Universitateta de Vest

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Managementul Resurselor Umane în Administrarea Organizațiilor
Anul I

Strategii de dezvoltare educațională și de integrare

socio-profesională a tinerilor instituționalizați și
postinstituționalizați

Timișoara, 2017
 1. Prezentarea temei, fundamentarea şi justificarea alegerii

Subiectul pe care lucrarea de față își propune să îl trateze și să îl supună unui proces
complex de analiză teoretică, prin prezentarea unei sinteze din literatura de specialitate, și
practică, prin prezentarea unor date statistice, este reprezentat prin identificarea strategiilor de
dezvoltare educațională și de integrare socio-profesională a tinerilor instituționalizați.
Am ales această temă deoarece am dorit să identific care sunt cele mai eficiente metode de
dezvoltare educațională și de formare socio-profesională a tinerilor instituționalizați, precum și
necesarul și calitatea resurselor umane necesare unei bune implementări strategiilor de
eficientizare a procesului educațional și de formare socio-profesională a acestui grup social
vulnerabil, supus marginalizării sociale.
În acest scop ne-am raportat la nevoile educaționale ale copilului instituționalizat pe
segmentul de vârstă 14-17 ani și peste 18 ani, în raport cu relațiile dezvoltate de acesta cu mediul
rezidențial în care socializează, crește și se dezvoltă ca ființă socială.
Dezvoltarea educațională și, implicit, integrarea socio-profesională a tinerilor
instituționalizați au fost mult timp și încă mai sunt subiecte tabu, greu abordabile deoarece vocile
copiilor din acest sistem sunt foarte greu auzite sau chiar deloc, iar în momentul în care, la
majorat, sunt obligați să părăsească sistemul, sunt aruncați în stradă fără nici un fel de protecție,
fără bani și, foarte mulți dintre aceștia, fără o familie și deci, fără un acoperiș deasupra capului.
Carențele educaționale majore derivă din lipsa de atenție, de afecțiune și de comunicare,
într-un cuvânt, din ignoranța cu care, marea lor majoritate sunt tratați și se fac simțite încă din
primii ani de viață ai acestor copii, motiv pentru care se impune schimbarea de atitudine a
factorilor implicați în procesul de dezvoltare, lucru realizabil doar prin descentralizarea
sistemului, schimbarea paradigmei instituționale, reorientarea spre comunitate, și spre societatea
civilă.
În prezent educația este un factor primordial în ceea ce privește integrarea tinerilor
instituționalizați pe piața muncii, întrucât se pune un mare accent pe procesul instructiv-educativ
și pe procesul de orientare profesională a acestora, astfel încât tinerii instituționalizați să dețină o
calificare potrivită cererii pe piața muncii și deci, în urma unei îndrumări detaliate și
corespunzătoare aptitudinilor, competențelor și potențialului individual, tinerii instituționalizați
să se poată integra din punct de vedere socio-profesional în momentul părăsirii sistemului
rezidențial.
Gradul de succes sau de eșec al tinerilor post-instituționalizați depinde, în foarte mare
măsură, de eficacitatea gândirii manageriale a factorilor implicați în dezvoltarea și formarea
socio-profesională a tinerilor instituționalizați. În aceeași ordine de idei, pe lângă instituțiile de
protecție socială, răspunzătoare sunt, în egală măsură, comunitatea și societatea civilă prin
organismele al căror rol este tocmai acela de a facilita integrarea acestor tineri atât în plan social
cât și profesional. Este, de asemenea, necesară și o monitorizare a parcursului socio-profesional
al tinerilor care părăsesc sistemul rezidențial, iar pentru ca acest lucru să fie posibil se impune o
strânsă și bună colaborare între instituțiile de protecție specială și celelalte organisme sociale,
precum comunitatea (și la nivelul acesteia Consiliile locale) și societatea civilă (fundații, ONG-
uri, asociații non-guvernamentale, asociații spirituale).
Cercetarea noastră are, deci, rolul explorator al aspectelor care îngreunează procesul de
integrare socio-profesională al tinerilor post-instituționalizați în scopul identificării celor mai
potrivite strategii de management care ar putea eficientiza procesul de integrare pe piața muncii
al acestora, proces foarte dificil în cazul acestei categorii sociale extrem de vulnerabile din punct
de vedere social.
 2. Analiza documentară şi fişarea bibliografiei

2.1. Bibliografia fişată

"Esenţa educaţiei profesionale constă în formarea unui orizont cultural

profesional cu privire la procesul de producţie, concomitent cu dezvoltarea unor
capacităţi, priceperi şi deprinderi necesare participării la acest proces."
(Teoria educaţiei şi noţiuni de cercetare pedagogică- Ioan Nicola, Domnica
Farcaş, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993)

