Structura Stratificare Si Mobilitate

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

298 IDENTITAIE SI DIFERENTA
Caseta 2. Whyte despre structura sociali a restaurantelor

Termenul de structuri sociali poate fi aplicat nu doar la nivel de societate, ci gi la
nivelul grupurilor sau organizaliilor. Spre exemplu, existd studii privind structura
sociald a unor grupuri informale -
studiul lui Whyte8 despre Comer Boys, un
grup de tineri imigranli italieni de a doua generalie dintr-un cartier sirac din
Boston, sau a unor grupuri din cadrul unor experimente psihologice - studiul lui
Zimbardoe despre efectele psihologice ale rolurilor simulate de paznic Ai prizonier
asupra comportamentelor indivizilor. De asemenea, a fost studiatd structura
sociali a fabricilorlo sau restaurantelorll.
ln ultimul studiu menfionat, Whyte descrie structura sociali a restaurantului pe baza
interviurilor gi observaliei participative in 12 restaurante din Chicago, plus cdteva
interviuri Tn alte restaurante din atara oragului. Din punctul de vedere al funcfiondrii,
restaurantul este descris ca o unitate de produclie gi desfacere, o combinafie din
fabrici
acest punct de vedere intre o - unitate care seryegte doar scopuri de producfie
- gi un magazin - unitate care servegte doar scopuri de desfacere.
Poziliile gi relaliile Tn structura sociald a restaurantului variazd in funclie de
mirimea 9i complexitatea organizafiei. Spre exemplu, Tntr-un restaurant mic, cu o
structuri simpld, existi trei pozilii: cea a patronului sau managerului, cea a
angajatului gi cea de client. Structura ierarhici este una in care angajalii sunt
subalternii managerului sau ai patronului, iar atdt angaja{ii, c6t 9i patronul/
managerul se supun cerinlelor clienlilor. Diviziunea muncii intr-o astfel de structurd
este simpl6, patronul gi angajalii realizdnd Tmpreund, nediferenliat gi Tn funclie de
necesitSli, diferitele sarcini din restaurant: gdtirea mdncdrii, spdlarea vaselor
9i servirea clienlilor.
Tn restaurantele mai mari, mai complexe, cu un volum mai mare de clienli, se
intdlnegte o diversitate mai mare de pozi[iigi o diviziune a muncii maicomplexi.
Spre exemplu, apare necesitatea diviziunii munciiTntre diversele sarcini 9i astfel
angajalii sunt separrali intr-un grup care se ocupi doar de gitirea m6ncdrii, un alt
grup care se ocupi doar de spdlarea vaselor gi un alt grup care se ocupi de
servirea mdncdrii.ln plus, alte sarcini, cum arfi prepararea giservirea bduturilor,
pot fi alocate exclusiv barmanilor, iar transferul alimentelor din depozit in bucdtirie gi
al mdncirii gdtite din bucdtirie inspre chelneri poate fi alocat unor grupuri
separate de angajali. Datfiind numdrul mare de sarcinigide angajalialocalifiecirei
sarcini, patronulsau managerul restaurantului poate angaja, de asemenea,

supraveghetori pentru fiecare grup de angajafi, iar structura restaurantului se
poate
l)
8. Whyte, W. F. , 1941, Corner Boys: A Study of Clique Behavior, The American Journal of
Sociology, 46(5), pp. 647-664.
9. Zimbardo, P. E., tL97211993, Pathology of Imprisonment, in Charon, J.M. (coord.), The
Meaning of sociology : a reader (ed. a IV-a, pp. 72-74\, Englewood Cliffs : Prentice Hall.
10. Roy, D., 1954, Efficienry and ,The Fix": Informal Intergroup Relations in a
Piecenork Machine Shop, The American Journal of Sociology, 60(3), pp.255-266.
11. Whyte, W. F., L949, The Social Stnrcture of the Restaurant , The American Journal of
Sociology, 54(4), pp. 302-310.

3U IDENTTTATe $r ptrBneNTA
t-
Barometrul de Opinie Publicd din toamna anului 200524, doar 1% dintre responden$
considerau cd fac parte din clasa de sus, 17o/o se pozifionau Tn partea de sus a
clasei mijlocii, 260/oin partea de jos a clasei mijlocii, 34o/otn clasa muncitoare 9i
22o/o in clasa de jos (vezi figura 1).
Clasa de sus : 195
Clasa de jos: 22%
Clasa muncitoare:
34''
Sursa: Barometrul de Opinie Publici, toamna 200525

Notd: Cifrele reprezintd procente din totalul rdspunsurilor valide (N = 1 .702) Figura
1. Distribulia autopoziliondrii in clase sociale, Rominia, 2005
Tot prin intermediul unor mdsuri subiective, poate fi descrisi perceplia populaliei
asupra stratificirii sociale in clase, in termeni de mirime a fiecirui strat sau a
fiecdrei clase sociale. Aceste mdsuri au drept scop identificarea imaginii de
ansamblu a stratificirii in clase, existente la nivelul populaliei unei societdli.
Barometrul de Opinie Publicd din primdvara anului 200326 a folosit astfel de
misuri subiective pentru a Tnregistra nu numai perceplia asupra stratificirii in
clase existente in momentul sondajului, ci gi perceptia asupra stratificdrii de
dinainte de 1990, agteptdrile pentru viitorgiopiniile cu privire la tipulde stratificare
considerat ideal de citre populalia Romdniei (vezi tabelul 1).
Spre exemplu, conform acestei cercetdri, Tn 2003, 260/o dintre rom6ni erau de
pirere cd distribu[ia claselor sociale in Romdnia are o formd piramidali (cu o
eliti micd la vdrf, mai mulfi indivizi la mijloc Ai cei mai mulli indivizi la bazd) sau o
formi modificati a piramidei cu baza supradimensionatd (o mici elitd la vdrf,
pufini indivizi la mijloc Ai cea mai mare parte a indivizilor la bazi).Aceastil ultimi

