Tiganiada

Scrisa la inceputul sec 19 de catre Ioan Budai-Deleanu,

Tiganiada a fost publicata mult mai tarziu, la sfrasitul sec
19(fragmente) si integral in 1925.Prin urmare aparitia acestei
opere literare nu a putut influenta evolutia literaturii romane in
ceea ce priveste manifestarea deplina a clasicismului deoarece a
fost singura epopee terminata in literatura noastra, afirmatie
valabila numai pana in 1990 cand a aparut Levantul de Mircea
Cartarescu.
Titlul marcheaza in mod evident, apartenenta aceste opere
literare la specia epopeei o specie a genului epic in versuri, de
mari dimensiuni in care se nareaza fapte eroice din istoria unui
popor, petrecute in imprejurari miraculoase. Aparuta in
antichitate(Eneida, Iliada), epopea a fost valorificata si in Evul
Mediu si in Renastere cu prelungiri in iluminis, dar dispare in
epoca moderna, fiind concurata de aparitia romanului.
Dupa cum sugereaza si titlul, aceasta opera literara prezinta
intamplari din devenirea tiganilor, numai ca autorul avertizeza in
epistola inchinatoare lui Mitru Perea(anagrama a numelui Petru
Maior) faptul ca Tiganiada este o alegorie in multe locuri, unde
prin tigani se inteleg si altii care tocmai asa au facut si fac ca si
tiganii. Cel intelept va intelege.
Textul propriu zis a fost semnat Leonachi Dianeu,
anagrama a numelui autorului, in care autorul este constient si
promoveaza noutatea si originalitatea acestei opere literare:
Izvoditura noua si orihinala avand ca scop introducerea unui
gust nou de poezie romaneasca.
Activitatea este plasata in Tara Romaneasca, in timpul lui
Vlad Tepes care se pregateste de razboi cu turcii. Pentru a-si
asigura vitoria, Vlad Tepes hotaraste sa-I elibereze pe tigani si
sa-I transforme in soldati, in armata sa.Acesta este fundalul eroic
pe care vor fi proiectate si intamplarile din planul fantastic.
Pentru a-I incurca planurile domnitorului, Satana intervine
rapind-o pe Romica, iubita lui Parpangel, un tigan tanar si
destoinic in randul ostirii.
Trecerea de la planul real la cel fantastic se face prin
calatoria lui Parpangel si a celorlalti confrati catre Rai si Iad. Aici

intervin elemente comice, deoarece in viziunea tiganilor, Raiul

este defapt o reprezentare a belsugului, a bogatiei de mancare si
bautura.
In canturile 10-11 apar reprezentari ale ideilor iluministe
deoarece tiganii sa-u hotarat sa-si creeze un stat. Bineinteles ca
ei vor participa la dezbateri legate de intemeierea statului si de
alegerea formei de guvernamant.