Cultura intelectuală reprezintă baza necesară culturii profesionale, nu atȃt prin

cunoştinţele sale utile, cȃt mai mult prin calităţile spiritului pe care le comportă.
Orizontul cultural profesional se referă la cultura intelectuală a individului, la ansamblul
cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice pe care individul trebuie să le exercite în cadrul unei
profesiuni. Legătura dintre cultura intelectuală şi cea profesională este de un real sprijin pentru
mobilitatea profesională, individul fiind pus mereu în situaţia de a se perfecţiona în permanenţă
în cadrul profesiei pe care o exercită dar poate fi pus şi în situaţia de a se transfera de la o
prefesiune la alta. Acest orizont profesional se modifică continuu de la un stadiu la altul al
dezvoltării copilului, modificȃndu-se atȃt în funcţie de particularităţile de vȃrstă ale copilului, cȃt
şi în funcţie de gradul de învăţămȃnt.
Tehnica şi tehnologia, prin specificul lor, asigură formarea mecanismelor tehnologice
necesare aplicării cunoştinţelor ştiinţifice cu ajutorul capacităţilor, priceperilor şi deprinderilor
practice ale individului care îi permit să dirijeze aceste mecanisme. Formarea priceperilor şi
deprinderilor se realizează doar prin exersarea cunoştinţelor teoretice dobȃndite în cadrul
procesului desfăşurării activităţilor practice.
 "Integrarea socio-profesională optima a individului se realizează la nivelul
profesiunii-vocaţie, cea care asigură cel mai bun echilibru socializare-personalizare.
Profesiunea-vocaţie adaugă aptitudinilor pasiunea, originalitatea, un potenţial creativ
de excepţie şi dorinţa de a inova, perseverenţa, voinţa."
(Pedagogie. Repere introductive- Irina Maciuc, Editura Sitech, Craiova, 2006)

Profesionalizarea sau socializarea reprezintă un proces ce se desfăşoară pe o perioadă

lungă de timp dar care începe foarte devreme. Acest proces se desfăşoară pe fondul unor
caracteristici socio-economice şi culturale, a nevoilor şi tendinţelor de dezvoltare a pieţeii
muncii.
Educaţia profesională are în vedere proiectarea şi elaborarea ofertelor educaţionale
menite să garanteze beneficiarilor formării profesionale că vor atinge indicatorii de eficienţă
socială.
Educaţia socio-profesională se referă la pregătirea sau perfecţionarea într-un anumit
domeniu pentru a desfăşura o activitate ce îi conferă individului oportunitatea de a deveni util pe
plan social, în concordanţă cu aspiraţiile şi potenţialul său, dar şi posibilitatea de a avea un status
şi o poziţie asociată îndeplinirii unui rol profesional.
Această educaţie socio-profesională are la bază o educaţie tehnologică, ce are rolul de a-l
introduce pe elev în realitatea contemporană care este invadată de tehnică şi de produsele sale.
Integrarea socio-profesională se referă la procesul de integrarea a unui individ în mediul
profesional, de adaptare la cerinţele de muncă şi comportament ale colectivului.
 “Relaţia pedagogică este o variabilă de relaţie umană cu înţelesul de
interacţiune pentru atingerea scopurilor educaţiei. Ca interacţiune, ea funcţionează
într-o situaţie pedagogică, aceasta fiindu-i suport, în care se întȃlnesc şi se confruntă
mai multe forţe rezultate din comportamentul profesorilor şi al elevilor, precum şi din
condiţiile generale şi specifice ale acţiunii educative.”
(Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Tematică necesară susţinerii examenelor de
definitivat şi gradul II didactiv, Gheorghe Tomşa, Bucureşti, 2005)

Acţiunea educaţională se realizează între educator şi educat şi ia forma unei relaţii

educaţionale. Această relaţie educaţională cuprinde trei aspecte: relaţia de comunicare ce face
referire la procesul de transmitere şi asimilare a cunoştinţelor dinspre educator către elev/student,
relaţia socială ce se referă la comportamente şi acţiuni care contribuie la formarea trăsăturilor,
capacităţilor şi modalităţilor de participare socială a tinerilor şi relaţia interpersonală ce
desemnează acele comportamente şi acţiuni ce vizează dezvoltarea personalităţii elevilor ca
indivizi.
Ȋn relaţia educaţională, atȃt comportamentele elevilor cȃt şi ale profesorilor sunt stabilite
de ansamblul componentelor situaţiei pedagogice. Atât forma cât și conținutul relației
educaționale sunt dependente de cadrul în care aceasta se desfășoară.
Relația educațională se desfășoară într-un grup educațional determinat spațio-termporal.
Acest grup educațional este format dintr-un adult și un număr de copii de aceeași vârstă, având
ca principal obiectiv formarea personalității acestora.
3. Operaţionalizarea teoretico-conceptuală

