SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI AUGUSTE COMTE

Tureac Anca Ioana- COP2

Auguste Comte (1858-1917) este cel ce consideră că știința (gândirea pozitivă) are o
funcție predictivă, respectiv sociologia are o funcție profetică, pozitivismul fiind singura
religie reala și completă. El va construi o religie fără Dumnezeu pentru că în viziunea lui , în
societatea industrială „Dumnezeu a murit dar religia trăiește” prin rolurile sociale ale
preoților.
Auguste Comte definește comunitatea ca unitatea speciei umane și o denumește fie
umanitate fie societate industrială.
Fiecare unitate generică este caracterizată prin 3 faze istorice (vârste spirituale ale
omenirii) și anume: starea teologică, starea metafizică, starea pozitivă.

În același timp fiecare unitate este compusă din 2 polarități: forțele ordinii

(solidarității) și forțele schimbării (inovatoare).

Pornind de la această clasificare sociologia este formată din 2 mari domenii: static
(sociologia ordinii) și dinamică (sociologia schimbării). Sociologia statică studiază anatomia
societății, caracterele structurale ale oricărei societăți.” [Bădescu, p.81]. Sociologia dinamică
este teoria expansiunii sociabilității umane, sociologia dezvoltarii comunitatilor umane. In
timp ce din punct de vedere static, sociabilitatea este compusa din aceleasi elemente aflate la
aceeasi niveri ierarhice, din punct de vvedere dinamic ele sunt predestinate maturizarii,
devenirii, avand grade diferite de complexitate.

In fiecare dintre cele 3 stari coexista agenti ai ordinii si agenti ai schimbarii si coexista
doua puteri opuse si complementare; in starea teologica acestia sunt reprezentanti de preoti si
razboinici, in cea metafizica de metafizicienii si legistii si in cea poziitiva de savanti si
industrialisti
Perspectiva evolutionista a lui Comte sustine pe de o parte ca energia, puterea
intelectuala este cea care genereaza cele 3 stari, iar omenirea este defintita ca spiritul pozitiv.
Pe de alta parte el sustine ca procesul social este compus dintr-un dualism energetic si ca
fortele istorice se schimba chiar daca actioneaza in acelasi dualism sociologic.
Ideea sociala are un dublu rol: intelectual si stiintific in sens practic. Functia ideii
sociale este de a pune ordine in starea mentala a societatii, ordinea (solidaritatii) sociale este
conditionata de ordinea intelectuala.
 “Ideea sociala la Comte are o functie religioasa concomitent cu una pozitiva, pur
intelectuala.” [Badescu, p.51]. Ea are 3 forme de manifestare istorica, fiecare reprezenand “un
mod de existenta sociala”, iar acesta la randul sau se exprima ca “ societate exemplara unica”

In sociologia lui Comte se disting trei “grade de existenta” dependente intre ele: viata
individuala, viata domestica si viata sociala iar legile care conduc la integrarea celor 3 grade
sunt: legea ierarhiei respectiv legea predominarii spirituli de ansamblului aupra spiritului de
detaliu.

Sociabilitatea individului se face simtita prin doua forte psihice: forte intelectuala si
forte afective dintre care forta afectiva este preponderenta; prin aceasta preponderenta se
realizeaza dinamica sociala.

Dezvoltarea intelectuala ajuta omul sa indeplineasca diferite contracte sociala,

stapanindu-si pasiunle si emotiile.

Auguste Comte studiaza societatea ca fiind un sistem alcatuit din elemente omogene si
gaseste ca prima forma de manifestare a unitatii sociale ca fiind familia nu individul . Astfel
incat familia se modifica odata cu schimbarile ce se produc la nivelul “spiritului intregului”.

“Societatea se dezvolta gratie facultatilor intelectuale, care capata putere gratie

dezvoltarii comunitatii si deci facultatilor afective” [Badescu, p.59] totusi in dezvoltarea sa isi
pierde coerenta, ordinea iar puterea spirituala se desprinde de cea temporala ce duce la
pradusirea comunitatii.

Religia pozitiva contruita de Comte are rolul de a reface unitatea dintre puterea
spirituala si cea temporala; distinctia dintre cele 2 puteriduce la recuperarea ideii de
comunitate. Odata cu evolutia societatii puterea spirituala se separa de cea temporala astfel
distrugand ordinea si coerenta dintr-o societate. Spiritul pozitiv reunifica cele doua puteri,
readucand ordinea in societate, deaceea comte il considera regimul propriu”adevaratei naturi
umane”. Totusi cele doua regimuri istorice(teologic si metafizica) sunt necesare reprezentand
etape de evolutie catre regimul pozitiv. Spiritul pozitiv este prezent in societatea de tip
industrial fiind considerata totodata societatea suprematiei intelectualilor si ca tip de status in
savanti.. Deaceea este considerat ca fiind semnul evolutiei societatii. Forta intelectuala. Pentru
Comte, forta intelectuala este expresia maximei sociabilitati si socializari umane.