Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre

0,1 i 100 (ngstrm). n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen sau Rntgen. Obtinerea razelor x in laborator Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri: Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

Ele prezint urmtoarele proprieti:

n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie.

sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec.

ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produ i indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de radiaii.

au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.

Atunci cnd s-au descoperit razele X, comunitatea medical nu a neles ct sunt de periculoase, astfel c muli medici i pacieni s-au mbolnvit din cauza lor. Cu timpul s-a descoperit c razele X sunt radiaii ionizante, adic pot face ca atomii pe care i

ntlnesc n cale s capete o ncrctur electric, transformndu -se n ioni. Cum corpul nostru este i el format din atomi, ncrctura electric pe care o capt ei poate s distrug fia de ADN. Iar o celul cu fie de ADN distrus fie moare, fie dezvolt o mutaie.

3. Cum se formeaza img radiografica? Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina.Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Razele X Mod de producere. Proprietati fizice, chimice, biologice. Formarea imaginii radiologice. Particularitatile si legile formarii imaginii. Dozarea razelor X. Dr. Mircea Ghinea, Prof. Dr. serban Georgescu - UMF Carol Davila Bucuresti Modul de producere . Prin bombardament electronic al anodei

w Deplasarea unui electron 232h710c dintr-o patura electronica inferioara w Rearanjare electronica cu emisie de radiatie X si caldura . Radiatie de frnare

w La trecerea pe lnga nucleu, electronul incident si schimba directia si emite radiatie electromagnetica X

Proprietati fizice . . Unda electromagnetica cu caracter dual - energie si particula, adica fotoni Prezinta o miscare periodica cu frecvente foarte mari si cu lungimi de unda

foarte mici (0,1-150) . Situare n spectru ntre ultraviolete si radiatia g

Caracteristicile fizice ale fasciculului . Intensitate

4

Depinde de nr. de electroni emisi de catod, de materialul anodei si de

diferenta de potential din tub w Invers proportionala cu patratul distantei . w Lungime de unda (penetrabilitate) Depinde de lungimea de unda a radiatiei, prin urmare de diferenta de

potential din tub . Proprietati optice

w Propagare n linie dreapta w Prezinta fenomenele de refractie, difractie si polarizare . Alte proprietati : fotografice, de fluorescenta

Efecte chimice ale radiatiei X . . . s s . s Consecinta a interactiunilor fizice cu materia Tipuri de interactiuni Direct ionizante Coliziunea: emitere de electroni n materie Frnarea: absorbtie de electroni si emitere de radiatie electromagnetica Indirect ionizante Efectul Compton: transfer energetic foton - electron al mediului traversat

Efectul fotoelectric: transfer total al energiei fotonului catre un electron al

mediului, cu rearanjare electronica si emisie de radiatie electromagnetica; are drept rezultat absorbtia fotonului s s mici Efecte chimice ale radiatiei X w Fenomene comune: . Rezulta particule ionizate si radiatie ce nu mai respecta traiectoria initiala a Efect de materializare: electron + proton = neutron Efectul Thompson: devine preponderent fata de efectul Compton la energii

fotonilor X radiatie difuzata sau secundara w Coeficienti de reactie . . Coeficient de atenuare: depinde de l si de masa traversata Coeficient de difuziune: fotoni ce ies din mediu pe alta traiectorie (deturnati

sau nou formati) . . . Coeficient de absorbtie: fotoni ce dispar total n mediu Coeficient masic de atenuare: depinde de Z si de energia radiatiei incidente Coeficient de distanta: intenstitatea - invers proportionala cu patratul distantei

Efecte biologice w Vectori:

. Ion pozitiv (molecula ionizata) . Ion negativ (electron sau atom care a absorbit un electron) w Efecte celulare . Mecanisme de actiune: s iradiere s Indirect: prin substantele rezultate din primele reactii. . Natura leziunilor: tinta predilecta - ADN w Efecte tisulare Efecte biologice w Efecte somatice . Legea Bergonier - Tribondeau, relatia doza - efect . Tipuri de leziuni radice: cutanate, oculare, hematopoetice, gonadice, etc. w Efecte feto-embrionare: . Relatia doza - vrsta produsului de conceptie w Efecte genetice: . Relatia doza - efect w Efecte cancerigene Formarea imaginii radiologice Direct: dezorganizarea structurii moleculare; teoria tintei; rolul dozei de

