Traditional si modern in sfera familiei

Familia este o institutie intrinseca civilizaiei umane (desi nu tuturor culturilor). Familia nu
este un dat natural (numai relatia mama-copii este naturala, dar aceasta are un rol secundar in
istorie). Familia este un element esential al organizarii sociale.
Astfel, fiecare civilizatie are si un tip dominant, specific, de familie. Civilizatia agrara
(traditionala) era bazata in mod esential pe legaturi de rudenie (neam, clan). Familia avea un rol
privilegiat in toate domeniile societatii: productie, comunicare, distributie, protectie, socializare,
control social. Procesele de schimbare sociala erau foarte lente, practic insesizabile.
Civilizatia industriala (moderna) considera insa schimbarea ca ceva normal, de unde
importanta acordata studiului schimbarii (pentru stapnirea ei), stiintei, tehnologiei. Fata de
societatea traditionala, societatea moderna reprezinta o treapta superioara de complexitate si de
diferentiere structurala si are ca trasatura dominanta raionalizarea .Aceasta distinctie intre
traditional siu modern isi are originile in "epoca luminilor". In acea perioada s-au cristalizat att
filosofia, ideologia, conceptele-cheie - ct si realitatea sociala corespunzatoare acestei viziuni.
Ideile fundamentale ale iluministilor (accentul pus pe ratiune, pe secularizare, pe educatie ca
mijloc de control al instinctelor si al pornirilor irationale precum si rolul prometeic al omului in
stapnirea naturii) vor continua sa domine filosofia sociala a secolelor urmatoare, sa dea nastere la
noi concepte si dezvoltari. Din acest trunchi comun s-au desprins marile paradigme si modele ce
vor domina teoria si practica sociala ulterioara (modelele: evolutionist, marxist, ciclic,
functionalist, antropologic, pozitivist...).
Fiind o instituie ce se transform foarte lent si anevoios, familia are o independen
relativ fa de contextul social si economic; schimbrile ei nu se fac o dat cu schimbarea
regimului politic ci urmresc succesiunea civilizaiilor.
Cu toate c familia are o mare capacitate de inerie, ea poate, in unele situaii, devansa schimbrile
social-politice.
Desi relaia cadru social general-familie nu este una din genul stimul-rspuns si in ciuda
relativei stabiliti a funciilor si structurilor familiale, aceast instituie a suferit, in ara noastr, in
mod incontestabil, importante schimbri dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Este adevrat c familia a dezvoltat forme de rezisten in faa intruziunii statului, in faa
prbusirilor sociale brutale ce au afectat o tradiie aproape milenar (ne referim la familia rural
tradiional). Asa explicm esecul politicii care a incercat s deturneze in mod artificial tendinele
proprii ale evoluiei familiei romnesti, cu toate c urmrile politicii duse intre 1948-1989 au fost
uneori catastrofale pentru familie.
Dac familia s-a transformat in ultima jumtate de secol, instrumentele schimbrii au fost (mai
degrab dect cele politice) restructurrile majore ale societii, restructurri ce veneau s
confirme, s accentueze tendinele de erodare a familiei tradiionale, tendine existente inc
dinainte de rzboi.
Procesele de industrializare, de urbanizare, exodul rural, alfabetizarea masiv, asistena medical
gratuit, mobilitatea social si teritorial, modificarea relaiilor de proprietate devin componente
fundamentale ale unei noi realiti, creia familia a incercat s-i fac fa, modificndu-si modul de
constituire, mrimea, funciile.
In ultimul secol s-au produs schimbri majore in evoluia familiei, a valorilor, normelor,
comportamentelor din aceast sfer. Desi se prefigurau de la sfrsitul secolului trecut, aceste
schimbri au avut loc, cu precdere, dup 1950. In evaluarea acestor schimbri trebuie s
distingem dou planuri:

- comparativ cu situaia anterioar (inainte de 1950);

