Eul somatic sau corporal

(configurat din percepia,

reprezentarea i informaiile
privind schema corporal a
propriei persoane)

EUL are trei

Eul psihologic (include
componente trsturile i structurile psihice
prin care persoana se exprim
i acioneaz ca subiect activ,
contient de sine i de lume)

Eul social
 DIMENSIUNI ALE EULUI SOCIAL
1. Concepia de sine sau latura cognitiv include
suma credinelor i convingerilor pe care persoana le are
despre sine,

2. Stima de sine sau latura afectiv incluznd

sinteza autoevalurilor pozitive i negative trite ntr-un
anumit registru emoional ce alimenteaz, autoncrederea
i calitatea imaginii de sine;

Concepia de sine i stima de

sine formeaz imaginea de sine
 DIMENSIUNI ALE EULUI SOCIAL

3. Autoprezentarea sau latura comportamental,

rezultat direct al procesului prin care oamenii ncearc
s influeneze asupra a ceea ce gndesc alii despre ei
 CUM SE FORMEAZ IMAGINEA DE
SINE?
Dinamica succeselor i
Sursele formrii eecurilor proprii
imaginii de sine
Opinia grupului
(grupul constituie matricea in care
se cristalizeaz imaginea de sine)

Comparaia cu altul

Interiorizarea schemei de
manifestare a unei persoane
semnificative (printe, profesor)
Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

TEORIA COMPARRII SOCIALE (L. FESTINGER)

Atunci cnd oamenii sunt nesiguri cu

privire la abilitile i opiniile lor se
autoevalueaz comparndu-se cu alii
asemntori.
Oamenii simt adesea nevoia unei ntriri,
unei confirmri, compararea sociala oferind
reperele obiective necesare consolidrii
imaginii de sine.
 Factorii comparatiei sociale
Festinger considera ca :
colile absolvite,
mediul social
frecventat, constituie in mod
reedina deinuta, curent baza unei
grupul de continue comparri
apartenen, sociale.
statutul material al
familiei.
Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

REFLECTAREA SOCIAL

Concepia pe care ne-o formam despre noi

nine este in cea mai mare parte reflectarea
prerilor persoanelor importante din mediul
social cruia ii aparinem , fizic si afectiv.

Oamenii sunt selectivi in alegerea sau

acceptarea unei oglinzi sociale.
Tendina generala este :

Sa acceptm mult mai uor opiniile celor

care proiecteaz asupra ns o imagine
pozitiv i

Sa respingem prin ignorare sau raionalizare

prerile ce sunt in dezacord cu propriile ns
opinii.
EFECTUL OGLINZII SOCIALE
O mare importan o au Prerile persoanelor
poziia sociala i semnificative devin
prestigiul celui care adesea repere eseniale
ndeplinete rolul de in formarea imaginii de
oglind social; sine.

Cu cit acestea sunt mai

nalte, cu att efectele
sunt mai puternice si mai
persistente in timp.
 EFECTUL DE HALOU SOCIAL
O imagine pozitiv sau negativ proiectat asupra
cuiva apropiat se rsfrnge i asupra ns., producnd
efecte indirecte.

In cazul unei imagini negative tendina este una de

distanare si disociere fata de obiectul proieciei;

In cazul unei imagini pozitive tendina este una de

apropiere, chiar prin invocarea unor legturi simbolice
(ca in cazul susintorilor unei echipe de fotbal, care se
simt personal gratulai si valorizai atunci cnd echipa
favorita ctig un meci important).
 Adesea oamenii sunt dispui sa fac
eforturi considerabile pentru a intra in
zona de aur, sau a se altura celor
care au succes sau ocupa o poziie foarte
importanta.

Fenomenul are la baza o puternica

nevoie de valorizare sociala.
Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

DIFERENIEREA SOCIAL

Diferenierea sociala oamenii realizeaz un efort intens ptr

a-si crea un eu distinctiv si original, acionnd in acest
sens att asupra propriei persoane cit si asupra mediului
social.

Nevoia de unicitate determina oamenii sa evite toate

situaiile in care pot fi asemntori celorlali. Resurse si
eforturi deosebite vor fi investite in scopul obinerii unei
diferenieri i originaliti care sa le marcheze personalitatea
si mediul.
 Mecanisme psihosociale de
automeninere a imaginii de sine.
Formarea imaginii de sine este un Fluctuaiile ample sau mult
proces dinamic, condiionat de o prea frecvente ale imaginii de
serie de factori si fenomene sine afecteaza:
psihosociale:

Interaciunea dintre factorii

echilibrul psihic,
cognitivi si afectivi,
activitile si relaiile individului
Interactiunea dintre procesele cu mediul social,
oglindirii sociale, comparaiei sau
a eforturilor de difereniere
adaptarea individului
 Se impune necesitatea existentei unor
mecanisme de autoreglare menite sa
asigure:

automeninerea imaginii de sine si

automentinerea sistemelor atitudinale,
relaionale si comportamentale.

