Limbajul in adolescenta

Limbajul este un sistem complex de semne, simboluri si reguli gramaticale.

Limba este instrumentul de baza al comunicarii interumane.
In perioada adolescentei limbajul este caracterizat printr-o serie de transformari,
astfel vocabularul pasiv poate ajunge in pubertate in medie la 14000 de cuvinte, iar spre
sfarsitul adolescentei la aproximativ 20 000 de cuvinte.in perioada pubertatii creste
debitul limbajului oral (120cuvinte/minut) si al celui scris(7/9 cuvinte), in adolescenta
ajungand la 200 de cuvinte pe minut si cel scris 14-20 de cuvinte pe minut. Impreuna cu
debitul verbal, creste si flexibilitatea si fluenta, sunt elaborate stereotipii si algoritmi
verbali care sunt folositi la solutionarea diferitelor situatii, vorbirea devine mai nuantata.
Adolescentul dezvoltă acum numeroase alte instrumente de activitate intelectuală
cum ar fi : capacitatea de argumentare, contraargumentare, de demonstrare, elaborare de
ipoteze.
Limbajul cunoaşte de asemenea în această perioadă o dezvoltare deosebită.
Cunoştinţele verbale se corelează puternic cu extinderea, varietatea şi bogăţia conceptelor
individului cel puţin în măsura în care aceste concepte sunt simbolizate prin cuvinte. Ca
urmare creşte vocabularul activ şi se modifică structura acestuia.
Vocabularul adolescentilor se dezvolta si se imbogateste in termeni de stiinta,
literatura, insa un rol foarte important in dezvoltarea limbajului il are mediul socio-
cultural, este specifica vorbirea in argou, expresiile teribiliste(„extraordinar, varza”).
Datorita diversificarii materiilor de studiu se formeaza un limbaj literar, fiecare
adolescent formandu-si un stil personal de exprimare.

Tot in aceasta perioada apare si deschiderea spre cunoasterea limbilor straine,

adoptarea unor elemente occidentale, a unor expresii si cuvinte din limba engleza,
adolescentii manifestand interes deosebit pentru perfectionarea vorbirii intr-o alta limba.
Lectura personala are un rol important in dezvoltarea limbajului, insa aceasta
depinde in mare masura si de dragostea fata de studiu.
O influenta asupra dezvoltarii limbajului o are mass-media alaturi de mijloacele
moderne(internetul).
Adolescenta este un stadiu disponibil de dezvoltare cognitiva optima care ajunge
sa se exprime la parametrii maximi numai in conditii de stimulare de catre mediu si
existentei motivatiei proprii si a implicarii efective in sarcini cognitive.
Schiopu si Verza apreciau faptul ca la aceasta varsta expunerile verbale sunt
realizate nuantat, in functie de: capacitatile verbale ale adolescentilor, continutul ce
trebuie exprimat, expectantele auditoriului, contextul de comunicare, particularitatile
celui care comunica. Debitul si viteza comunicarii se apropie de cele ale adultului, se
produce autoreglarea vorbirii manifestata ca “selectie a materialului verbal, ca adaptare
rapida rapida la situatia de comunicare, ca fluenta si expresivitate. Stilul exprimarii este
ingrijit, controlat mereu de normele gramaticale in legatura cu care adolescentul
manifesta exigente si autoexigentele critice”.
 Comunicarea nonverbala este mai bogata si mai nuantata in aceasta perioada;
cele mai frecvente mijloace nonverbale la care apeleaza adolescentul sunt contactul
vizual, expresivitatea privirii si a posturii.
Schiopu si Verza considera ca nivelul limbajului este o conditie a progresului pe
toate planurile, adica datorita limbajului activitatea psihica a limbajului poate fi orientata
in raport cu domeniile de interes, sau cu nevoile si poate impiedica anumite activitati.

Forme :
 limbajul extern
 limbajul intern

1. Limbajul extern se adreseaza celor din jur fie pe cale orala fie in scris. Este
de mai multe feluri:
 limbajul preverbal
 limbajul verbal
 limbajul nonverbal

Limbajul preverbal
S-a descoperit ca bebelusii comunicau prin plansete si gesturi chiar inainte de a
invata sa vorbeasca. Este general acceptata abilitatea copilului de a intelege gesturile
inainte de a intelege cuvintele si ca, de fapt, el utilizeaza gesturile cu mult inainte de a
folosi corect limbajul. S-a spus ca activitatea motorie este substituita prin cuvinte.
Bebelusii reusesc sa transmita "da" si "nu" prin zimbete si miscari ale capului.

Limbajul pe cale orala sau verbal:

 Dialogul
Se manifesta nuantat in adolescenta, in functie de situatie si de interlocutor.La
aceasta varsta apar discutiile in contradictoriu, dezbaterea unor subiecte cum ar fi religia,
justitia , cultura.
 Monologul: vorbire cu sine insusi.

Limbajul nonverbal :
 Scris se pune accentul pe corectitudinea gramaticala , pe formele de exprimare in
scris, se manifesta interes pentru anumite domenii spre care adolescentii manifesta
anumite aptitudini.
 Limbajul corpului: gestica si mimica

2. Limbajul intern este forma cea mai evoluata a limbajului care se dobandeste
prin interiorizarea limbajului oral.
Cu ajutorul limbajului se realizeaza comunicarea interumana.
 Comunicarea este un schimb de informatii realizata prin limbaj verbal sau
nonverbal prin care se incearca transmiterea unui mesaj de la emitator catre receptor
avand scopul crearii unui efect.
Pentru ca un mesaj lansat de catre emitator pe un canal de comunicare sa ajunga
la receptor fara a fi distorsionat, este necesar ca forma limbajului sa fie cunoscuta de
interlocutori.
Limbaje posibil necunoscute de alte persoane care vorbesc chiar aceasi limba
sunt:
Jargonul este limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care
reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie
tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective si care se caracterizează
prin abundența cuvintelor si expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte
limbi.
Argoul este un limbaj conventional (bazat pe un acord intre indivizi) folosit în
mod constient de către vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi intelesi
de altii.
Neologismele sunt cuvinte împrumutate de curând din altă limbă sau create recent
într-o limbă prin mijloace proprii.
Arhaismele sunt cuvinte, expresii, forme fonetice sau gramaticale învechite,
iesite din uz.
Regionalismele sunt cuvinte folosite doar in anumite zone.