3.1. Operaţionalizarea conceptului Integrare social-educaţională

Concept Dimensiune Indicatori Indici

Interacţiuni cu Tipuri de interacţiune:
colegii  Toleranţă-participare
 Toleranţă-indiferenţă
 Asimetrie-conflict
 Înțelegere-neînțelegere
 Prietenie
Interacţiunea cu  Gradul de încredere (mare/mic)
 La nivel de
asistenți sociali  Timpul petrecut împreună
comunicare
sau maternali  Tipuri de activităţi
 Frecvenţa
 Gradul de relaționare
 INTEGRARE
 Gradul de destăinuire
SOCIAL-
 Frecvența comunicării
EDUCAŢIONALĂ
 Calitatea comunicării
 Încurajarea
 Interacţiunea cu Stilurile de predare:
cadrele didactice  Autoritar
 Democratic
 Laissez-faire
 Participarea la activităţii
Implicare asistenți extraşcolare
sociali sau  Participarea la şedinţe cu
maternali părinţii
 Relaţia cu cadrele didactice
 Încurajarea în luarea deciziilor
 La nivel de  Ȋncurajarea în anumite activităţi
Implicare cadre  Meditaţii
implicare
didactice  Activităţii extraşcolare
 Relaţia cu părinţii
 Relația cu elevii/studenții
 Activităţii extraşcolare
 Relaţia cu asistenții
sociali/maternali
Implicarea  Relaţia cu colegii
adolescentului  Socializarea cu colegii de
 şcoală/clasă
 Participarea la activități de
voluntariat
 Implicarea activă la ore
 Relaţia cu cadrele didactice
 Ȋndeplinirea cerinţelor şcolare
3.2. Formularul pentru elaborarea conceptului de integrare socio-
profesională

Formatul notei conceptuale Răspuns personalizat

1. Sumarul acţiunii de implementare a 1.1. Strategii de integrare socio-
strategiei profesionale în plan educațional.

1.1. Stabiliţi titlul proiectului;

1.2 Misiunea acestei lucrări a fost de a

identifica parametrii de implicăre a
1.2. Formulaţi viziunea (misiunea) strategiei;
familiei_comunității_școlii în integrarea
școlară.

1.3. Să culeg informații privitoare la implicarea

sistemului de protecție a copilului în activitățile
1.3. Scurtă descriere a acţiunii propuse.
școlare ale copilului, a implicării copilului în
activitățile casnice și ale comunității precum și
succesul școlar obținut de aceștia.

2. Relevanța proiectului și necesitatea

strategiei::
2.1. Cât de relevantă este propunerea dvs.
pentru nevoile şi constrângerile din
ţara (ţările) sau din regiunea ţintă?
2.1. În România, descentralizarea sistemului
de protecție al copilului reprezintă, cel puțin
la nivel declarativ, unul din obiectivele
fundamentale ale reformei sistemului de
asistență socială a copilului instituționalizat.
Se are în vedere o mai mare inițiativă și
responsabilitate în stabilirea curriculului, în
gestionarea resurselor financiare și umane. În

10
 acest context, perteneriatele dintre sistemul de
asistență socială și protecția copilului,
organizațiile nonguvernamentale, familie și
comunitate ar trebui să contribuie consistent
la funcționarea eficientă a școlilor românești.
Acest parteneriat joacă un rol foarte important
în familii, avand nevoie de sprijin din partea
școlilor și din partea comunității.

2.2. Problema frecventă întâlnită în sistemul

2.2. Care sunt problemele care trebuie
de protecție al copilului este cea financiară,
rezolvate şi nevoile care trebuie avute în
cea de ocupare a timpului liber al copilului
vedere?
(timp în care el contribuie la diferite
activități), a implicarii personalului de
îngrijire, asistenți maternali, familia și
comunitatea si comunicarii cu personalul
didactic.

2.3. Care sunt actorii implicaţi ( grupuri 2.3. Grupul țintă este format din tinerii
1
ţintă )? instituționalizați și post-instituționalizați cu
vârste între 14-17 ani și peste 18 ani care
urmează să părăsească sistemul și cei care au
părăsit sistemul de protecție al copilului.

2.4. Care sunt obiectivele şi rezultatele 2.4. Obiectivul general al acestei lucrări este
aşteptate? elaborarea unei diagnoze privind creșterea
indicatorilor de performanță la nivel
structural-funcțional- administrativ în spațiul

1
“Grupurile ţintă” sunt acele grupuri/entităţi care vor fi afectate pozitiv în mod direct de proiect la nivelul Scopului
Proiectului.

11
 românesc prin implementarea strategiilor de
integrare socio-profesională.

Ca obiective secundare avem:

 Identificarea șanselor de angajare al

tinerilor, în domeniul pe care s-au specializat
 Identificarea gradului de ocupare a
unui loc de muncă de către tinerii absolvenți.
 Identificarea gradului de integrare pe
piața muncii după finalizarea studiilor.
 Utilizarea cercetării pentru elaborarea
proiectelor, de care vor beneficia aceste
familii. (ex: școli de vară, programe de
socializare, etc.)
Mă aștept ca familiile să fie cooperative, să
identific probleme noi, necunoscute sau
neabordate până acum de vre-o cercetare.
2.5. Care este valoarea adaugata a
acţiunii (în ce mod acţiunea propusa 2.5. Datele obținute le voi folosi pentru a
suplimentează sau completează acţiunile elabora proiectul de semestru din cadrul
autoritatilor centrale sau locale sau acţiunile disciplinei Managementul previzional în
implementate de actorii non- Resurse Umane.
guvernamentali)?

