1

Universitatea De Medicina Si Farmacie

,,GR.T.POPAIasi
Facultatea De Medicina Dentara





Proteza amovibila partial scheletata


Profesor Univ. Andronache Monica
Student. Cosa Ioana
Gr. 6, An II
2



Proteza amovibila partial scheletata mandibulara





Definitie
Proteza scheletata este piesa protetica care rezolva edentatia partiala pentru
situatii topografice similare cu cele din proteza partiala acrilica, dar se deosebeste
si este preferata datorita dimensiunilor reduse, finetii si preciziei de executie.
Bratul, seile, conectorii principali, secundari si elementele de sprijin,
mentinere si stabilitate sunt turnaturi metalice realizate dintr-o bucata. Este o
solutie de durata si se remarca prin finetea si precizia executiei tehnice.

Indicatiile protezei partiale mobilizabile scheletate
Indicatiile protezei partiale mobilizabile pot fi grupate in doua mari
categorii:
1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze
mobilizabile
2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte,
datorita unor motive obiective.

Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile
Exista situatii clinice care nu pot fi tratate in mod obisnuit
decat cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile si anume:
- edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminal
- edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale unilaterale);
- edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse;
- edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor
frontalilor;
- edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti( 2-5 dinti);
- edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti

3

Situatii clinice care exclud tratamentul prin proteza partiala fixa
Desi ca intindere edentatia se preteaza pentru un tratament conjunct, sunt
totusi motive pentru restaurari protetice adjuncte si anume:
- edentatiile laterale intinse (clasa a III-a), care au ca dinti stalpi caninul si
molarul de minte cu valoare parodontala scazuta. O proteza partiala scheletata
confectionata in aceasta situatie se va extinde si pe hemiarcada opusa si are
avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe mai multi dinti fata de o punte.
- edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor dintilor
restanti, pot beneficia de tratamentul cu proteza partiala mobilizabila scheletata,
care in afara restaurarii edentatiei poate detine si rolul unui aparat de imobilizare a
dintilor restanti si are avantajul dispersarii solicitarilor functionale pe dintii
restanti. Se poate aplica doar pe dintii stalpi cu mobilitate de gradul II.
- edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii ale
slefuirii dintilor sau refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti bresei
datorate unor afectiuni generale severe. In asemenea situatii, exista posibilitatea
realizarii unei mici proteze scheletate cu 1-2 dinti maxim, care nu se extinde pe
hemiarcada opusa.
De altfel, in prezent, astfel de situatii se pot rezolva prin proteze pertiale fixe
adezive, care necesita doar preparatii peliculare;
- edentatiile din zona de curbura a arcadei (incisiv lateral, canin, primul
premolar) necesita realizarea unei proteze mobilizabile;
- edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa din diferite
cauze (despicaturi labiopalatovelare, traumatisme, tumori);
- edentatiile frontale unde sunt necesare artificii estetice de montare a
dintilor artificiali (treme, diasteme, incalecari sau rotatii);
- edentatiile care necesita restaurare protetica dupa interventii chirurgicale
mutilante.

Etape clinico-tehnice de realizare a unei proteze scheletate
I . Stabilirea diagnosticului si a planului de tratament. Medicul trebuie sa
colaboreze cu pacientul, acestuia din urma fiindu-i explicata fiecare etapa a
tratamentului. Tipul de protezare si sitemul de ancorare vor fi stabilite in
functie de necesitatile si dorintele pacientului. Realizarea unei proteze
partiale scheletate presupune o tehnologie speciala si inalta calificare din
partea medicului, prin urmare si un pret mai ridicat.
I I . Amprentarea campului protetic. Pe baza acestei prime amprente medicul
si tehnicianul vor stabili designul protezei.
I I I . Adaptarea scheletului metalic.
4

I V. Preparata dintilor restanti. Dintii naturali de care se vor prinde sistemel
speciale de ancorare ale protezei scheletate vor primi coroane de acoperire.
V. Verificarea relatiei dintre cele doua maxile si stabilirea culorii, formei si
aranjamentului dintilor protezei. Relatia ocluzala este foarte importanta si
trebuie stabilita cu exactitate in cazul protezelor scheletate.
VI . Realizarea unei replici in ceara a protezei. Aceasta va fi cu usurinta
ajustata, pentru a se potrivi perfect pe campul protetic al pacientului.
VI I . Realizarea protezei scheletate propriu-zise

Elementele componente ale protezei partiale scheletate
Desi reprezinta un tot structural si functional, proteza scheletata se poate diviza din
punct de vedere didactic in urmatoarele parti componente:
1.seile protetice;
2.conectori principali (majori) - elementele de legatura dintre sei;
3.mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare;
4.conectori secundari (minori);
5.dintii artificiali.

