imediat si de a intarzia exprimarea lor;
➢ Lipsa de rezolutie deschisa asupra
conflictelor , tendinta de interiorizare a
lor si reactivitate in plan imaginar;
➢ Foarte multa analiza de sine si
autocritica;
➢ Sensibilitate la critica , experientele cu
caracter personal tinute in minte multa
vreme , ruminatie continua asupra
situatiilor;
➢ Susceptibilitate si tendinta de a lua toate
lucrurile personal;
➢ Predispozitie pentru o conceptie
idealista asupra lumii;
Joy Paul Guiford si Raymond Catell au incercat sa surprinda aceasta trasatura de
personalitate pe baza analizei factoriale aplicata la 32 de expresii. Ei vor grupa
caracteristicile introvertitului si extravertitului in trei factori decisivi :
▪Primul factor S (extroversiune sociala)
arata participarea sau lipsa de participare sociala.
▪Al doilea factor E (emotivitate)
arata prezenta sau absenta unei emotivitati deosebite insotite de jena,
rusine, timiditate.
▪Factorul al treilea M ( masculinitate)
indica gradul de masculinitate ce caracterizeaza pe extrovertit spre
deosebire de cel de feminitate ce caracterizeaza pe introvertit . Printre alte teste care
se ocupa de extroversie-introversie amintim:
➢In ventarul de Personalitate California (1972-Gough)
➢Inventar ul de Personalitate Neo-Pi-R (1990-Costa &McCrae)
➢Inventar ul de Personalitate Meyers-Briggs (1962)
➢Chestionarul Eysenck de Personalitate (1964)
➢Inventarul Multifazic de Personalitate Minessota (1951)
➢Chestionar de Personalitate Kulman-Zuckerman (1993)
 III. Obiective si ipoteze

III. 1 .Obiective
➢Intelegerea celor doi termeni, introversiune-extraversiune – pornind de la analiza
jungiana.
➢Relatiile dintre tipul de personalitate, introvertit si extrovertit, si anumiti factori de
personalitate: constiinciozitate, meditativ-reflexiv, incredere in sine, stima de sine,
incredere in sine , sociabilitate.
➢Identificarea modului in care elevii se autoapreciaza in functie de tipurile de
personalitate introvertita si extrovertita.

III.2. Ipoteze
Pentru atingerea obiectivelor am plecat de la urmatoarele ipoteze:
➢La adolescenti exista o corelatie diferita intre constiinciozite , incredere, stima de
sine in functie de factorul introversie-extroversie.
➢Exista diferente intre adolescentii introvertiti si extrovertiti in ceea ce priveste latura
meditativ- reflexiva si gradul de socializare.
➢Exista diferente semnificative intre adolescentii introvertiti si extrovertiti privind
gradul de sociabilitate, a modului in care se raporteaza la relatiile sociale din mediul lor.
 IV. Metodologia cercetarii
IV.1. Designul subiectilor
Cercetarea s-a efectuat prin aplicarea chestionarului pilot unui numar de 28 de elevi
apartinand Colegiului National “Avram Iancu” , localitatea Stei, din clasa a –X- a B,
profil uman , cu varste cuprinse intre 16-17 ani , perioada care corespunde varstei
adolescentei propriu-zise.
Distributia pe sexe este prezentata in Tabelul 1 conform caruia avem : 15 fete (
53.57%) si 13 baieti ( 46.43%).
Distributia pe varsta este prezentata in Tabelul 2 conform caruia avem : 16 ani
(75%), 17 ani (25%).
Distributia mediu urban/rural este prezentata in Tabelul 3 conform caruia avem :
adolescenti mediu urban 18 ( 64.29%) si adolescenti mediu rural 10 ( 35.71%).
Distributia tipului de personalitate este prezentata in tabelul 4 conform caruia
avem: adolescenti extrovertiti 18 (64.29%) si adolescenti introvertiti 10 ( 35.71%)
FREQUENCIES
VARIABLES= sex, varsta,
mediu, introvertit/_extrovertit
/FORMAT=DFREQ LIMIT
(28)/STATISTICS=MEAN
STDDEV/HISTOGRAM