- comparativ cu situaia pe plan european (occidental).
Familia a fost perceput ca un refugiu in faa unui mediu social opresiv, avnd un loc
superior in ierarhia de valori. In Vest individul s-a putut afirma prin posibiliti multiple de
consum, de petrecere a timpului liber, de avanasare in cariera profesional, ceea ce a dus la
percepia legturilor familiale ca o piedic in implinirea acestor posibiliti. In Romnia,
posibilitile de afirmare individual fiind reduse, a avut loc o repliere asupra familiei si copiilor.
Neexistd proprietate privat, investiiile familiei (acolo unde existau aceste posibiliti) au fost
transferate asupra cresterii si educaiei copiilor.
Prin urmare, dac familia occidental este considerat "o instituie in criz", familia
romneasc a reprezentat (si rmne) o instituie social fundamental, in ciuda unor tendine de
slbire sau de atomizare.
Indicatorii de nupialitate rmn ridicai, divorialitatea este relativ sczut, la fel celibatul
definitiv. "Uniunile libere" nu sunt frecvente (ele apar la cele dou extreme ale societii: la
categoriile cele mai defavorizate si cele mai "emancipate" - intelectuali, studeni). Copiii nscui in
afara cstoriei si mamele necstorite sunt percepute de opinia public (si incriminate) ca rezultat
al unui comportament deviant.
Este dificil de rspuns la intrebarea dac familia romneasc este in prezent modern sau
tradiional. Erodarea valorilor tradiionale este evident si ptrunderea concepiilor liberale in
ceea ce priveste funcionarea familiei este tot mai rspndit.
Desi aceast erodare este fireasc in cursul modernizrii societii, ea a fost accelerat in prima
perioad (1950-1965) a regimului comunist, att prin transformrile sociale fundamentale ct si
prin incercarea statului de a controla spaiul privat. Aceast tendin de distrugere a valorilor
tradiionale si de dezorganizare a familiei este vizibil si prin "explozia" divorurilor intre 1956 si
1966.
Dup 1966, ins, regimul din Romnia a vrut s integreze ideologia tradiional si s
reconsidere familia ca "celul de baz" a societii. Tendinele de disoluie a familiei au fost
stopate prin msuri legislative. O astfel de atitudine pro-familie poate servi unui regim nepopular
ca instrument de stabilitate.
IN CONCLUZIE, in ultimul secol, si in special in ultima lui jumtate, familia romneasc a
cunoscut mutaii eseniale, pstrndu-si totusi rolul fundamental, att in viaa indivizilor ct si in
societate, in general.
REVENIND LA PERIOADA ACTUAL, familia romneasc parcurge, in opinia
noastr, dou procese majore ce se intreptrund:
l - Adncirea modernizrii si liberalizrii comportamentelor si valorilor familiale,
si:
2 - Adaptarea la tranziia la economia de pia, acest din urm proces putnd grbi sau
distorsiona primul proces enunat. De aceea, este dificil tratarea lor separat.
Aceste fenomene se desfsoar, simultan, in dou planuri, intre care exist, bineineles, numeroase
conexiuni:
Nivelul macrosocial integreaz familia ca unitate statistic sau ca instituie social si ia in
considerare schimbrile legate de fenomene sociale, al cror subiect este (explicit sau implicit)
familia.
Nivelul microsocial priveste familia ca un grup uman aflat in inter-relaie cu mediul social
si ia in considerare schimbrile din interiorul acestui microgrup.
Incercrile de a corela familia cu schimbrile sociale sunt puine. In schimb, studiile de sociologia
familiei s-au concentrat asupra a ceea ce am putea numi interiorul familiei. In loc de a plasa

familia in mediul larg al forelor culturale, instituionale si istorice, atenia a fost acordat mai mult
dinamicii interne a familiei. Desigur, exist studii ce ralaioneaz familia cu condiiile socioeconomice, cu religia etc., dar schimbrile istorice sunt mai puin avute in vedere. In general,
relaia dintre macronivelul forelor sociale si micronivelul vieii familiale este considerat a fi, de
ctre aceste studii, una cauzal. Se porneste de la schimbrile mediului social si se ajunge la
explorarea implicaiilor acestor schimbri asupra schimbrilor din familie inssi. Astfel,
rzboaiele, crizele economice influeneaz relaiile maritale si parentale, tendinele in evoluia
ratelor si ritmurilor cstoriilor, a disoluiei cuplului marital, a fertilitii.
Procesul de modernizare a instituiei familiale este un proces de adaptare la schimbrile
produse de revoluia industrial, de revoluiile politice - dar, in acelasi timp, familia a fost un
participant activ, cu un rol esenial in cristalizarea economiei, valorilor si comportamentelor
moderne.
Astfel, Emmanuel Todd demonstreaz c societile au intrat mai devreme pe calea
modernizrii in funcie de ce tip dominant de familie exist in societatea respectiv. Astfel, sunt
analizate: Anglia (familia nuclear, liberal, inegalitar); Germania (Familia-tulpin, autoritar,
inegalitar); Frana (familia nuclear, liberal, egalitar); Italia (familia comunitar, autoritar,
egalitar). Dintre aceste tipuri de familie, cea mai apt pentru modernitate este familia nuclear,
liberal si inegalitar, dominant in Anglia, deoarece acest tip asigur in mod optim mobilitatea
indivizilor prin sistemul ei individualist, ce a permis ruperea cu usurin de cminul familial si, in
final, dizolvarea intregii clase rnesti si a structurii feudale in Anglia, ce a devenit astfel prima
putere industrial. Germania, desi dup invenia tiparului era mai dezvoltat din punct de vedere
cultural, nu a devenit prima putere industrial din raiuni antropologice: tipul su dominant de
familie cuprinde trei generaii, cu copii strns legai de familie, de patrimoniul ei economic si
cultural. Aceast familie era astfel prea puin adaptabil la transformri si deplasri masive ca cele
cerute de revoluia industrial.
Descrieri si explicaii "clasice" ale fenomenelor de dezintegrare a familiei tradiionale in
decursul modernizrii societii occidentale gsim in operele lui Karl Marx (de exemplu
"Manifestul Partidului Comunist") si Max Weber.
Astfel, Weber face o conexiune intre decderea familiei tradiionale si nasterea "spiritului
calculativ" si a intreprinderii capitaliste, unificnd astfel nivelurile microsocial si macrosocial;
spaiul privat si cel public. Principalii factori ai acestei transformri, in optica lui Weber, sunt:
a )- Cresterea mijloacelor si resurselor economice.
b )- Dezvoltarea diferenierii sociale, ce a dus la geneza aspiraiilor individuale, in
defavoarea celor de grup.
c )- Autoritatea parental (sau a clanului) apare ca iraional, independent de condiiile
economice (nu mai e dublat de puterea economic).
d )- Diviziunea proprietii; de la proprietatea familial extins, la ferme mici, individuale,
paralel cu reducerea dimensiunii familiei.
e )- Decderea pmntului ca valoare economic (bunul cel mai important devine banul).
f )- Protecia individului incepe s fie exercitt de autoritatea politic, ce inlocuieste astfel
rolul familiei in aceast privin.
g )- Separarea ecologic a activitii economice (ocupaiei) de gospodria familial:
Ocupaia se exercit in birouri, magazine, ateliere etc.; familia devine predominant unitate de
consum, nu de producie.
h )- Eliminarea dependenei firmei (intreprinderii) de familie (reglementarea juridic a
proprietii private, a falimentului, a registrelor comerciale, contabilitii).