3. Metodologie şi sustenabilitate:

3.1. Care sunt principalele activitati ale 3.1 Principalele activități ale acestui proiect
proiectului? sunt: culegerea datelor din tinerilor
instituționalizați privind integrarea socio-
profesionala în plan educațional și implicarea
societâții în acest proces.

12
3.2. Care vor fi principalii parteneri în 3.2.Principalii parteneri sunt: Direcția
implementare, care este amploarea Generală de Asistență Socială pentru Protecția
relaţiilor cu aceştia (de cât timp aveţi Copilului, Parteneri privați, comunitatea,
relaţii cu aceştia) şi cum vor fi familia.
implicaţi în proiect?

3.3. Da, proiectul va avea efecte

3.3. Proiectul va avea efecte multiplicatoare. El poate fi dezvoltat și aplicat
multiplicatoare? la nivel regional sau chiar național și sunt
deschisă la diverse colaborări cu organizațiile
interesate.

4. Expertiză şi capacitate operațională:

Va rugăm sa descrieţi următoarele:

4.1. Care este experienţa dvs. în 4.1.Am experiența dobândită în cadrul

managementul proiectelor? elaborării lucrării de licență.

4.2. Care este experienţa dvs. şi a 4.2. Pentru problematica abordată în acest
partenerului (partenerilor) în problematica proiect am experiența dobândită cu ocazia
abordată prin proiect (căreia proiectul i se elaborării lucrării de licență.
adresează)?

5.Sinteza/Rezumatul sau Matricea Cadru Logic a Proiectului

Logica intervenţiei Indicatori de Surse şi Ipoteze

realizare mijloace
verificabili în mod de
obiectiv verificare

Obiectiv Obiectivul general al Indicatorii cheie Sursele de Identificarea

acestei lucrări este referitori la informație gradului de integrare

13
 general elaborarea unei obiectivul general? sunt școlară al tânărului
diagnoze privind cercetări instituționalizat și
Obiectivul 1.
creșterea făcute în post-instituționalizat
Identificarea stării
indicatorilor de domeniu în și implicarea în
conflictuale
performanță la nivel țară. acest demers a
mediatizate
structural-funcțional- serviciilor de
existente în
administrativ în protecție a copilului
societatea
spațiul românesc prin în parteneriat cu
românească prin:
implementarea instituțiile non-
strategiilor de  Strategii de guvernamentale,
integrare socio- integrare socio- comunitatea și
profesională. profesionale familia.
(educaționale) din
perspectiva
Prin acestă lucrare creșterii
vreau să observ indicatorilor de
frecvența și performanță la
randamentul nivel structural-
implicării părinților funcțional-
în activitățile școlare. administrativ (in
spatiul romanesc.
Obiective  Identificarea Taberele de vară, Rapoarte Contribuția
șanselor de angajare activități de de comunității și a
specifice
al tinerilor, în socializare, activitate, școlii la reușita
domeniul pe care s- organizate cu și poze, școlară a copiilor
au specializat pentru adolescenții. cererile de instituționalizați.
 Identificarea participare
gradului de ocupare a la Încrederea pe care o
unui loc de muncă de activități. au angajatorii în
către tinerii tinerii
absolvenți instituționalizați și

14
  Identificarea postinstituționalizați.
gradului de integrare
pe piața muncii după Modul cum se
finalizarea studiilor. integrează în
 Utilizarea societate.
cercetării pentru
elaborarea
proiectelor, de care
vor beneficia aceste
familii. (ex: școli de
vară, programe de
socializare, etc.)
Rezultate Îmbunătățirea Proiectul va realiza Sursele de Condiţiile care
parteneriatului sistem rezultatele dorite în informație trebuie îndeplinite
aşteptate/
rezidențial-școală- măsura în care sunt alte pentru a obţine
/preconizate
comunitate; indicatorii vor fi cercetări rezultatele dorite
identificați. făcute în sunt: să le fie
domeniu. explicat clar tinerilor
cum trebuie să
completeze
chestionarele.

Activităţi Obținerea aprobării La aceste activități Sursele de Elaborarea unei

din partea tinerilor de vor participa 3 informare documentații foarte
a le aplica persoane, cu privire complexe.
chestionarul și de a echipamentele la succesul
răspunde onest la folosite vor fi proiectului
acesta. Să le explic calculatoarele vor fi
acestora cum trebuie personale. rapoartele
completat de
chestionarul. activitate
realizate

15
 de
persoanele
implicate.