Tabel 1 Distributia pe sexe

Value Value Frequency Percent Valid Cum
Label Percent Percent
sex feminin 15 53.57 53.57 53.57
masculin 13 46.43 46.43 100.00
Total 28 100.0 100.0

Feminin 53.57%

Masculin 46. 43%

Tabel 2 Distributia pe varsta

Value Label Value Frequency Percent Valid Cum Percent

Percent

Varsta 16 21 75.00 75.00 75.00

17 7 25.00 25.00 100.00
Total 28 100.0 100.0

16 ani
75 %

17 ani
25 %
 Tabel 3 Distributia mediu urban/ rural

Value Label Value Frequency Percent Valid Percent Cum Percent

urban
Mediu urban/rural rural 18 64.29 64.29 64.29
10 35.71 35.71 100.00
Total 28 100.0 100.0

Urban
18

Rural
10
Tabel 4 introvertit_extrovertit

Value Label Value Frequency Percent Valid Cum

Percent Percent
extrovertit
introvertit 18 64.29 64.29 64.29
10 35.71 35.71 100.00
Total 28 100.0 100.0

Extrovertit
64. 29 %

Introvertit
35. 71 %
 IV.2. Prezentarea instrumentelor folosite.
Instrumentul de psihodiagnostic folosit a fost chestionarul pilot construit de mine
compus din 25 de intrebari in care am urmarit cei doi factori de baza, introversie-
extroversie .
Cotare si interpretare
Raspunsurile bifate cu Adevarat obtin 2 puncte.
Raspunsurile bifate cu Uneori obtin 1 punct.
Raspunsurile bifate cu Fals obtin 0 puncte.
Introvertit 19-26 puncte ( dintr-un maxim de 50 de puncte).
Extrovertit peste 26 de puncte ( dintr-un maxim de 50 de puncte).
Astfel din totalul de 25 de intrebari
4 intrebari sunt legate de factorul constiinciozitate.
4intrebari sunt legate de factorul incredere in sine.
4intrebari sunt legate de factorul meditativ, reflexiv.
4 intrebari sunt legate de factorul stima de sine.
9 intrebari sunt legate de factorul sociabilitate.
In continuare prezentam chestionarul
1) Ma gandesc de acuma la ceea ce voi face in anii urmatori.
2) In prezenta unei persoane autoritare (ex. Directorul scolii) ma sfiesc usor.
3) Ma complac in reverii, ador visarea.
4) Consider ca am multe lucruri cu care sa ma mandresc.
5) Imi place sa ies in evidenta , sa observe lumea prezenta mea.
6) Stabilesc relatii si imi fac cunostinte cu usurinta.
7) Fac calcule pro si contra inainte de a lua o decizie.
8) Nu consider ca a-mi spune problemele celorlalti reprezinta un deranj prea mare.
9) Imi analizez gandurile si activitatile des.
10) Am o parere buna, pozitiva despre persoana mea.
11) Imi place sa lucrez avand multa lume in jur.
12) Prefer sa merg la o petrecere decat sa stau in casa.
13) Dau atentie amanuntelor, detaliilor pe care altii le considera banale, fara
importanta.
14) Nu-mi ascund propriile trairi sentimente pentru a nu indispune pe cei din jur.
15) Raman linistit si rezervat chiar si atunci cand ies cu prietenii.
16) Am un respect ridicat fata de persoana mea.
17) Imi place iddea de a petrece mai mult timp singur, retras.
18) In general am incredere in cei de langa mine.
19) Duc la capat o munca plictisitoare sau activitate care nu-mi place fara prea multe
schimbari.
20) Nu-mi este greu sa initiez o discutie cu o persoana necunoscuta.
 21) Ma gandesc , reflectez des asupra propriei persoane.
22) Cred ca am multe calitati remarcabile.
23) Imi place sa iau parte la diverse intruniri de multe ori doar de dragul de a fi in
mijlocul unui grup.
24) Prefer vacantele in locuri aglomerate, intens frecventate de turisti, decat locurile
linistite, situate oarecum in afara societatii.
25) Imi place sa fiu implicat atunci cand e vorba de petreceri, distractii sau alte
evenimente cu caracter social.