imagine a structurii piramidale de clase era adoptati in 2003 de cdtre majoritatea
rominilor (64%).
l+
24. Fundalia Soros Romania, 2005, Baza de date : Barotnetrul de opinie publictr, Toamna 2005 :
htp : //www. soros. ro/ro/fi sier_acord_comunicate. php ? document : 836.

25.Ibidem.
26. Fundalia Soros Romania, 2003, Baza de date: Barometrul de opinie publicl, Primtrvara
2003 : htp : //www.osf.ro/ro/fisier acord comunicate.php ?document:730.
t-

srRUcruRA, STRATIFTCARE SI MOBTLITATE SOCTALA 3t7
Gaseta 7. Mobilitate ocupationale intragenerationali pentru migranfii

romini din Spania - rate de mobilitate relativi
Degi in cazul mobilitilii intrageneralionale diferenlele de structurd ocupalionali
existente Tntre situalia iniliald gi situa[ia finali nu sunt, de cele mai multe ori,
Tndeajuns de mari Tnc6t sd influenleze puternic concluziile cu privire la regimul
de mobilitate, situalia este diferitd Tn cazul mobilitdlii migranfilor. Mutarea in altd
fari este echivalentd cu intrarea intr-o piafd de muncd cu o structurd
ocupalionald relativ diferiti ?n comparalie cu cea existentd Tn lara de origine.
Prin urmare, Tn cazul acesta este utili gi o examinare a ratelor de mobilitate
relativd. O rati de mobilitate relativd pune Tn relalie patru din celulele
tabelului de mobilitate, reprezentind gansa de a ajunge in clasa de destinafie A,
mai degrabd decdt Tn clasa de destinalie B pentru indivizii din clasa C, ?n
comparalie cu indivizii din clasa D (unde pentru A 9i B pot fi substituite oricare
doui clase gi pentru C 9i D pot fi substituite oricare doud clase)s8. Spre
exemplu, ln cazul migranlilor romdni din Spania (vezi caseta 6), putem fi
interesali de gradul in care gansele de a ajunge in pozilia minimi (clasa de
destina{ie l) mai degrabd decdt in pozilia maximi (clasa de destina{ie lV) diferd
pentru cei care pornesc din pozilia maximd (clasa de origine lV) fa[d de cei
care pornesc din pozi[ia imediat urmdtoare (clasa de origine lll). Numeric, acest
lucru se exprimi printr-un raport de ganse:
lV
Numirul celor din clasa lcare provin din clasa fl
Raportul de ganse = =#= O.3
2
lnterpretarea valorii raportului de ganse se face prin comparafie cu valoarea 1,

care reprezinti situafia ipoteticd de mobilitate perfectd (in care clasa de destinatie este
independentd de clasa de origine). Valorile apropiate de 1 indicd o situatie
apropiati de cea a mobilitilii perfecte, in timp ce valorifoarte diferite de 1 indici
existenla unor dependenle mai puternice ale clasei de destinalie de clasa de
origine. Raportul de ganse calculat mai sus sugereazd c6, in cazul migranlilor
romdni din cele doui clase de origine nonmanuale, gansele de a ajunge in
pozifia minimi yersus gansele de a ajunge in pozifia maximd sunt dependente de
clasa de origine.
Un raport de gansd poate lua valori de la 0 la *o, iar valorile subunitare reprezinti
ganse maiscdzute, pe cdnd valorile supraunitare reprezintd ganse maicrescutese.

Valoarea de 0,3, calculatd pentru cazul migranlilor, sugereazd cd cei care provin
din clasa de origine lV au ganse mai scizute de a fi afectali de mobilitate sociald
descendentd, in comparalie cu cei care provin din clasa lll.
Un raport de ganse poate fi calculat pentru fiecare din combinaliile independente de

patru celule dintr-un tabel de mobilitate, iar pentru a avea o imagine mai clar[ a
58.Ibidem, p.2L.
59. Agresti, A. gi Finlay, 8.,1997, Statistical methods for the social sciences, editia a III-a, Upper
Saddle River, NJ, Londra: Prentice Hall, p.269.
]---


Structura Stratificare Si Mobilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura Stratificare Si Mobilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

Caseta 2. Whyte despre structura sociali a restaurantelor

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

22o/o in clasa de jos (vezi figura 1).

Clasa de sus : 195

Clasa de jos: 22%

Sursa: Barometrul de Opinie Publici, toamna 200525

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

htp : //www. soros. ro/ro/fi sier_acord_comunicate. php ? document : 836.

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

Gaseta 7. Mobilitate ocupationale intragenerationali pentru migranfii

lnterpretarea valorii raportului de ganse se face prin comparafie cu valoarea 1,

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

Un raport de ganse poate fi calculat pentru fiecare din combinaliile independente de

[Tastați aici] [Tastați aici] [Tastați aici]

S-ar putea să vă placă și