Conectori principali
Conectorii principali sunt elemente transversale ale protezei partiale scheletate,
care fac legatura intre seile protetice sau intre o sa si elementele de sprijin,
mentinere si stabilizare.
Conectorii principali au o serie de caracteristici comune dar si caracteristici
speciale in functie de maxilarul la care se aplica, tipul de edentatie si
particularitatile anatomice ale campului protetic.
Bara linguala se utilizeaza cand inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9
mm intre fundul de sac lingual si parodontiul marginal.
Se plaseaza in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular cu
marginea superioara a barei la o distanta de 4-5 mm fata de parodontiul marginal.
Extremitatea inferioara se plaseaza in fundul de sac lingual astfel incat sa nu
impiedice mobilitatea fiziologica a seului bucal sau a frenului limbii. Fata de
mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie sa fie plasata la o distanta de 0,3
- 2 mm.
Profilul barei are forma semipiriforma. Portiunea cea mai voluminoasa se
afla plasata catre fundul de sac oral iar extremitatea subtiata catre parodontiul
5

marginal. Daca bara linguala va fi mai lunga grosimea trebuie sa fie mai mare
pentru a se asigura rezistenta mecanica a acesteia.
In cazul in care procesul alveolar nu este suficient de inalt pentru aplicarea
unei bare linguale, care sa corespunda tuturor criteriilor mai sus enuntate, este
necesar ca proteza sa fie conceputa sub forma placutelor dento-mucozale. Crosetul
continuu este utilizat cand se doreste realizarea unui efect contrabasculant optim si
se intrunesc toate conditiile de realizare ale barei linguale. El contribuie la marirea
rezistentei mecanice a protezei.
Rolurile crosetului continuu sunt urmatoarele:
- mareste rezistenta si asigura rigiditatea protezei;
- contribuie la sprijinul parodontal al protezei;
- asigura mentinerea indirecta (element anti-
basculant);
- asigura stabilizarea protezei in sens disto-mezial;
- solidarizeaza uneori dintii restanti si reface punctele
de contact interdentare.
Mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare
Mijloacele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt grupate in:
A.- Mijloace principale care pot fi:
- directe: crosete si sisteme speciale
- indirecte: opritori de basculare sau
elemente contrabasculante, care opresc
bascularea prin desprindere a protezelor
partiale.
B.- Mijloacele auxiliare care contribuie mai ales
la mentinerea protezelor partiale.

Mijloacele principale directe de mentinere, sprijin si stabilizare
a)- Crosetele dentare:
Crosetele sunt cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare
ale protezelor partiale. Circa 90% dintre proteze sunt prevazute cu crosete, datorita
usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si pretul de cost mult mai scazut decat
al celorlalte sisteme.
Mentinerea protezelor partiale realizata cu ajutorul crosetelor se bazeaza pe
rezistenta unui aliaj la deformare.
6

La protezele scheletate sunt utilizate doua tipuri de crosete si anume:
crosetele turnate si crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a dintilor
stalpi.
Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele:
- mentinere;
- stabilizare;
- sprijin;
- incercuire;
- reciprocitate;
- pasivitate;
- mentinerea indirecta.
1.Mentinere
- Este funcia prin care croetul impiedic desprinderea involuntar a protezei de
pe campul
protetic;
- Se datoreaz braului retentiv al croetului;
- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp;
- Necesit stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in
funcie de axa
de inserie

2.Stabilizare
- Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor orizontale;
- Elementele rigide ale croetului trebuiesc plasate bilateral;
- Prelungirea braelor opozante rigide pe mai muli dini mrete stabilizarea;
- Solidarizarea prin microproteze a dinilor stalpi mrete valoarea lor parodontal
i rezistena
la micrile orizontale ale protezei.

3.Sprijin
- Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor verticale in direcie mucozal
asigurand
sprijinul parodontal;
- Elementul principal care asigur sprijinul parodontal este pintenul;
- Pintenii interni vor fi plasai pe dini acoperii cu microproteze;
7

- Pintenii externi pot fi aplicai pe dini neacoperii in lcae de mici dimensiuni
perate in smal
prin frezare;
- Orice pinten trebuie intrit cu un conector secundar.


4.Incercuire
- Este funcia prin care croetul trebuie s cuprind mai mult de 1800 din
circumferina dintelui;
- La incercuire trebuie s ia parte numai poriunile rigide ale croetului;
- Asigur stabilizarea orizontal a protezei in sens sagital i transversal.

5.Reciprocitate
- Este funcia croetului prin care se neutralizeaz efectul poriunii flexibile a
braului retentiv,
care solicit orizontal dintele stalp in timpul inseriei i dezinseriei;
- lefuirea feei pe care se aplic braul opozant;
- Aplicarea de microproteze al cror perete oral este paralel cu axa de inserie;
- Renunarea la braul opozant, rolul de contracroet revenind unui pinten intern
sau unui
conector secundar, plasat interdentar;
- Utilizarea unui croet numit R.P.I.