Pentru completarea Matricii Cadru Logic (a relației dintre Obiective, Activităţi și Rezultate)
trebuie ținut cont de Formula SMART, de Graficul activităţilor proiectului și de matricea
SWOT:

Formula Întrebări operaționale Obiectivele se construiesc după formula

16
SMART SMART, putând fi verificate prin răspunsul la
întrebări

S: Cand? În anul 2017 Obiectivul trebuie să fie specific, adica să

precizeze clar ce anume se dorește a fi
Unde? În DGASPC Dolj, și în
schimbat/îndeplinit/realizat;
instituții rezidențiale
nonguvernamentale.

Pentru cine? Pentru tinerii

instituționalizați din sistemul de
protecție al copilului

M: Ce cantitate de rezultat voi Obiectivul trebuie să fie masurabil, adică să

obține? Voi obține o listă cu poată fi cuantificat/masurat/apreciat, evaluat cu
indicatorii de performanță la unități de măsură;
nivel structural-funcțional-
administrativ în spațiul
românesc prin implementarea
strategiilor de integrare socio-
profesională a tinerilor
instituționalizați și post-
instituționalizați.

A: Rezultatul pe care ți l-ai propus Obiectivul trebuie să fie tangibil (achievable),

poate fi îndeplinit de adică să poată fi îndeplinit/atins/realizat;
organizația ta cu resursele de
care dispune (persoane, timp,
bani)? Da, rezultatul pe care mi
l-am propus poate fi îndeplinit
cu resursele de care dispun.

R: Există în realitate posibilitatea Obiectivul trebuie să fie realist, adică să

să îndeplinești rezultatul pe corespundă posibilităților și resurselor de care se
care ți l-ai propus? Da, există dispune pentru a fi îndeplinit;

17
 această posibilitate.

T: Obiectivul exprimă clar Obiectivul trebuie să fie încadrat în timp, adică

intervalul de timp necesar să reflecte intervalul de timp sau termenul-limită
pentru realizarea sa? necesar sau propus pentru a se atinge
schimbarea dorită.
Nu, obiectivul nu exprimă clar
intervalul de timp. Pentru ca
rezultatele obținute să poată fi
folosite mult timp.

Graficul activităţilor proiectului

Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos cu activităţile previzionate a se realiza în vederea

implementării proiectului, precum şi durata acestora, corelate cu metodologia de implementare a
proiectului:

Anul 2016

18
 Semestrul 1

Activitate Noiembrie Decembrie Ianuarie Organismul de

implementare

Pregătirea Cu parteneri
documentelor
necesare

Aplicarea Tinerilor
chestionarelor instituționalizați și post-
instituționalizat cu
vârste cuprinse între 14-
17 ani și peste 18 ani
din sistemul rezidențial

Prelucrarea Fără parteneri

datelor

Prezentarea
datelor

Completaţi matricea SWOT

Cadrul intern Cadrul extern

Puncte tari Oportunităţi

 Acumularea de experiență;  Acumulare de experiență;

 Cunoașterea problemelor cu care se  Să lucrezi în echipă, dar și individual.
confruntă adolescenți;  Să identifici probleme existente și să
 Identificarea relațiilor existente între oferi soluții de rezolvare a acestora.
tinerii instituționalizați și post-

19
 instituționalizați, între îngrijitori și
aceștia, între profesori și tineri, între
profesori, dar și între tineri.

Puncte slabe Pericole/Riscuri

Experiență minimă în domeniu; Să fie completate greșit chestionarele

Buget redus; sau fișele de observații;
Timp scurt. Să fie un număr mare de
nonrăspunsuri în chestionare.
Să nu fie îndeplinite obiectivele

4. Prezentarea rezultatelor și a metodologiei utilizate în cercetarea aplicativă

Scopul cercetării vizând integrarea socio-profesională a tinerilor instituționalizați este
acela de a evalua nevoile cu care aceștia se confruntă în procesul de dezvoltare educațională
și de socializare și de a elabora o strategie de management adecvată nevoilor beneficiarilor.

4.1. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor de cercetare

Obiective

20
  Obiectiv general: elaborarea unei diagnoze privind creșterea indicatorilor de
performanță la nivel structural-funcțional- administrativ în spațiul românesc prin implementarea
strategiilor de integrare socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul instituționalizat de
protecție specială în perioada 2016 - 2020.

 Obiective specifice:
 Identificarea gradului de integrare socială a tinerilor după părăsirea sistemului
instituțional .
 Identificarea șanselor de angajare al tinerilor post-instituționalizați, în domeniul pe care s-
au specializat în urma procesului educațional de formare profesională.
 Identificarea gradului de ocupare a unui loc de muncă de către tinerii post-
instituționalizați.
 Identificarea gradului de integrare pe piața muncii după finalizarea procesului educațional
de formare profesională a tinerilor care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție
specială.
 Identificarea gradului de vulnerabilitate socio-profesională a tinerilor post-
instituționalizați.

Ipotezele de lucru

Compunerea cadrului conceptual a facilitat fixarea unui set de ipoteze:

Ipoteza nr.1: Implementarea, la nivel structural-funcțional-administrativ a strategiilor de

dezvoltare personală (consiliere și orientare profesională) a tinerilor instituționalizați reprezintă
soluția adaptării lor la viața socială odată cu părăsirea sistemului instituțional.

