Capitolul 12: Fenomene anomice

Starea de anomie si tipuri de adaptarea comportamentala

Anomia = stare de dezordine,criza, absenta a regulii
Starile anomice apar pe fondul unor evenimente bruste,unor zdruncinari de
echilibru.
Starea de anomie poate fi definita si ca un conflict intre scopurile valorizate social si
mijloacele de realizare a acestora de catre indivizi.
Starea de anomie rezulta atunci cand scopurile propuse nu sunt concordate cu
idealurile sociale.
Exista mai multe tipuri de adaptarea a comportamentului,in functie de scopurile
valorizate social si mijloacele institutionale.
Conformitatea = modul ideal de adaptarea a conduitei,caracterizat prin
acceptarea scopurilor propuse de societate si a mijloacelor institutionalizate
care asigura ordinea sociala.
Inovatia = atitudine de acceptare a scopurilor,dar incapacitatea de a utiliza
mijloace legale
Ritualismul = tip de conduita care, constientizand imposibilitatea atingerii
scopurilor acceptate de societate le respinge, concentrandu-le asupra realizarii
mijloacelor institutionalizate. Categoria persoanelor care adopta acest
comportament, respect normele sociale, fara a-si propune efectiv sa atinga
anumite scopuri culturale.
Evaziunea = tip de comportament care respinge atat scopurile culturale cat si
mijloacele pentru atingerea lor.
Razvratirea = mod de comportare care neaga prin respingere, atat scopurile
oferite de societate cat si mijloacele institutionalizate.

Devianta
Devianta descrie ansamblul abaterilor de la normele si valorile acceptate la nivelul
unei societati, de catre un individ sau un grup social.
Ea cuprinde o arie larga de acte sau conduite de la cele excentrice pana la cele
imorale si care,de regula, nu sunt sanctionate prin lege.
Devianta = ansamblu de conduite si manifestari dezaprobate de societate(prostitutia,
consumul de droguri, sinuciderile) dar si incalcarea unor norme sociale(salutul cand intram
undeva).

Infractionalitatea
Infractionalitatea = totalitatea comportamentelor si conduitelor cu un grad ridicat de
periculozitate.
Ca fenomen juridic,faptele de infractiune cad sub incidenta Codului Penal,adica sunt
sanctionate penal.
Caracteristicile unui fapt infractional sunt:
Prezinta un pericol social prin incalcarea normelor de convietuire sociala
Savarsit cu vinovatie, deliberat
Prevazut de legea penala

Starea de infractionalitate este mai greu de estimat deoarece nu toate infractiunile

sunt cunoscute(adulterul,violul,santaul)
Clasificarea infractiunilor
A. Obiectul infractiunii:
Infractiuni contra statului, autoritatii statului, pacii si omenirii
Infractiuni contra persoanei,convietuirii sociale
Infractiuni contra organelor statului,organizatii sociale si publice,
capacitatii de aparare a statului
Infractiuni contra avutului personal sau public,infractiuni de fals si
impact economic.
B. Varsta faptuitorului
Infractiuni comise de minori(sub 18 ani)
Infractiuni comise de tineri (18-25)
Infractiuni comise de persoane majore (18-60)
C. Sexul faptuitorului
Infractionalitatea barbatilor
Infractionalitatea femeilor
D. Gravitatea faptei
Grave(tradare,spionaj,atentat,omor,capitulare..)
Gravitate mijlocie(ucidere din culpa,viol,talharie,dare si luar de mita)
Usoare ( incalacrea regulilor de circulatie...)
E. Mediul in care se produce
Infractiune urbana
Infractiune rurala
Cauzele infractionalitatii pot fi si de natura biologica: cauze organice,boli
alesistemului nervos.
Delict = fapt comis in dauna unor bunuri sau valori din neglijenta sau din culpa
Crima = actiune ilicita,indreptata impotriva sigurantei statului,vietii sau a unor
bunuir/valori deosebite, care este comisa prin violenta,frauda sau coruptie.

Saracia
Saracia este un fenomen anomic
Saracia = lipsa de resursee necesare asigurarii unui trai decent.
Saracia absoluta = sub care daca se coboara este afectata subzistenta
Saracia relativa = conditii minim acceptabile.

Coruptia
Coruptia = fenomen anomic, o problema sociala complexa
Coruptia = stare de abatere de la moralitate,datorie,lege.
Fenomenul de coruptie se defineste ca:

 Acte sau fapte ilicite de utilizare frauduloasa a puterii

Obtinerea unor avantaje personale de catre functionarii publici
Modalitati de obtinere a unor foloase materiale(evaziune fiscala,abuz de
serviciu)
In orice fapt de coruptie exista 2 tipuri de relatii de complicitate:
1. Persoana/grupul care corupe = influenteaza alt individ/grup; utilizeaaza miloace
imorale.
2. Persoana/grupul care se lasa corupt = incalca normele morale...
Operationalizarea termenului de coruptie pune in lumina urmatoarele dimensiuni:
Coruptie economica
Coruptie politica
Coruptie administrativa
Coruptie profesionala.

Delicventa juvenila
Delicventa juvenila = conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au implinit inca
8 ani.
Minorii care sunt delicventi sunt si vinovati si victime. Cauzele comportamentale
antisociale pot sa apara in absenta spijinului moral oferit de adulti,a lipsei de protectie
in familie,a esecului educatiei din scoala. In aceasta categorie intra persoane care
manifestata tulburari de comportament ca urmare a:
Abandonarii de catre parinti sau educatori
Abandon scolar sau fuga de acasa in urma aplicarii unor sanctiuni.
Se considera a fi fapte irationale cele care intrunesc 3 elemente:
1) Pericol social
2) Vinovatia
3) Incriminarea
Cauzele care conduc la inlaturarea caracterului penal:
Iresponsabilitatea = dovedita prin expertize medico-psihiatrice
Varsta = minorii,pana lao anumita varsta nu au raspundere penala

Ordinea sociala si controlul social

Ordinea sociala = ansamblul institutiilor si al conexiunilor stabile dintre
acestea,existente intr-o societate data.
Exista 2 orientari:
Ordinea sociala = sistem integrat functional de societati tinute in echilibru
datorita unor mecanisme reglatoare
Ordinea sociala = explicata pe baza conceptelor de constrangere si forta.
Controlul social:
Controlul coercitiv = realizat cu ajutorul institutiilor juridice abilitate sa asigure
ordinea si siguranta publica
Controlul psihosocial = coordonarea si reglementarea comportamentelor
individuale/de grup prin intermediul mijloacelor formale