i )- Educaia nu se mai face predominant in familie: locul acesteia este luat de scoli,
biblioteci, teatre, concerte, cluburi, grupuri de socializare. Valorile culturale ale individului pot
deveni diferite de cele ale familiei de origine.
Observm, din aceast analiz, restrngerea rolului social al familiei, rol preluat, in mai
multe domenii, de alte insitutii (piaa, statul, scoala etc.). Familia nu mai domin viaa social.
Totusi, chiar si in epoca modern, familia rmne o instituiie social fundamental, avnd un rol
esenial in: socializare, protecie, consum, reproducere, dup cum observm si din urmtorul
Tablou comparativ intre societile tradiional si modern:
TABLOU COMPARATIV A: Societatea tradiional si societatea modern
FUNCII
SOCIALE

TIP DE SOCIETATE
TRADIIONAL
(puin difereniat)

MODERN
(mai difereniat)

COMUNICARE

familia, clanul

mass-media

PRODUCIE

grupuri familiale

instituii economice

DISTRIBUIE

familia extins, piee piaa, instituii de transport

locale
PROTECIE
familia,
satul,
familia,
armata,
(instrumental
tribul
poliia,
securitatea
si emoional)
social,
instituiile
de asisten medical
REPRODUCERE familia
familia,
scoala,
(biologic
si
instituii
religioase
social)
alte instituii culturale
CONTROL
familia
familia,
religia,
SOCIAL
instituiile statului
Sursa: Kornblum, op. cit, p. 357.
In concluzie, incercnd s definim principalele trsturi ale familiei moderne, vom
observa c majoritatea acestor trsturi se integreaz complexul de valori, atitudini, norme si
comportamente ce caracterizeaz, in general, civilizaia modern.
1. Familia nu mai este o unitate de producie economic (vezi punctele e, g, h din analiza
lui Weber).
2. Reducerea dimensiunii familiei prin restrngerea numrului de copii ai unui cuplu si
prin quasigeneralizarea familiei nucleare. Familiile restrnse sunt mai apte pentru mutaiile sociale
ale modernizrii. Micsorarea dimensiunii familiei a provocat schimbri importante in stilul de
via, in comportamentele familiale.
3. Mobilitatea matrimonial, scderea autoritii parentale a clanului, in general) si
cresterea rolului individului in decizia asupra momentului cstoriei si a alegerii partenerului.
Datorit transferrii unor funcii ale familiei ctre alte instituii sociale, raiunile economice si
politice ale cstoriei incep s-si piard din importan. Desi considerentele legate de avere joac

