Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Prin romanitatea romnilor se nelege descendena lor latin, romanic. Poporul romn este un popor latin sau neolatin i se ncadreaz n familia popoarelor romanice alturi de: spanioli, portughezi, italieni i francezi. Poporul romn i limba romn reprezint ramura rsritean a latinitii. Nu putem vorbi despre romanitatea romnilor fr a cunoate termenul de romanizare. Romanizarea este procesul istoric complex i de durat prin care o populaie neoroman (geto-dacii n cazul nostru) adopt limba, obiceiurile i modul de via al romanilor. Practic, prin acest process populaia cucerit se ncadreaz n orbis romanus (lumea roman). Romanizarea are nevoie n desfurarea ei de mai muli factori ce acioneaz activ ntr-un teritoriu. Printre cei mai importani factori ai romanizrii care au acionat n Dacia roman se numr: administraia, armata, colonitii, viaa urban, dreptul roman, viaa religioas roman. Romanizarea oficial a Daciei incepe n 106 cnd cea mai mare parte a spaiului CarpatoDanubiano-Pontic este transformat n provincie roman. nainte de anul 106 putem vorbi de o preromanizare i de numeroase contacte pe care le-au avut dacii cu romanii. n 106 se formeaz provincia romn imperial Dacia. Ea cuprindea Vestul Munteniei, Oltenia, Banatul i cea mai mare parte a Transilvaniei. n fruntea Daciei romane mpratul Traian numete un guvernator cu rang de legatus Augusti pro praetore. Dacia roman a fost mprit mai nti in dou uniti teritorial-administrative: Dacia Malvensis, Apulensis si Porolissensis. Armata a fost un alt factor important al romanizrii. Fiind provincie de grani, Dacia a fost aprat n permanen de dou legiuni: a V-a Macedonic i a XIII-a Gemina. Pe lng cele dou legiuni, Dacia Roman este aprat i de trupe auxiliare n care au fost nrolai i geto-dacii. Veteranii erau un alt factor al romanizrii ce inea de armat. Dup terminarea rzboaielor geto-dace, muli veteran romani primesc importante sume de bani i pmnturi n noua provincie. Viaa urban a nflorit n Dacia dup cucerirea roman. S-a ntemeiat o nou capital numit Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Oraele construite n Dacia erau colonii sau municipii. Se
remarc orae precum: Malva, Drobeta, Apulum, Napoca, Porolissum. n aceste orae, la o scar mai mic, avem tot ceea ce ine de genul ingineresc roman: yiduri de aprare, stryi pavate, apeducte, forumuri, piee, teatre. n 271 a avut loc retragerea Aurelian, armata i administraia retrgndu-se din Dacia. Procesul de romanizare va continua i dup aceast dat, un factor important ce continu procesul de romanizare fiind cretinismul. Noua religie a fost rspndit de misionari cretini ce vorbeau limba latin (latina vulgar).
Dup 170 de ani de romanizare intens, s-a podus sinteza daco-roman care a stat la baya etnogenezei romneti. De la retragerea romanilor din 271 si pn la masiva aezare a slavilor la Sud de Dunre n 162, pe teritoriul fostei provincii Dacia s-au perindat o serie de popoare migratoare: gei, huni, gepizi, avari. Autohtonii daco-romani au au avut contacte directe cu acetia, au colocuit i convieuit n anumite forme cu acetia. n anul 602 slavii s-au aezat n Sudul Dunrii i n Dobrogea. n contact cu slavii, romanitatea oriental a cptat cele mai nsemnate particulariti care o deosebesc de romanitatea occidental. n timp slavii se voe impune la Sud de Dunre i i vor asimila pe romanici, iar la Nordul Dunrii romanicii i vor asimila pe slavi. La fel ca i n cazul celorlalte limbi romanice, limba romn a aprut ca un idiom diferit de latin. Procesul etnogeneyei romneti se ncheie n linii mari n sec. VIII. Dup transformarea latinei n romn, elementul limb a fost factorul determinant n stabilirea trsturilor caracteristice prin care noul popor se deosebea de populatiile nvecinate.