21
 Ipoteza nr.2: Implementarea unor programe de dezvoltare a abilităților sociale cresc șansele
de integrare socială a tinerilor care părăsesc sistemul instituțional.

Ipoteza nr. 3: Derularea unor programe educaționale de formare profesională cresc șansele de
integrare pe piața muncii a tinerilor post-instituționalizați.

Ipoteza nr. 4: Implicarea familiei, comunității, societății civile în procesul de integrare socio-
profesională reduce gradul de vulnerabilitate al tinerilor după ieșirea din sistemul instituțional.

4.2. Proiectarea unor metode, tehnici şi procedee specifice arealului tematic abordat
Metoda de cercetare utilizată în cadrul cercetării constă în combinarea cercetării cantitative
a datelor statistice oficiale privind sistemul de protecție specială a copilului, cu cercetarea
calitativă, științifică asupra efectelor instituționalizării și studiul documentelor oficiale (rapoarte)
și a documentelor sociale.
Ca si tehnici am utilizat analiza univariată.
- analiza univariată ce v-a avea ca și variabilă integrarea socio - profesională, aspect care mă
interesează în cadrul acestei teme, iar categoria care mă interesează este reprezentată de tinerii
instituționalizați în căutarea unui adăpost și a unui loc de muncă în domeniul pe care s-au
specializat.

4.3. Construirea instrumentelor aferente

Analiza documentelor

În analiza documentelor vom urma următorii pași:

1. Găsirea documentelor: identificarea locațiilor ce dețin aceste informații și obținerea lor.
2. Evaluarea documentelor: În acestă faza trebuie evaluată măsura în care documentele
respective sunt utile în cercetarea noastră, dacă ne oferă sau nu informațiile de care avem nevoie.

22
 3. Selectarea documentelor: deoarece există mai multe documente decât este nevoie, le vom
selecta doar pe cele care sunt relevante pentru cercetarea noastră.
4. Verificarea documentelor: vom face o evaluare a modului în care au fost produse
documentele respective pentru a ne asigura în ce măsură reflectă realitatea.

4.4. Prezentarea studiilor de caz realizate

Pentru a determina dinamica numărului de tineri aflați în sistemul de protecție specializat
de tip rezidențial cu vârste cuprinse între 14-17 ani și peste 18 ani, am recurs la studiul datelor
statistice în perioada 1999 – 2016. Am ales această perioadă întrucât, anul 1999 este anul în care
a început descentralizarea treptată și greoaie a vechiului sistem de protecție specială bazat în
exclusivitate pe regimul de îngrijire rezidențial, dar și trecerea la o nouă paradigmă: focalizarea
actorilor implicați pe interesul superior al copilului în perspectiva integrării sociale.

Figura 4.4.1. Dinamica numărului persoanelor între 14-17 ani și peste 18 ani aflați în
servicii de tip rezidențial. Sursa: ANPDCA, Statistici privind sistemul de protecție specială,
www.copii.ro/statistici/, octombrie 2016.
Din desfășurarea datelor statistice observăm că pe segmentele de vârstă urmărite , între
anii 1999 – 2001 a avut loc o creștere semnificativă a numărului de copii instituționalizați,
urmată în perioada 2002 – 2009 de o scădere constantă a numărului acestora, pentru ca, începând
cu anul 2010, numărul tinerilor cu vârsta până în 18 ani să se păstreze aproximativ constant, iar a

23
celor cu vârstă peste 18 ani să înregistreze o scădere importantă, ceea ce înseamnă că între anii
2006 – 2014, preocuparea tinerilor de a-și continua studiile a scăzut considerabil.
Cercetarea sociologică „Eșecul post-instituționalizare” realizată la nivel național pe
parcursul anului 2015 a avut ca scop inițial radiografierea sistemului de protecție a copilului de
tip rezidențial în care, unii angajați ai instituțiilor de tip vechi prezentau o rezistență inexplicabilă
la schimbare refuzând chiar și instruirea în spiritul respectării drepturilor omului, în general și ale
copilului, în special.
Mai mult, sistemul s-a dovedit a fi unul închis, necomunicativ și neprimitor pentru cei
care doreau informații referitoare la mecanismele instituționale aplicabile privind monitorizarea
post – instituțională a tinerilor care părăsesc sistemul, numărul acestora începând cu anul 1989
până în prezent și la situația actuală a acestora; câte decese s-au înregistrat în rândul copiilor sau
tinerilor instituționalizați în anul 2014; care sunt metodele sau măsurile utilizate pentru
stimularea, motivarea și consolidarea aptitudinilor, a deprinderilor, și formării socio-profesionale
a tinerilor, precum și vârsta de la care sunt implicați în activitățile și programele de dezvoltare a
abilităților și deprinderilor de viață socială independentă copiii instituționalizați
Cele neașteptat de puține răspunsuri primite de la D.G.A.S.P.C.- urile județene au
confirmat că nu există mecanisme de monitorizare aplicabile privind situația tinerilor post-
instituționalizați, iar de celelalte aspecte nu s-a amintit.
Chestionarele aplicate beneficiarilor de protecție socială de tip rezidențial au evidențiat,
în schimb, următoarele aspecte:
1. Gradul de participare al tinerilor din sistemul de protecție socială de tip rezidențial la
programele de formare profesională sau la activitățile de stimulare și consolidare a
deprinderilor de viață