un rol mai puin important, similitudinea statusurilor socio-culturale ale soilor predomin in
constituirea cuplurilor. Aceasta homogamie nu mai este att de riguroas ca in societile
tradiionale. Analiznd motivele ce duc la castorie, un rol important incepe s capete in
mentalitatea modern, ca o valoare in sine, "dragostea romantic". Tinerii nu mai sunt obligai s
mosteneasc poziiile prinilor, pot scpa de sub autoritatea acestora si s devin independeni din
punct de vedere economic. Dragostea romantic devine un suport emoional, altdat oferit de
clan, de familie.
O alt consecin a sporirii rolului individului in orientarea propriei viei de familie (si a scderii
autoritii si controlului exercitate prin legturile de rudenie) este si rspndirea neolocalitii
(cuplurile nou formate pot locui unde vor nu neaprat in familia soiei - matrilocalitate sau a
soului - patrilocalitate).
4. Intrarea masiv a femeilor in populaia ocupat a fost favorizat de cererea de for de
munc. Salariul femeii incepe s devin o component esenial a veniturilor familiei si s ii
confere femeii o anumit independen economic. Paralel, a crescut nivelul de scolaritate la
brbai si la femei. Femeia are un rol nou in societate si in familie. Distribuia rolurilor si sarcinilor
in gospodrie se modific si ea, inclusiv in educaia copiilor.
Exist o tendin de realizare a "societii simetrice". Fa de statutul social tradiional de
inferioritate femeia modern incepe s capete drepturi sociale si politice mergnd pn la
legiferarea egalitii cu brbatul in toate sferele vieii sociale.
Munca in afara domiciliului face ca spaiul acordat comunicrii intre soi, intre prini si copii, s
se micsoreze. Prinii incearc s compenseze acest fapt prin "rsful" copiilor (cadouri, bani de
buzunar). Presai de obligaiile vieii profesionale, prinii tind s transfere prematur copiilor
iniiativa si responsabilitatea.
Cu ct copii evolueaz in vrst, cu att modelele de petrecere in comun a timpului liber devin mai
ocazionale. La aceasta contribuie si orarele activitii profesionale a prinilor care sunt decalate
fa de ritmurile copilului. Lipsa de comunicare (redus uneori la un simplu schimb de informaii
utilitare) provoac rupturi si ascute conflicte din cadrul familiei, inclusiv conflictul intre generaii.
5. Schimbarea locului copilului in familie. Pe msura ce mijloacele de producie incep s
devin mai complicate din punct de vedere tehnologic, munca copiilor incepe s-si piard din
importan, paralel cu scderea ratelor de natalitate.Obligai in societatea tradiional s lucreze de
la vrste fragede (in gospodria rural sau in ateliere), copii incep treptat s fie percepui nu ca
for de munc ci ca valoare in sine.
Una din cauzele determinante ale valorizrii statutului copilului, ale cresterii costului su
(financiar, afectiv si de timp investit) este generalizarea si obligativitatea educaiei scolare.
Prelungirea acestei perioade in viaa copilului determin centrarea problematicii copilului asupra
formrii sale scolare.
6. Schimbri in solidaritatea familial
Dac in Evul Mediu, cauza principal a dezorganizrii familiei era decesul unuia dintre
soi, in epoca modern principala cauz incepe s devin divorul. De exemplu, la mijlocul
secolului al XVIII-lea jumtate din cstorii se sfrseau prin decesul unuia dintre soi in Suedia,
60% in Frana, 70% in India.Pe msur ce ratele de mortalitate decad, divorul devine forma
major de disoluie a familiei, Intre 1860 si 1984 rata divorurilor in S.U.A. a crescut de la 1,
2/l.000 cupluri cstorite la 23,1. Simultan s-au modificat si normele, valorile si atitudinile
referitoare la divor. Cum explicm rspndirea divorurilor?
a) - Scderea funciei economice a familiei: soii nu mai desfsoar munca productiv in
gospodrie, aceast legtur economic, care s-i in impreun practic nu mai exist.
b) - Scderea autoritii si controlului exercitat de "clan" si independena individului in luarea
deciziilor legate de viaa de familie.

c) - Ameliorarea statutului social al femeii (independen economic, drepturi social-politice) care

nu mai este obligat s accepte o via de cuplu nesatisfctoare. De altfel, cu ct o societate
recunoaste mai multe drepturi femeilor, cu att instabilitatea conjugal creste.
d) - O durat (speran) mai mare de via, ceea ce duce la un mai mare risc de divor.
Incercnd s sintetizm deosebirile dintre familia tradiional si cea modern, propunem
TABLOUL COMAPARATIV B.
TABLOU COMPARATIV B: FAMILIA TRADIIONAL SI FAMILIA MODERN
FAMILIA TRADIIONAL
FAMILIA MODERN
1. Dimensiune mare
Dimensiune redus
2. Numr mare de copii
Numr redus de copii
3.
Coabitri
intergeneraionale
Coabitri intergeneraionale rare
frecvente
4. Autoritate parental
Autonomia individului
5. Homogamie mai relativ
Homogamie mai strict
6. Patri sau matrilocalitate
Neolocalitate
7. Funcie de producie
Limitarea funciei economice
8. Femeile muncesc in cmin (munc Cresterea ratei de ocupare a femeilor (femeile
casnic, agricultur, mestesuguri)
muncesc in afara cminului)
9 Ce mai mare parte a sarcinilorDistribuie mai echilibrat a rolurilor in
gospodreti revine femeii
gospodrie
10. Decalaj mare de nivel de
Decalaj redus de scolaritate intre brbai si femei
scolarizare intre brbai si femei
11. Copii particip la activitatea
Copii sunt exclusi din fora de munc
economic
12 .Educaia copiilor are locEducaia se face predominant in instituii
predominant in familie
specializate
13.
Protecia
instrumental
siProtecia individului se face prin instituii
emoional e asigurat de familie
exterioare familiei
Conflictualitate frecvent intre soi (divoruri) si
14. Stabilitate si coeziune familial
intre generaii