IV. 3 Procedura
Dupa impartirea foilor de chestionar am citit cu voce tare fiecare enunt si
acolo unde ceva nu era inteles pe deplin de catre elevi am oferit explicatii. Dupa ce m-am
asigurat ca elevii au inteles chestionarul le-am cerut acestora sa treaca la completarea
chestionarului . Astfel au trebuit sa analizeze raspunsurile si sa le evalueze in termeni
de Adevarat, Uneori, Fals, marcand printr-un X pe foaia de raspuns varianta care ii
caracterizeaza . Anonimatul este garantat prin faptul ca nu voi publica numele nici
unuia dintre participantii cercetarii.
 V. Prezentarea si explicarea datelor
In urma aplicarii chestionarului am adunat un ansamblu de date si informatii
care analizate si interpretate ne ajuta sa verificam ipotezele formulate . In cele ce
urmeaza vom analiza datele din punt de vedere cantitativ si calitativ incercand sa
dovedim legatura intre variabilele independente ( extroversie-introversie) si variabilele
dependente( constiinciozitate, stima de sine, incredere in sine, meditativ-reflexiv,
sociabilitate) . Datele au fost prelucrate statistic in programul SPSS.
Ipoteza 1.
La adolescenti exista o corelatie diferita intre constinciozitate, stima de sine si
incredere in sine in functie de factorul introversie-extroversie.
Prima corelatie evidenta se face intre constiinciozitate si stima de sine. Intre cele doua
variabile exista o proportie invers proportionala astfel ca cei cu o constiinciozitate
ridicata se poate observa o stima de sine scazuta . Marimea absoluta a coeficientului r
de corelatie in cazul introvertitilor este de 0.28 %, asadar se poate spune ca introvertitii
au o stima de sine si o incredere in propriile forte scazuta . In cazul extrovertitilor o
corelatia dintre sociabilitate crescuta si stima de sine ridicata ( r=o.727) dovedeste o
corelatie puternica intre extrovertiti si o stima de sine ridicata, o autoapreciere pozitiva.
Asadar se confirma ipoteza conform careia introvertitii au o constiinciozitate
ridicata in corelatie cu un coeficient scazut de incredere si stima de sine. De cealalta
parte corelatia puternica dintre sociabilitate si o stima si incredere in sine ridicata
confirma ipoteza conform careia extrovertitii au o incredere in sine ridicata si o stima
de sine pozitiva fata de propria persoana.
 Ipoteza 2.
Exista diferente intre adolescentii introvertiti si cei extravertiti in ceea ce
priveste latura meditativ-reflexiva si gradul de socializare.
Dupa impartirea adolescentilor in cele doua grupe distincte se poate observa cu
usurinta gradul ridicat de corelatie intre latura meditativ – reflexiva la introvertiti si
corelatie scazuta intre latura meditativ-reflexiva si factorul extroversie. O alta corelatie
este intre latura meditativ-reflexiva si gradul de socializare. Astfel introvertitii prefera
sa mediteze, sa reflecteze in loc de a socializa, motiv pentru care in multe situatii le
lipseste inteligenta sociala.
In cazul extrovertitilor acestia prefera sa stea in jurul celorlalti, nu prefera
activitatile solitare si sunt predispusi sa treaca de la o activitate la alta mult mai usor. In
timp ce primii se tem sa-si exprime trairile si emotiile pentru a nu supara pe cei din jur,
extrovertitii aleg cealalta varianta, raspandindu-si pe unde trec problemele . Probabil
de aici si o stima de sine ridicata fiindca asteapta ca cei din jur sa le rezolve problemele ,
ei doar seamana problemele iar mai tarziu vin sa culeaga rezolvarile, neexistand o
confruntare fata in fata cu problemele.
Introvertitul care nu isi seamana problemele , si este timid in exprimare are
nevoie de ceva mai mult timp pentru a-si rezolva singur problemele de aici si
necesitatea lui viscerala de a medita, de a reflecta la confruntarile cu mediul. Asadar
fiecare dintre cele doua grupe isi rezolva problemele cotidiene, isi exprima
sentimentele, trairile in mod diferit ceea ce confirma ipoteza noastra legata de latura
meditativ- reflexiva si gradul de socializare.
 Ipoteza 3.
Exista diferente semnificative intre adolescentii introvertiti privind gradul de
sociabilitate , a modului in care se raporteaza la relatiile sociale din mediul lor.
In timp ce introvertitii isi incarca bateriile in afara societatii, preferand locuri linistite,
retrase, izolate , extrovertitii se simt excelent in compania societatii evitand izolarea
sociala fara un motiv bine intemeiat. Corelatia puternica dintre sociabilitate si
extrovertiti este dovedita in toate chestionarele facute pana in prezent de psihologi
renumiti si este in concordanta cu rezultatele cercetarii mele. Probabil este factorul cel
mai hotarator atunci cand vine de impartirea adolescentilor intre introvertiti si
extrovertiti.
Cu totii stim ca nu putem fi in acelas loc in acelas timp asadar cei care
mediteaza, introvertitii nu vor fi in societate si vor avea o corelatie scazuta la factorul
sociabilitate. Dar e perfect asa altfel ce am face cu atatia oameni pe centimetru patrat
gata sa vorbeasca, gata sa-si imprastie problemele in aer, gata sa ne umple cu stima lor
de sine ridicata, cine ar mai asculta? cine ar mai rezolva problemele? cine ar mai
reflecta la problemele lumii. Eu zic ca sunt destule case si laboratoare de cercetare
pentru introvertiti si destul spatiu intre pamant si cer sa cuprinda fiecare vorba
extroverta a umanitatii, chiar daca raportul intre introvertiti si extrovertiti este in limita
35%-65% in acord cu studiile facute pana in prezent. Pentru confirmarea ipotezelor
urmeaza o serie de date si reprezentari grafice analizate in programul SPSS.
1. constiinciozitate

