Scrisa la inceputul sec 19 de catre Ioan Budai-Deleanu,
Tiganiada a fost publicata mult mai tarziu, la sfrasitul sec 19(fragmente) si integral in 1925.Prin urmare aparitia acestei opere literare nu a putut influenta evolutia literaturii romane in ceea ce priveste manifestarea deplina a clasicismului deoarece a fost singura epopee terminata in literatura noastra, afirmatie valabila numai pana in 1990 cand a aparut Levantul de Mircea Cartarescu. Titlul marcheaza in mod evident, apartenenta aceste opere literare la specia epopeei o specie a genului epic in versuri, de mari dimensiuni in care se nareaza fapte eroice din istoria unui popor, petrecute in imprejurari miraculoase. Aparuta in antichitate(Eneida, Iliada), epopea a fost valorificata si in Evul Mediu si in Renastere cu prelungiri in iluminis, dar dispare in epoca moderna, fiind concurata de aparitia romanului. Dupa cum sugereaza si titlul, aceasta opera literara prezinta intamplari din devenirea tiganilor, numai ca autorul avertizeza in epistola inchinatoare lui Mitru Perea(anagrama a numelui Petru Maior) faptul ca Tiganiada este o alegorie in multe locuri, unde prin tigani se inteleg si altii care tocmai asa au facut si fac ca si tiganii. Cel intelept va intelege. Textul propriu zis a fost semnat Leonachi Dianeu, anagrama a numelui autorului, in care autorul este constient si promoveaza noutatea si originalitatea acestei opere literare: Izvoditura noua si orihinala avand ca scop introducerea unui gust nou de poezie romaneasca. Activitatea este plasata in Tara Romaneasca, in timpul lui Vlad Tepes care se pregateste de razboi cu turcii. Pentru a-si asigura vitoria, Vlad Tepes hotaraste sa-I elibereze pe tigani si sa-I transforme in soldati, in armata sa.Acesta este fundalul eroic pe care vor fi proiectate si intamplarile din planul fantastic. Pentru a-I incurca planurile domnitorului, Satana intervine rapind-o pe Romica, iubita lui Parpangel, un tigan tanar si destoinic in randul ostirii. Trecerea de la planul real la cel fantastic se face prin calatoria lui Parpangel si a celorlalti confrati catre Rai si Iad. Aici
intervin elemente comice, deoarece in viziunea tiganilor, Raiul
este defapt o reprezentare a belsugului, a bogatiei de mancare si bautura. In canturile 10-11 apar reprezentari ale ideilor iluministe deoarece tiganii sa-u hotarat sa-si creeze un stat. Bineinteles ca ei vor participa la dezbateri legate de intemeierea statului si de alegerea formei de guvernamant.