Grad u l d e p articip are la p rogramele d e formare p rofesion ală/la

activitățile
29.20%
ce p rivesc d ep rin d erile d e viață
30.00%
25.00%
20.00%
18.60%
15.00% 17.60%
19.40%
10.00% 15.20%

5.00%
0.00%
fo ar t e m u l t
mult
puțin
fo ar t e p u ț i n 0.00%
d el o c

24
 Figura 4.4.2. Întrebare: „În ce măsură ați participat la programe de formare profesională
și de consolidare a deprinderilor de viață independentă?”

Graficul ne arată că doar 47,8% dintre tinerii instituționalizați au participat la activități și

programe de formare profesională și de dezvoltare a abilităților și deprinderilor de viață necesare
incluziunii lor sociale după părăsirea sistemului de protecție rezidențial. Mai mult de jumătate
dintre tinerii chestionați adică, un procent de 52,2% dintre tineri prezintă un grad de participare
socială, de formare profesională și de dezvoltare a deprinderilor de viață foarte redus sau chiar
deloc: 19,4%.
2. Gradul de preocupare al tinerilor instituționalizați privind viitorul după părăsirea
sistemului de protecție specială

Gradul de preocupare față de viitor după părăsirea sistemului de

protecție specială
70.00%
66.50%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00% 19.50%
10.00% 7.20%
3.50% 3.30%
0.00%
foarte mult mult puțin foarte puțin deloc

Figura 4.4.3. Întrebare: „Cât de mult te preocupă viitorul după părăsirea sistemului de
protecție specială?”

Din răspunsurile primite reiese faptul că 86% dintre tinerii intervievați sunt preocupați cu
ceea ce vor face după împlinirea vârstei de 18 ani. Marea majoritate sunt îngrijorați deoarece, de
cele mai multe ori, statutul lor de „orfani”, „cei de la casa copilului” îi marginalizează și le
limitează posibilitățile de angajare. Pe de altă parte, ei se trezesc în stradă, fără casă, fără bani și
fără un loc de muncă.

25
 Asumarea responsabilității vieții pe cont propriu
30.00%
25.00% 25.20%
20.00% 23.60%
18.30%
15.00%
18.60%
10.00% 14.20%
5.00%
0.00%
foarte mult
mult
puțin
foarte puțin
deloc 0.00%

Figura 4.4.3. Întrebare: „Cât de mult vă puteți asuma responsabilitatea vieții pe cont propriu?”

Informarea tinerilor asupra drepturilor,

responsabilităților și obligațiilor În
5 ceea
4 ce

nu știu nimic 3
91.80%

au auzit 2
1.50%

Au cunoștințe 1
6.70%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00% 90.00% 100.00%

privește asumarea responsabilității, din graficul realizat se poate observa că mai mult de jumătate
dintre tinerii instituționalizați nu sunt capabili să-și asume responsabilitatea vieții sociale după
părăsirea sistemului rezidențial de protecție a copilului. Prin urmare, circa 44% dintre acești
tineri cred că-și pot asuma responsabilitatea integrării socioprofesionale, în timp ce peste 56%
sunt speriați, nesimțindu-se în stare să se descurce singuri în afara sistemului. Acest lucru arată
că tinerii crescuți în regim instituțional sunt dependenți de sistem și că formarea lor socio-
profesională a fost un eșec.

26
 Figura 4.4.4. Întrebare: „În ce măsură sunteți informați asupra drepturilor,
responsabilităților și obligațiilor pe care le aveți?”

O altă problemă foarte mare a tinerilor din sistemul rezidențial este aceea a informării.
Din răspunsurile acestora reiese că circa 92% dintre tinerii instituționalizați nu-și cunosc
drepturile, nu știu nimic despre responsabilitățile și obligațiile lor. Din rezultatele obținute se
observă lipsa de atenție și ignoranța personalului de îngrijire: psihologi, asistenți sociali, asistenți
maternali , educatori, profesori. Totodată rezultatele se mai pot interpreta ca o rea voință, din
partea celor amintiți anterior, în scopul manipulării facile a acestor tineri.

Așteptări de sprijin/ ajutor din partea unei persoane/a familiei/ comunității

de apartenență la părăsirea sistemului

niciodată 15.30%

foarte rar 12.50%

rar 14.20%

frecvent 12.50%

de câte ori am avut nevoie 45.50%

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00%

Figura 4.4.2. Întrebare: „Ce așteptări aveți în privința sprijinului/ajutorului la părăsirea

sistemului?”