Acestea sunt:
 1. Autovalidarea ipotezelor
despre sine
Pe baza informaiilor din exterior, in urma
proceselor de reflectare si comparaie sociala, ne
formulam anumite ipoteze despre noi nine;

Aceste ipoteze ce au o deosebita capacitate

structurant ptr. atitudinile si comportamentul
nostru;

Meninerea ipotezei despre sine capt o

deosebita funcie motivaionala, determinnd
alegerea unui comportament social prin care
aceasta sa fie validata.
2. Afilierea selectiva la mediul
social
O alta modalitate de meninere a imaginii de sine este
aceea de a cuta acele medii sociale (persoane, grupuri,
organizaii, activiti, profesii) care sa corespunda in cea
mai mare msura aspiraiilor si motivaiilor eseniale ale
persoanei.

Prin acest proces de afiliere selective oferim celorlali

informaii care sa le permit s ne interpreteze in sensul
propriei imagini pe care o avem despre noi nine.

Cercetrile arata ca eforturile oamenilor de a oferi celorlali

informaia care sa corespunda propriilor imagini despre ei
nii este cu att mai mare cu ct exista semnale ca
acetia nu ii apreciaz in sensul dorit.
 3. Raionalizarea opiniilor contrare nu toate
informaiile pe care le primim din partea celor din jur
concorda cu imaginea pe care ne-am format-o despre
noi nine . In acest caz intra in funciune o serie de
mecanisme psihosociale prin care ncercm s
modificam opiniile neconcordante:

Persuasiunea Ignorarea opiniilor

nefavorabile

Amplificarea informaiei
favorabile validrii propriei Raionalizareaacestora
opinii
Raionalizarea constituie o modalitate frecventa de a
face compatibila o anumita imagine pe care ne-am
format-o despre noi nine cu opiniile care o contrazic. In
acest caz se caut explicaii raionale cu privire la
persoana care emite asemenea opinii neconvenabile:

nu nelege vrea sa se
despre ce e rzbune
vorba

este invidioasa
 STIMA DE SINE

Constituie mecanismul afectiv, energizant al eului social .

Stima de sine ncrederea n sine

cuprinde:
iubirea de sine

NCREDEREA N SINE
Sentimentul de ncredere n raport cu propria capacitate
de a gndi i a aciona, de a lua decizii pe baza propriilor
capaciti i nsuiri psihofizice.
 STIMA DE SINE
Ea este condiionat de:

raporturile intrafamiliale, (n familia de origine,

nuclear i extins),
de relaiile parteneriale i sociale.

Un rol important n autoapreciere l are dinamica

succes-eec, n diversele arii ale existenei persoanei
(relaii afective i intime, profesie, performan fizic,
performan intelectual)
 N.Branden si Coopersmith
stima de sine nalt stima de sine sczut
coreleaz cu : este asociat cu:
intuiia, reaciile defensive,
creativitatea, teama de nou i
raionalitatea, necunoscut,
flexibilitatea, iraionalitatea,
independena, comportamentul de tip
capacitatea de a-i servil sau tiranic,
anxietate i ostilitate.
asuma i corecta
erorile,
 Autoprezentarea

Autoprezentarea este expresia

comportamental a eului social.

Goffman utiliznd metafora inspirat a

vieii ca scen i a oamenilor ca actori,
observ faptul c:
 persoanele au tendina de a-i asuma
anumite identiti sociale, acionnd
conform anumitor principii i prescripii,
astfel nct
s minimalizeze riscul
respingerii
s creasc sentimentul
de securitate i apartenen la o structur
social.

acestcomportament defaad tinde s se

relaxeze n intimitate.
Arkin(1981) identific dou stiluri
de autoprezentare:
Stilul asertiv Stilul protectiv
coreleaz cu : coreleaz cu:

stima de sine nalt i stima de sine sczut

stabil i frica de evaluare
negativ, n direct
legtur ce teama de
fi respins.
 Autoprezentarea este o strategie,
contient sau incontient, autentic sau
neltoare prin intermediul creia oamenii
induc n plan social o anumit imagine
despre ei nii, putnd controla sau
manipula anumite relaii sau situaii.

Ea se modeleaz n funcie de scopurile

personale i caracteristicile situaiei sau
cmpului relaional n care se afl
persoana.
 Autoprezentarea strategic
Este efortul individului de a cuceri putere, influen, simpatie
sau aprobare.

Strategiile de acest tip variaz de la o situaie la alta, asigur

totui dou scopuri comune:
Agreabilitatea Autoglorificarea

n acest caz miza aflat n n acest caz, miza se refer la

joc este obinerea de satisfacerea nevoii de putere
gratificaie, simpatie, sau respect (n acest scop
afeciune. strdania persoanelor este de a
impresiona prin cunotine,
status, prestigiu, sacrificiu, etc.).