Acest tablou nu epuizeaz toate diferenele si nici nu statueaz obligativitatea lor total in
conturarea unei multitudini de forme de tranziie intre cele dou tipuri ideale - forme care
pstreaz doar unele sau altele dintre trsturi.
De asemeni exist diferene interne - diferene intre clase sociale, rase, etnii.
Procesul de cristalizare a familiei moderne a durat mai multe secole si s-a desfsurat iniial
in Europa de Nord si de Vest si in America de Nord.

Evoluia familiei romnesti se inscrie, in linii mari, intr-un model intermediar intre Europa de
Est (Rusia, Bulgaria, Iugoslavia, Albania) si Europa Meridional (Italia, Spania, Portugalia,
Grecia) dar prezint o serie de particulariti determinate de condiiile sale istorice, geografice,
economice si culturale.
Debutul perioadei de modernizare este mai tardiv dect in Occident; procesul devine ferm la
mijlocul perioadei interbelice, accelerndu-se dup cel de-al doilea rzboi mondial. Modificarea
familiei face parte din tranziia de la societatea rural, agrar la cea urban, industrial. Modelul
cultural rnesc, care a fost foarte persistent in Romnia, se caracterizeaz prin: cstoria precoce,
familiile de mari dimensiuni, propensiune puternic spre maternitate, stabilitatea familiei si
inexistena divorului
Dimensiunea, structura, funciile, relaiile ce definesc acest model de familie s-au modificat sub
impactul unor factori precum: industria, comerul, dezvoltarea oraselor, instrucia scolar, igiena,
nivelul de trai, circulaia oamenilor, miscarea ideilor, laicizarea organizrii sociale, evoluia rolului
social al statului.
Tabel I
Estimarea structurii gospodriilor populaiei conform datelor recensmntului din 7 ianuarie 1992.

TOTAL
PERSOANE SINGURE
FAMILII NUCLEARE
- cupluri conjugale fr copii
- familii monoparentele
-cupluri conjugale cu copii in intreinere
- cu 1 copil
- cu 2 copii
- cu 3 copii
- cu 4 copii (si mai muli)
- cupluri conjugale cu copii activi
FAMILII EXTINSE
- 1 nucleu familial cu alte persoane
- 2 nuclee familiale
- 3 nuclee familiale si peste

Numr
7288676
1246889
4970720
1795584
255242
2023349
752572
736333
319804
214640
896545
1071067
619899
432312
18856

Pondere (%)
100
17,1
68,2
24,61
3,52
27,76

12,31
14,7
8,5
6,0
0,2

Observm:
- Predominana cuplului conjugal (dou treimi din totalul gosdpodriilor).
- Marea majoritate (aproape dou treimi) a cuplurilor conjugale au copii, puine depsind ins
numrul de doi copii. Forma dominant a familiei romnesti este cea nuclear cu 1-2 copii.
- Familiile monoparentale sunt relativ puine, ceea ce este o consecin a unui comportament
familial caracterizat printr-o divorialitate moderat si raritatea nasterilor in afara cstoriei.

