Crosetele din sarma

Crosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la mentinerea

si stabilizarea protezei partiale. Se obtin din sarma de wipla cu diametrul sectiunii intre
0,6 - 0,8 mm si un grad de elasticitate mare.
Partile componente ale crosetelor din sarma
Crosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente :
segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din ata !estibulara a dintelui
segmentul intermediar diera de la un croset la altul
segment de i"are #terminal$ - portiunea terminala modelata cu ansa inala
ce a!orizeaza i"area crosetului in saua sau placa protezei.
Caracteristicile crosetelor de sarma
modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul eectuat de medic pe
model.
segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp
segmentele dentare si intermediar nu !in in contact cu parodontiul
marginal
segmentul intermediar conceput in orme dierite : %, &, S, conera
elasticitate crosetului.
crosetele din sarma sunt mai elastice si pot i acti!ate mai eicient decit
crosetele turnate.
segmentul terminal prezinta retentii pentru i"area crosetului in masa
acrilica
crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea !erticala a
protezelor partiale.
au eect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si
segmentul intermediar este scurt.
crosetele din sarma se repara relati! usor : racturile de croset se
inlocuiesc cu crosete noi.
Tehnologia crosetelor de sarma
Crosetele se modeleaza din sarma prin indoire. 'entru modelarea lor se indica
urmatoarele reguli te(nologice :
sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. )epetarea indoirii modiica
structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la rupere.
modelarea sarmei se !a realiza cu clesti ce au partea acti!a neteda si nu
sectioneaza sarma.
se contraindica strict introducerea sarmei in lacara, pentru ca de!ineprea
elastica si putin rezistenta.
!arul segmentului dentart !a i bine rotun*it pentru a nu eroda smaltul
sau leza mucoasa din !ecinatate.
segmentul de i"are #terminal$ !a i modelat in orma zig - zag sau de
ansa pentru a i retentionat in masa acrilica si a nu se rotii.
se oloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, in grosime de
0,6 - 0,8 mm , in nici un caz mai groasa.
+.Crosetul ocluzo-interdentar ( Stahl )
Se utilizeaza pentru ancorarea protezei partiale uniterminale sau unilaterale ,
a aparatelor ortodontice prin aplicarea pe dintii (emiarcadei integre.
,"tremitatea libera e in orma de ansa plasata sub punctul de contact pe ata
!estibulara a doi dinti !ecini. -ra!erseaza arcada prin nisa masticatorie spre ata orala ,
pentru a patrunde in baza protezei.
.unctii:
ansa de sub punctul de contact opreste tendintele de desprindere ale
protezei/
segmentul ocluzal din nisa masticatorie se opune inundarii
protezei. APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE
La aparatele mobilizabile se pot descrie trei parti componente : baza aparatului, elementele de ancorare si elementele
active.
1. BAZA APARATULUI
Baza este construita din placa palatinala sau linguala. Baza se intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de
la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata meziala a molarilor de 6 ani. De-a lungul arcadei,
placa se extinde de o parte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada.
In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii sunt variabile in functie de scopul terapeutic urmarit in
laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala. In zona laterala placa se extinde pe fata orala a dintilor pana la
unirea treimii medii a dintilor cu !" incizala# placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal de traumatisme.
La mandibula, placa este limitata lingual de $ocul seului, pe care trebuie sa nu-l $eneze.
In general, atat placa mandibulara, cat si cea maxilara au o
grosime de %-" mm, zona orala fiind lustruita &. ., .%, .", .'(.
2. ELEMENTE DE ANCORARE A APARATELOR
ORTODONTICE MOBILIZABILE CROSETE
ORTODONTICE
2.1. Regulile de manipulae ale elemen!el" de #ama
In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama de urmatoarele reguli:
- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc deoarece apar defectiuni in structura cristalina, care scad
elasticitatea si rezistenta metalului#
- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii deoarece acestia lasa crestaturi in sarma, care
devin locuri de minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice#
- sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece alia$ul din care este facuta isi pierde
elasticitatea#
- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotun$ite# in caz contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile
elastice la locul indoirii
- clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta se va indoi cu mana &. %., %.%(
. 2 1 Sarma se indoaie in unghiuri rotunjite; a - sarma; b - cleste
universal.

. 2 2 Clestele fixeaza sarma iar indoirea se va realiza in mana; a -
sarma; b - cleste.
- concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune a acesteia in axul ei, astfel
incat sa se ruleze pe conturul clestelui &. %."(.