Value Label Value Frequency Percent Valid Percent Cum Percent

6 4 40.00 40.00 40.00
constiinciozitate 8 6 60.00 60.00 100.00

Total 10 100.0 100.0

Bar Chart 1
N Valid 10
Missing 0
Mean 7.20
Mode 8.00
Std Dev 1.03
Minimum 6.00
Maximum 8.00
Percentiles50 (Median) 8

1
0
6 8
 2. incredere in sine
Value Label Value Frequency Percent Valid Percent Cum Percent

Incredere in sine 2 4 40.00 40.00 40.00

3 4 40.00 40.00 80.00
4 2 20.00 20.00 100.00
Total 10 100.0 100.0

N Valid 10
Missing 0
3.5 Mean 2.80
Mode .
3.0 Std Dev .79
Minimum 2.00
Maximum 4.00
2.5 Percentiles50 (Median) 3

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
2 3 4
3. meditativ

Value Label Value Frequency Percent Valid Percent Cum Percent

Meditativ 6 4 40.00 40.00 40.00

8 6 60.00 60.00 100.00
Total 10 100.0 100.0

N Valid 10
Missing 0
Mean 7.20
Mode 8.00
Std Dev 1.03
Minimum 6.00
Maximum 8.00
Percentiles50 (Median) 8

2
Bar Chart
1

0
6 8
4. Stima de sine

Value Value Frequency Percent Valid Cum

Label Percent Percent
Stima de sine 2 4 40.00 40.00 40.00
3 4 40.00 40.00 80.00
4 2 20.00 20.00 100.00
Total 10 100.0 100.0

3.5 Bar Chart

N Valid 10
Missing 0
3.0 2.80
Mean
Mode .
Std Dev .79
2.5 Minimum 2.00
Maximum 4.00
Percentiles50 (Median) 3
2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
2 3 4
5. sociabilitate
Value Value Frequency Percent Valid Cum
Label Percent Percent
sociabilitate 2 6 60.00 60.00 60.00
3 4 40.00 40.00 100.00
Total 10 100.0 100.0

6 -
N Valid 10

5 Bar Chart Mean

Missing 0
2.40
Mode 2.00
Std Dev .52
Minimum 2.00
4 3.00
Maximum
Percentiles50 (Median) 2

0
2 3
 punctaj
Value Value Frequency Percent Valid Cum
Label Percent Percent
punctaj 19 4 40.00 40.00 40.00
24 4 40.00 40.00 80.00
26 2 20.00 20.00 100.00
Total 10 100.0 100.0