- Numrul persoanelor singure este ins in crestere dac il comparm cu datele Recensmntului
din 1966, dat la care acestea reprezentau numai 14% din totalul gospodriilor; este o consecin a
imbtrnirii populaiei. Astfel, dac in 1966, gospodriile alctuite dintr-o singur persoan
inactiv erau numai 5% din totalul gospodriilor, ponderea acestora creste in 1992 la ll,7%.
- Ponderea familiilor extinse (majoritatea multigeneraionale) este situat sub pragul de 20%.
O nou evoluie a familiei
Schimbrile (politice, sociale, culturale, economice) din societatea occidental, in ultimile
dou decade, au fost insoite de schimbri in sfera familiei. Cea mai spectaculoas a fost trecerea
de la familia nuclear (dominant in perioada anterioar) la o diversitate de modele familiale
alternative. Familia format din cuplu conjugal cstorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii
acestui cuplu inceteaz de a fi modelul dominant. Acest fenomen a fost denumit "a doua tranziie
demografic. Sexualitatea, cstoria si copii - tind s fie realiti distincte, fragmentate, fr
legtur intre ele.
Aceste schimbri in plan obiectiv au fost precedate de schimbri in planul valorilor si
atitudinilor - schimbri grupate sub genericul "revoluia personal" - preeminena individului in
raport cu grupul, a satisfaciei personale in raport cu comandamentele sociale, a afectivitii si
dragostei in raport cu motivaiile de alt natur (economic, social, politic, presiuni ale rudelor).
Aceast "revoluie personal" a fost posibil odat cu cresterea nivelului de trai, a veniturilor, a
posibilitilor oricrui adult (chiar tnr, btrn sau femeie) de a avea venituri proprii (societate
"salarial" susinut de mecanismele securitii sociale) - deci, de a fi independent. Paralel,
climatul social a devenit mai permisiv la diversitatea modelelor culturale si a comportamentelor
etice.
Principalele schimbri din sfera familiei se pot grupa in urmtoarele planuri :
a. Relaia familie-societate. Familia nu mai este o instituie fundamental pentru supravieuirea
individului si reproducerea societii. Aceast funcie a fost preluat de alte instituii si grupuri
sociale. Rolul social al familiei, funciile ei sociale, importana ei pentru funcionarea societii se
estompeaz continuu.
b. Comportamentul tinerilor necstorii. Relaiile sexuale inainte de cstorie nu mai constituie
un tabu ci o realitate generalizat. Totusi nasterile premature ca si avorturile sunt in scdere
datorit utilizrii pe scar larg a contracepiei moderne. Tinerii isi amn tot mai mult data
cstoriei (sau renun definitiv la aceasta) practicnd un celibat cu tendine libertine, ce a devenit
un mod de via destul de rspndit ("single-culture").
Tinerii incep s se separe din ce in ce mai devreme de prini, locuind fie singuri, fie cu prieteni,
fie in cuplu. Coabilitarea juvenil devine din ce in ce mai frecvent si mai durabil, incetnd s fie
o form prealabil a cstoriei ci tinznd ctre permanen.
Uniunea partenerilor intr-o astfel de coabitare este bazat, in marea majoritate a cazurilor, pe
afectivitate. Sentimentele fiind fluide, aceste uniuni au tendina de a fi mai instabile dect o
cstorie oficial.
Multe tinere prefer s aib copii fr a se cstori, nici cu tatl copilului, nici cu altcineva.
c. Comportamentele nupiale.
- Formarea familiilor.
In ultima perioad s-a afirmat cu vigoare un nou model matrimonial:
- Cstoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si, prin aceasta, debutul
procrerii. Paralel cu scderea ratei nupialitii, creste vrsta la prima cstorie, att pentru femei
ct si pentru brbai. Reculul cstoriilor a inceput in rile scandinave in a doua jumtate a anilor