. . . . . w w w w w

Principii geometrice ale formarii imaginii Propagare n linie dreapta Traverseaza corpurile ntlnite n cale Forma conica a fasciculului Sursa punctiforma Proiectia unui obiect pe filmul radiografic este mai mare dect obiectul Dimensiunea proiectiei creste cu cresterea distantei dintre obiect si film Obiectele plane paralele cu filmul apar marite, dar nedeformate Obiectele al caror plan este oblic fata de film se proiecteaza deformate Obiectul plan dispus paralel cu razele si perpendicular pe planul filmului

apare proiectat ca o umbra lineara. w Doua obiecte suprapuse situate la distante diferite fata de sursa si de

planul filmului se proiecteaza sumate. w Efectul de paralaxa: nclinarea fasciculului de raze pentru departajarea

celor doua obiecte suprapuse determina deplasarea pe film a obiectelor, cu att mai mult cu ct obiectul este mai apropiat de sursa. Formarea fotografica a imaginii . Curba de nnegrire

. Zonele curbei: latenta, prag, proportionalitate, saturatie, solarizare. . Aprecierea calitatii fotografice

. Voal de fond (al zonei de latenta) . Sensibilitate . Contrast . Gradatie Contrastul imaginii w Diferenta de nnegrire ntre zone adiacente w Gama de contrast: diferenta ntre zona cea mai alba si cea mai neagra de pe film. w Factori: . radiografiat . . . . Fluctuatia quantica: scade cu cresterea mA Pierderi de contrast pe lantul radiologic Calitatea filmului - gama medie de contrast Developarea filmului Diferentele de absorbtie a radiatiei incidente la traversarea corpului de

Definitia imaginii . . . . Netitatea contururilor unor obiecte cu densitati diferite Fluul radiografic: Geometric - sursa de radiatie nu este niciodata punctiforma Cinetic - deplasarea obiectului n timpul expunerii
9

. . . . .

De difuziune - datorat radiatiei difuzate De ecran - datorat ecranelor ntaritoare Total - conditionare reciproca a fluurilor, cu interdependenta majora Puterea de rezolutie Perechi de linii perceptibile separat pe unitatea de suprafata

Ameliorarea calitatii imaginii . Ameliorarea contrastului

. Combinatie film-folie ntaritoare . Alegere kV - mA s Modificarea kV - actiune complexa asupra penetrabilitatii razelor, a

contrastului imaginii, a actiunii directe asupra filmului . Ameliorarea definitiei

. Scaderea fluurilor (cinetic, geometric, de difuziune) . Folosirea substantelor de contrast

Dozarea razelor X - principii . Utilizarea numarului minim necesar de investigatii iradiante pentru realizarea

diagnosticului . interpretabile Utilizarea dozelor minim necesare pentru obtinerea unei imagini

10

. ecografie.

Inlocuirea unora dintre metodele iradiante cu metode neiradiante: IRM,

Dozarea razelor X . Din balansul ntre valorile kV - mA - timp

w Temporizatoare: nchid si deschid curentul prin tubul radiogen w Manual w Automat (Exponometre automate sau fototimere) . Prin utilizarea camerelor de ionizare sau fotodiodelor cuplate la

temporizatoare . . Sunt totdeauna preferate Pot fi utilizate n fluoroscopie (standard sau digitala, inclusiv n angiografie)

sau n radiografie. Unitati de masura a radiatiei . . Radiatie emisa Masurata n roentgeni (1 roentgen = cantitatea de raze X sau radiatie gamma

necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de 2,58.10-4 coulombi per kilogram de aer) . masa . Masurata n Gray (1 Gy = 1 joule/kg) sau n rad (1 rad = 10 mGy = 0,01 J/kg). Radiatie absorbita = energia depusa de radiatia ionizanta n unitatea de

Radiatia absorbita biologic se masoara n rem - roentgen-equivalent-man (1 rem = doza

11

absorbita ce are acelasi efect biologic ca 1 rad de radiatie X cu ionizare specifica medie de 100 de perechi de ioni per micron cub de apa) sau n sievert (1 sievert = 100 rem)

12