N Valid 10
3.5 Bar Chart Mean
Missing 0
22.40
Mode .
3.0 Std Dev 3.03
Minimum 19.00
Maximum 26.00
2.5 Percentiles50 (Median) 24

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
19 24 26
 1. constiinciozitate
Value Label Value Frequency Percent Valid Percent Cum
Percent
2 6 33.33 33.33 33.33
Constiinciozitate 3 6 33.33 33.33 66.67
4 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

N Valid 18
Bar Chart Missing 0
Mean 3.00
Std Dev .84
Minimum 2.00
5 Maximum 4.00

0
2 3 4
2. incredere in sine
Value Label Value Frequency Percent Valid Cum
Percent Percent
4 6 33.33 33.33 33.33
Incredere in sine 5 6 33.33 33.33 66.67
6 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

Bar Chart
N Valid 18
Missing 0
Mean 5.00
Std Dev .84
Minimum 4.00
Maximum 6.00
5

0
4 5 6
3. meditativ-reflexiv

Value Value Frequency Percent Valid Cum

Label Percent Percent
Meditativ- 1 12 66.67 66.67 66.67
reflexiv 2 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

10 N Valid 18
Missing 0
Bar Chart Mean 1.33
8 Std Dev .49
Minimum 1.00
Maximum 2.00

0
10 2
4. Stima de sine
Value Value Frequency Percent Valid Cum
Label Percent Percent
4 6 33.33 33.33 33.33
stima de sine 5 6 33.33 33.33 66.67
6 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

N Valid 18
6- Missing 0
Mean 5.00
Std Dev .84
5 Minimum 4.00
Maximum 6.00

3
Bar Chart
2

4 5 6
5. sociabilitate
Value Label Value Frequency Percent Valid Cum
Percent Percent
16 6 33.33 33.33 33.33
sociabilitate 17 6 33.33 33.33 66.67
18 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

Bar Chart
N Valid 18
Missing 0
Mean 17.00
6- Std Dev .84
Minimum 16.00
Maximum 18.00
5

16 17 18
 punctaj
Value Value Frequency Percent Valid Cum
Label Percent Percent
27 6 33.33 33.33 33.33
32 6 33.33 33.33 66.67
punctaj
35 6 33.33 33.33 100.00
Total 18 100.0 100.0

Bar Chart N Valid

Missing
18
0
Mean 31.33
6- Std Dev 3.40
Minimum 27.00
Maximum 35.00
5

0
27 32 35
numar introvertit constiincios incredere meditativ stima sociabilitate punctaj