'60, dup care s-a extins in Elveia, Austria, Germania, pentru a cuceri apoi vestul Europei si, mai
trziu, sudul. Se estimeaz c: 20% dintre femeile nscute dup 1955 vor rmne celibatare, in
Suedia chiar 30% . Circa dou treimi din primele uniuni conjugale sunt coabitri si numai o treime
cstorii
.
- In privina coabitrilor (denumite si uniuni informale sau consensuale) este de remarcat
nu numai cresterea ponderii lor ci si a duratei de coabitare. Ele tind s renune la aspectul juvenil
(adic s fie prezente doar sub 30 de ani, ca o form de uniune premarital) ci tind s reprezinte cu
adevrat o alternativ la cstorie, fiind alctuite din cupluri conjugale relativ stabile, cu o
descenden la fel de numeroas ca a cuplurilor cstorite. Fenomenul nasterilor in afara cstoriei
se situeaz deja la 25% din totalul nasterilor vii anuale, pentru majoritatea rilor occidentale.
- Stabilitatea familiilor
Neavnd alt "mobil" dect sentimentele, legturile familiale devin mai fragile. In medie,
coabitrile sunt mai puin durabile dect cstoriile. La vrst egal, cuplurile a cror situaie
matrimonial este coabitarea au cunoscut un numr de uniuni superior fa de persoanele
cstorite. Separrile sunt frecvente dar, datorit reducerii cstoriilor se reduc si divorurile si
scad recstoriile.
Copiii rezultai din cupluri dizolvate (prin divor sau separare) devin tot mai numerosi.
d. Comportamentele familiale.
Dezvoltarea sferei serviciilor a promovat activitatea femeilor in afara domiciliului intr-o
proporie fr precedent. Aceasta a provocat o emancipare a femeii att in plan social ct si
familial, egalitatea cu brbatul modificnd structura de autoritate si de roluri in cadrul familiei
(tendin ctre familia bazat pe dialog si parteneriat).
Tot mai multe femei "fac carier", preocuprile pentru familie si nasterea copiilor trecnd pe un
plan secundar. In general, este prezent tendina cresterii vrstei femeilor la prima nastere.
Planificarea nasterilor (att ca numr ct si ca esalonare) a fost posibil datorit
contracepiei moderne. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate - nscui trziu si in numr
mic, copiii sunt dorii si prinii acord mult atenie condiiilor materiale si educative de crestere.
Condiia copilului a trecut prin trei faze:
- faza premodern, asociat noiunii de proprietate, in care copilul este considerat obiect si
munceste pentru intreinerea familiei;
- faza modern corespunde unui model de protecie marcat de o dependen mai mare a
copiilor si de intervenia statului (in educaia si protecia copiilor);
- faz postmodern in care copilul este conceput ca persoan, cu drepturi si liberti (de
exprimare, de comportament) si in care accentul se pune pe dezvoltarea personalitii (att la biei
ct si la fete).
In ceea ce priveste distribuia rolurilor intre prini, se constat o mai mare implicare a
tatlui (dect in trecut) in cresterea si educarea copiilor dar, in acelasi timp, datorit instabilitii
crescnde a cuplurilor, tot mai muli tai isi abandoneaz familia, lsnd mamei responsabilitatea
ingrijirii copiilor.
Att in relaiile dintre parteneri ct si dintre prini si copii, aspectul emoional - afectiv este
esenial.
In planul atitudinilor, se constat o toleran mai mare in raport cu relaiile extraconjugale.
e. Noi tipuri de menaje.
Societatea contemporan se caracterizeaz prin rspndirea menajelor nefamiliale:
celibatari; divorai; vduvi - majoritatea btrne singure (menionm aici erodarea legturilor intre
generaii); menaje nefamiliale din mai multe persoane, fr legturi de rudenie.
De asemenea sunt in crestere familiile monoparentale, alctuite din copii si un printe, in
general mama (necstorit, divorat sau separat). Datorit faptului c legtura dintre mam si

copii e singura legtur "natural" dintre relaiile familiale si datorit cresterii instabilitii
cuplurilor, este posibil ca aceast form s devin mai stabil in raport cu cuplul - care ar fi o
situaie provizorie. Unii autori afirm c ne indreptm ctre o societate "matricentric".
Familiile reconstituite fie prin recstorie, fie prin stabilirea unor noi uniuni dup divor
sau separare, sunt, de asemeni frecvente, inclusiv situaii cnd sunt prezeni copiii rezultai din
uniuni anterioare ale ambilor parteneri.
Studiu de caz
Comparaia fcut intre evoluia familiei in ara noastr si in Europa de Vest si de Nord,
pune in eviden diferenierea ce exist, sub multe aspecte:
- In Romnia familia nuclear rmne dominant, pe cnd in Occident se extind modele familiale
alternative.
- In Occident cstoriile devin mai rare si mai trzii. Sunt rspndite ins coabitrile si celibatul. In
Romnia, cstoria este universal si precoce. Cum putem explica aceast puternic preferin? In
timpul regimului Ceausescu existau restricii de acces la locuine, la credite sau la funcii in
ierarhia administrativ pentru cei necstorii. De asemeni, penuria de bunuri si servicii solicit,
pentru supravieuirea indivizilor si familiilor, legturi stabile in cadrul cuplului. In Romnia a
existat de asemeni, si o asa-numit "tax pentru celibat".
La meninerea modelului universal si precoce al cstoriei a contribuit indiscutabil, si
reducerea numrului de locuri in invmntul superior astfel inct o mic parte din tineri aveau
sansa frecventrii unei faculti, care de multe ori reprezint un motiv de amnare a cstoriei.
Un alt motiv l-a constituit, in condiiile menionate, lipsa de alternative si limitarea
posibilitilor de afirmare individual: - a unei cariere profesionale atractive si dinamice, a
posibilitii de a se lansa in afaceri, de a cltori, de a activa pe plan politic. Activismul politic in
acea perioad era alienant si singura surs de "autenticitate" in mijlocul schizofreniei si ipocriziei
generale rmnea familia.
Dac in Occident, familia, cu restriciile si responsabilitile pe care le impunea, era vzut
ca o piedic in calea afirmrii individuale, in Romnia familia era mediul predilect de autoafirmare. Cstoria poate reprezenta, in unele situaii, o posibilitate de a scpa de autoritatea
parental si de a realiza independena profesional prin stabilirea propriei familii (lucru nu
deosebit de dificil, in condiiile in care exista o mare probabilitate de a obine locuri de munc si
locuin proprie).
In sfrsit, in afara influenei regimului politic si a condiiilor sociale, nu trebuie neglijat
persistena modelului cultural tradiional.
- In Occident, sexualitatea tinde s se disocieze de cstorie; Opinia public romneasc este mai
degrab reticent fa de acest aspect si fa de diversitatea comportamentelor sexuale, in general.
- Legtura intre cstorie si nasterea copiilor este inc foarte puternic in societatea noastr. Copii
nscui in afara cstoriei nu sunt att de numerosi ca in Occident.
- In Europa de Nord si de Vest exist o tendin de moderare a scderii natalitii. In Romnia,
tendina este ctre modelul copilului unic, vzut ca o posibilitate de concentrare a resurselor si
investiiilor familiei si de a creste nivelul condiiilor necesare cresterii unui copil.
- Dac in Occident a aprut o tendin de reducere a divorurilor, in ara noastr divorurile sunt in
crestere.
- In societatea contemporan occidental legturile dintre generaii devin tot mai slabe: tinerii
prsesc devreme domiciliul parental, btrnii locuiesc singuri. In Romnia, familiile
multigeneraionale sunt mult mai frecvente, att din cauza unor presiuni economice ct si ca o
manifestare a persistenei limitate a modelului tradiional.