Atunci când vorbim despre tinerii instituționalizați, un lucru este cert: aceștia, după
părăsirea sistemului rezidențial de protecție a copilului au nevoie de ajutor în a se integra socio-
profesional. Prin măsurarea gradului de așteptări pe care aceștia îl au în privința unui sprijin din
partea familiei, a unei persoane, a prietenilor sau a comunității, am observat că un procent de
58% dintre tineri se așteaptă să primească ajutor din partea familiei, dar mai ales, din partea
prietenilor care au părăsit sistemul cu câțiva ani mai devreme. Deși acest lucru este îngrijorător,

27
mai grav este faptul că un procent extrem de mare, adică 42% dintre tineri nu au primit ajutor sau
au primit foarte rar, motiv pentru care ei nu au prea mari așteptări sau deloc în ceea ce privește
un eventul sprijin din partea cuiva. Aceștia sunt, de cele mai multe ori, tinerii care, după ce
părăsesc sistemul, trezindu-se în stradă recurg la diferite infracțiuni pentru a beneficia de
serviciile altui sistem: penitenciarul.

4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor obţinute

Scopul acestei lucrări a fost de a descoperii ce influență are pregătirea profesională a tinerilor
instituționalizați în integrarea pe piața muncii și găsirea locului de muncă conform pregătirii sale
și ce poate fi îmbunătățit la nivel de societate pentru ca această problemă cu care se confruntă
acești tineri să aibă o rezolvare pe termen lung.
În cadrul acestei lucrări am plecat de la trei ipoteze, fiecare dintre ele fiind importante pentru
lucrarea de față și care s-au confirmat în mare parte.
Așa cum s-a putut observa în a doua parte a lucrării din graficele expuse, se observă faptul că
în România această problemă există de mult timp și nu pare să se vadă nici o îmbunătățire în
viitor, dimpotrivă, după cum putem vedea, în ultimii ani numărul tinerilor care au ieșit din
sistemul instituționalizat și care au reușit să se angajeze este foarte scăzut.
Ca și strategii ce pot fii implementate, consider că este esențial ca tinerii să poată participa la
stagii formare profesională în diverse instituții încă din timpul anilor petrecuți în instituție,
intrând astfel în contact cu angajatorii și având șanse mari de angajare în instituțiile respective.
 Realizarea unui mecanism de monitorizare post-instituționalizare pe o perioadă de până la 3
ani. Tinerii să fie monitorizați, consiliați și îndrumați pe toată perioada monitorizării. E foarte
important ca ruptura să nu fie bruscă de sistem ci treptat.

28
 - Asigurarea unui venit minim garantat (subvenție) pe o perioadă de cel puțin 2 ani de la
părăsirea sistemului de ocrotire socială. Această suvenție să fie acordată pentru a-și asigura
condițiile de trai - plata unei chiri.
- Încurajarea tinerilor să lucreze chiar dacă sunt studenți la o formă de zi. Astăzi legea
interzice să lucrezi motivând că odată ce ești salariat te poți descura și automat îți incetează
măsura de protecție. Nu putem fi atât de rigizi și să acționăm în acest fel, efectiv este împotriva
demintății umane să nu-i dai șansa unui tânăr instituționalizat să muncească. Abia în această
perioadă simte și descoperă cu adevarat ceea ce înseamnă deprinderile de viață independentă.
- Subvenționarea familiilor cu 1000 lei pentru a preveni abandonul. Această subvenție să
fie făcută în baza unui voucher prin care familia să-și plătească chiria sau după caz să-și asigure
hrana zilnică pentru creșterea copilului.
- Crearea unui grup de inițiativă la nivelul fiecărei instituții de protecția copilului din care
să facă parte tinerii instituționalizați pentru a se auto-reprezenta în relația cu instituția ocrotitoare.
Personal consider că v-a mai dura o bună perioadă de timp până când se va gasi o rezolvare la
această problemă cu care se confruntă tinerii care părăsec sistemul instituționalizat din România.

29
Bibliografie:

 Apostu Otilia, Balica Magdalena, Fartușnic Ciprian, Florian Bogdan, Horga Irina,
Novak Cornelia, Voinea Lucian, Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din
România din perspectiva unor indicatori statistici. Politici educaționale bazate pe date,
Editura Universitaria, 2015
 Maciuc Irina, Pedagogie. Repere introductive, Editura Sitech, Craiova, 2006
 Nicola Ioan, Farcaș Domnica, Teoria educaţiei şi noţiuni de cercetare pedagogică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
 Tomșa Gheorghe, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Tematică necesară susţinerii
examenelor de definitivat şi gradul II didactiv, Bucureşti, 2005
 Educația în România. Statistici, http://cpedu.ro/educatia-in-romania-statistici-ins/
 desenamviitorul.ro/wp-content/uploads/2016/03/RAPORT-esecul-post-
institutionalizare-1.pdf
 ANPDCA, Statistici privind sistemul de protecție specială, www.copii.ro/statistici/,
octombrie 2016.

30