1 introvertit 6 2 6 2 3 19

2 introvertit 6 2 6 2 3 19

3 introvertit 6 2 6 2 3 19

4 introvertit 6 2 6 2 3 19

5 introvertit 8 3 8 3 2 24

6 introvertit 8 3 8 3 2 24

7 introvertit 8 3 8 3 2 24

8 introvertit 8 3 8 3 2 24

9 introvertit 8 4 8 4 2 26

10 introvertit 8 4 8 4 2 26
Nr. extrovertit constiincios incredere meditativ stima sociabilitate punctaj
1 extrovertit 2 4 1 4 16 27
2 extrovertit 2 4 1 4 16 27
3 extrovertit 2 4 1 4 16 27
4 extrovertit 2 4 1 4 16 27
5 extrovertit 2 4 1 4 16 27
6 extrovertit 2 4 1 4 16 27
7 extrovertit 3 5 2 5 17 32
8 extrovertit 3 5 2 5 17 32
9 extrovertit 3 5 2 5 17 32
10 extrovertit 3 5 2 5 17 32
11 extrovertit 3 5 2 5 17 32
12 extrovertit 3 5 2 5 17 32
13 extrovertit 4 6 1 6 18 35
14 extrovertit 4 6 1 6 18 35
15 extrovertit 4 6 1 6 18 35
16 extrovertit 4 6 1 6 18 35
17 extrovertit 4 6 1 6 18 35
18 extrovertit 4 6 1 6 18 35
 VI. Concluzii
In lucrarea de fata prin mijlocirea demersurilor intreprinse am incercat sa
evidentiez corelatiile ( scazute sau ridicate) intre constiinciozitate, stima de sine,
incredere in sine, latura meditativ-reflexiva si sociabilitate pe baza factorului
introversie-extroversie. Adolescenta , etapa de tranzitie de la copil si adult, este o
perioada cu incarcatura emotionala puternica , si consider ca este foarte important ca
adolescentii sa fie incurajati si sustinuti in efortul lor de a-si descoperi propria
identitate , de a-si descoperi vocatia, de a-si descoperi punctele forte si punctele
sensibile pentru a fi capabili sa-si evalueze corect si realist propriile performante.
Procesele prin care adolescentii sunt capabili de a interactiona, de a se
integra si de a se adapta la mediul social sunt influentate de factorii amintiti in aceasta
cercetare si de modul in care inteleg mostenirea lor genetica temperamentala , care nu
trebuie vazuta ca fiind pozitiva sau negativa ci doar ca un dat al naturii slefuit de
familie, educatie si mediul inconjurator. Avand la baza aceste considerente mi-am
propus sa evidentiez caracteristicile trasaturilor de personalitate ale adolescentilor
introvertiti cu adolescentii extrovertiti.
Ca si limite ale cercetarii prezente putem enumera numarul mic de subiecti
pe care s-a realizat analiza , cercetarea putand fi continuata pe un lot mai mare de
subiecti. Una dintre relatiile urmatoare de cercetare poate urmari modul de
autoapreciere al adolescentilor si eul ideal al acestora in functie de tipul de
personalitate introvertita sau extrovertita.
 O alta directie de cercetare poate fi legata de modul in care se percep
adolescentii pe ei insisi si modul in care sunt vazuti de colegii lor de clasa in functie de
cele doua tipuri de personalitate amintite mai sus. Tot legat de cel doua constructe
psihologice Alter si Ego ar fi interesat de urmarit nivelul cunoasterii de sine pe baza
gradului de concordanta dintre imaginea de sine ideala pe de o parte si imaginea de
sine reala de cealalta parte a podului relational existent dintre introvertiti si
extrovertiti. Si o ultima cercetare cam “ futurista” si “picata din stele” ar fi combinatia
dintre astrologie si psihologie, respectiv dintre cele 4 semne zodiacale principale (
semne de aer, pamant, foc si apa) si tipul predominant intalnit la aceste semne corelat
cu tipul de personalitate introvertit sau extrovertit.
Ca si recomandare, ar fi dragut si foarte util implementarea in scoli a unui
program pentru cunoasterea de sine coroborat cu un program axat pe imbunatatirea
stimei si respectului de sine la adolescenti pentru a-I ajuta pe acestia sa se
autoaprecieze la un nivel realist , sa realizeze un nivel mai ridicat de acceptare de sine
cu bune si rele, cu defecte si calitati, sa dobandeasca respect si incredere in fortele
proprii necesare unei integrari si adaptari din punct de vedere social si profesional
optim pentru societatea in care traim.
Finalul povestii de dragoste dintre psihologi si adolescentii Romaniei de
Maine ne prinde inlantuiti intr-o hora, dansand si tiuind pe versurile cantecului Vrabia
malai viseaza si nebunul balamuc fiindca nu-i asa ce poate fi mai frumos decat niste
picaturi de optimism si nebunie extrovertita intr-un ocean de pesimism si realitate
introvertita .
 Bibliografie

1. Angela , Boglut (2018). Curs de uz intern, Testare psihologica II, Arad.

2. Mihaela, Minulescu (2004). Psihodiagnoza Moderna, Chestionarele de
personalitate, Bucuresti, Editura Fundatiei Romaniei de Maine.
3. Mihaela ,Minulescu (2001). Introducere in analiza jungiana , Bucuresti, Editura
Trei.
4. Carl Gustav Jung ( 1997). Tipuri psihologice, Bucuresti, Editura Humanitas.
5. Cristina, Mercea (2018). Curs de uz intern, Analiza superioara a datelor, Arad.
6. www. SlideShare.net (2009) Andrei, Chirita, Curs de Psihologia personalitatii.
7. www.edocsite.com (2018) Gabriela Dima , Psihodiagnoza personalitatii.
8. Mihai, Golu ( 2005). Fundamentele psihologiei, Bucuresti, Editura Fundatiei
Romaniei de Maine, pag. 753-825.