PRIN URMARE, DESI IN MULTE PRIVINTE MODERNA, FAMILIA ROMNEASCA

NU CUNOASTE RASPNDIREA FENOMENELOR POSTMODERNE. FAMILIA RAMNE O
INSTITUIE SOCIALA FUNDAMENTALA PENTRU SUPRA-VIETUIREA INDIVIZILOR,
CU FUNCTII SOCIALE IMPORTANTE.
Acelasi studiu mai demonstreaza ca: tinerii romni nu valorizeaza relatiile sexuale in sine,
ci numai legate de dragoste. Fara a fi rigizi, majoritatea tinerilor accepta relatiile sexuale in afara
casatoriei insa cu conditia dragostei, element puternic valorizat att in relatiile sexuale ct si in
viata de familie.
Tinerii din Romnia se plaseaza in mod hotart in sfera valorilor moderne in ceea ce
priveste sexualitatea, dragostea, casatoria, viata de familie. Manifestarile postmoderne in aceste
domenii (grupate sub genericul "criza familiei": celibat, coabitari, libertinism etc.) sunt marginale,
ele cuprinznd maxim 10% dintre tineri.
Traditionalismul (moderat) mai persista inca la cca 35% din tineret.
Toleranta este mai puternica in rndul baietilor din mediul urban si a celor cu pregatire
scolara mai ridicata, pe cnd atitudinea conservatoare e mai frecventa la fete, la muncitori, la
tinerii de la sate si la cei cu pregatire scolara submedie. Prin urmare principalele criterii ce
influenteaza modelele culturale sunt: sexul, mediul de rezidenta si nivelul studiilor. Fara a exista
falii profunde intre categoriile socio-demografice daterminate de aceste criterii, diferentele sunt
totusi destul de mari.
Atitudinile tinerilor consoneaza cu ierarhia lor de valori (in care familia, casatoria si dragostea au
un rol important) si indica prezent'a unor norme de comportament precum: casatoria universala si
precoce si raspndirea relatiilor sexuale premaritale. Atitudinea fata de divorturi si nasterile
extramaritale este pozitiva, ceea ce denota nu numai tendinta de acceptare a acestor
comportamente ci si posibila lor raspndire. In schimb sunt clar respinse relatiile homosexuale,
libertinismul sexual, relatiile extraconjugale. Aceasta atitudine incadreaza tineretul romn in sfera
unor comportamente sexuale si familiale bazate pe norme ce sustin coeziunea vietii de familie si
stabilitatea institutiei familiale.

Bibliografie
GHEBREA, G : Regim social-politic si viata private (familia si politica familiala in Romamia Ed.
Universitatii din Bucuresti 2000

GHEBREA, G.: Familia si adaptarea la tranzitia la economia de piata, in: "Calitatea vietii", anul
4, nr. 2-3/1994.
GHEBREA, G.: Tinerele cupluri si coabitarea intergenerationala in "Calitatea vietii", anul 5, nr.
1/1994.
GHEBREA, G., STROIE S.: Politici sociale de sustinere a familiilor, in: "Calitatea vietii", anul 6,
nr.1-2/1995.
MEZEI, S.: Un model empiric al ciclului de viata familial, in "Viitorul social", nr. 3/1989
VALCEANU G. si colaboratori.: Probleme actuale ale populatiei si politicii familiale in Romania,
in "Probleme economice" nr.11-14, C.I.D.E., Bucuresti, 1992.
DRAGAN I.(coord.): Modernizare si dezvoltare, Universitatea Bucuresti 1992.
ZAMFIR, C., POP, M. A., ZAMFIR, E.: Romnia '89-'93. Dinamica bunastarii si protecia social,
Expert, Bucureti, 1994.