. 2 3 Concomitent cu miscarea de indoire a sarmei !" se executa si
o miscare de tractiune in axul ei #"; a - sarma; b cleste
- se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa probarea succesiva pe model sau in gura, decat sa se riste indoirea
in sens invers in cazul ca s-a indoit mai mult decat era necesar#
- curburile largi vor fi realizate prin indoirea sarmelor cu mana &.
%.'(.
C"#e!ul S!a$l
)ai este denumit si crosetul
ocluzo-interdentar sau crosetul in *picatura+ &. %.,(. -e confectioneaza din sarma de .,, mm diametru, elastica.
. 2. 1$ Crosetul Stahl; 1 - ansa; 2 - bucla; 3 - retentie.
/ste alcatuit din :
- o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica#
- ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie, reprezentand
portiunea elastica a crosetului#
- o zona retentiva, cu care crosetul se anga$eaza in plasa.
0ona de retentie utilizata de crosetul -tahl este reprezentata de retentivitatea anatomica in sens vertical a spatiului
interdentar. 1nsa crosetului se anga$eaza in acest spatiu perpendicular pe suprafetele dentare, fara a leza papila interdentara, iar
bucla trebuie sa fie astfel echilibrata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara a traumatiza, insa, mucoasa $ugala.
2aracteristici:
- 2rosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul de ocluzie.
- 3ecesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti vecini, de preferinta in dentitia definitiva, dar
poate fi utilizat si in cea temporara.
- 1vand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iar repararea lui poate fi executata si in cabinet.
- 4recand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonista, ducand la inaltarea
de ocluziesau laterognatie, motiv pentru care se cere studiu de model al ambelor arcade, in vederea plasarii
corecte a crosetului.
- 2a o particularitate in aplicarea unui croset trebuie mentionata situatia in care se urmareste inaltarea provizorie a
ocluziei. In acest caz, este posibila prelungirea ocluzala a placii, asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii
aparatului ortodontic si dupa ce obiectivul de inaltare provizorie a fost depasit. 1cest lucru este posibil prin
indepartarea din baza placii a portiunii de pe suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma initiala. -olutia are
avanta$ul, fata de alte modalitati &gutiera(, ca pastreaza o ancorare permanenta de calitate foarte buna a
aparatului.
1ctivarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zona mai retentiva, plasata mai aproape de baza spatiului
triunghiular
.
5ealizarea crosetului -tahl incepe prin confectionarea ansei circulare, care este inchisa treptat pana la obtinerea
dimensiunii dorite. 6erpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui crampon se indoaie sarma astfel incat bucla obtinuta
sa aiba inaltimea si dimensiunile dorite. -e aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta se marcheaza pe coada crosetului
zona de pliere in placa &. %.7(.
. 2.-l% &odul de realizare a crosetului Stahl
In aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de suprafata vestibulara a dintilor si poate
determina lezarea mucoasei $ugale. 6entru a inlatura aceasta deficienta, s-a imaginat un croset -tahl cu ansa in forma de sfera
plina metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa prote$eze mucoasa $ugala.
1celasi efect poate fi obtinut realizand un croset -tahl cu ansa inversata. &. %. 891, B(.
.
Placile sunt in general alcatuite
din 3 componente

.a0a mucozal1 a pl1cilor ortodontice !ine 2n contact direct, 2ntins 3i uniorm cu mucoasac4mpului ma"ilar, a0a opus1 e"tern1 este
lucioas1, c4t mai neted1 3i planat1 pentru a
nuc r e a di i c ul t 1 0 i 2 n mi 3 c 1 r i l e l i mb i i # pl 1 c i l e r e duc mul t s p a 0 i u l l i mbi i / e s t e 2 mp 1 r 0 i t 1 , alc1tuit1 iind
din 2 sau mai multe ragmente unite 2ntre ele prin elemente de ac0iune$.)ealizat1 din acrilat #auto-, termo-polimerizabil$ baza pl1cii se
conec0ioneaz1 pe modelizolat: a. direct din acrilat autopolimerizabil, b. indirect
2n cear1.' l a c a de c e a r 1 r oz s a u a c r i l a t ul a u t op o l i me r i z a bi l s e a da pt e a z 1 i n t i m pe s u p r a a 0 a modelului la
ni!elul arcadei 3i mucoasei, iar e"cesul se 2ndep1rteaz1 cu spatula r1scroindcurb e"tremitatea posterioar1 3i decup4nd interdigita0ii
care p1trund intim 2n ambrazuri.,lementel e de men0i nere 3i cele de ac0i une se i "eaz1 iar prelucrarea i nal 1 trebuie
s1realizeze o supraa01 neted1, 1r1 deni!el1ri
CCrisoElemen!e de sarma%
#u& pun'!ul de '"n!a'!.
C"#e!ul #implu( ' ADAMS ) pe din!i *aa pun'!e de '"n!a'!% p!
den!i!ia mi+!a.
C"#e!e 'e #e *"l"#e#' la din!i 'u pun'!e de '"n!a'!(
C ST,AL - in pi'a!ua .(inal!a "'lu/ia % p! d pemanen!i.
Crosetul Adams-C.Simplu
2rosetul 1D1)- este un mi$loc de ancorare conceput pentru dintii izolati. /l incon$oara dintele avand cate o mica
bucla in portiunile retentive, adica la unirea fetei vestibulare cu cele proximale.