6.Pasivitate
- Este funcia croetului prin care acesta, dup ce este aplicat corect pe dintele
stalp, nu trebuie s mai exercite fore active.

7.Mentinerea indirect
- Prin poriunile terminale flexibile ale braelor retentive ale croetelor circulare
orientate ctre
edentaie;
- Prin jumtatea distal, subecuatorial, orientat ctre edentaie, a poriunii
orizontale a
croetului divizat in "T";
- Prin braele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze prevzute
cu prag
8

supragingival.

Au fost descrise de-a lungul anilor un numar foarte mare de crosete. Se
poate grupa varietatea mare de crosete in patru categorii:
- crosete circulare;
- crosete Roach;
- crosete Ney;
- crosete speciale.

1.Sistemul Roach cuprinde croete ce se mai numesc i croete bar sau divizate,
deoarece braele croetului pornesc separat din conectorul principal sau din eaua
protetic.
Croetul n C : pornete printr-un conector secundar din ea, trece in punte peste
festonul gingival i poriunea retentiv subecuatorial a dintelui, descrie o curb
superioar la nivelul liniei ghid, ia contact cu dintele i se termin subecuatorial in
zona de retenie vecin eii. Utilizat in regiunea mezio-lingual a molarilor sau
vestibulo-distal a premolarilor, prezint i variante cum ar fi croetul in C inversat
sau C intors.
Croetul n L: pornete cu un conector secundar ce trece in punte peste rebordul
gingival, iar poriunea activ se termin sub linia ghid in partea opus edentaiei.
Croetul n U :pornete din ea printr-un conector secundar ce trece in punte peste
rebordul alveolar i se termin sub linia ghid prin dou brae, unul in zona disto-
vestibular, cellalt in zona mezio-vestibular.Este indicat pe premolarii inali cu
linia ghid apropiat de faa ocluzal.
Croetul n S : pornete din ea printr-un conector secundar scurt, merge oblic
spre linia ghid pe care o depete i ia contact cu dintele supraecuatorial dup care
se recurbeaz, extremitatea liber terminandu-se sub ecuatorial in partea opus
edentaiei. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rdcina denudat.
Croetul n T : este cel mai cunoscut i frecvent utilizat. Pornete din ea printr-un
conector secundar ce trece in punte peste procesul alveolar, iar bara vertical a T-
ului ia contact cu mijlocul feei laterale vestibulare, de unde pleac cele dou
extremiti una spre zona mezial, alta spre cea distal, fie una, fie ambele
extremiti terminandu-se in zona de retenie. Ca variante, braul retentiv poate fi
sub form de Y sau cu o singur extremitate elastic (croet in semi T).
Croetul n I : puin flexibil, pornete din ea spre zona vestibular adiacent
spaiului edentat printr-un conector secundar scurt,extremitatea elastic
terminandu-se vestibule-distal ecuatorial. Este utilizat pe faa distovestibular
9

a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesit un alt
croet pe hemiarcada opus.
Croetul n R : pleac din ea printr-un conector secundar ce trece in punte peste
mucoasa procesului alveolar, urc pe faa vestibular i supraecuatorial se divide in
dou poriuni, o parte merge spre ocluzal, terminandu-se printr-un pinten situat in
foseta central a molarului, iar cealalt parte se recurbeaz i se termin
subecuatorial in zona de retenie adiacent eii.
2.Crosete circulare
Croetul inelar : folosit pe molarii de minte de form conic. Poate fi circular in
contact strans cu dintele situat supraecuatorial. Este excelent factor de sprijin i
stabilizare, dar retenia este nul. In alt variant circumscribe dintele la distan pe
mucoasa gingival, asigurand retenia prin dou croete in C i sprijinul printr-un
pinten ocluzal.
Croetul circular Ackers, denumit i croet cu trei brae :
- Se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti vestibulare i orale favorabile;
- Prezint un corp susinut de un conector secundar situat proximal, un bra elastic
sau retentiv ce debuteaz cu o poriune rigid situat supraecuatorial i se continu
cu o poriune elastic situat in conul de retenie, precum i un bra rigid sau
contra-croetul;
- Corpul, umrul, poriunea rigid a braului elastic se situeaz in conul de sprijin i
numai extremitatea braului elastic se situeaz in conul de retenie;
- Sprijinul este asigurat de poriunile rigide, supraecuatoriale i de ctre pintenul
ocluzal situat mezial sau distal;
- Poate fi deschis dental sau edental; in funcie de acest lucru pintenul ocluzal se
plaseaz fie mezial, fie distal.
Are sprijin i stabilizare bun, reciprocitatea este ins slab, deoarece braul rigid
ce asigur reciprocitatea prsete primuldintele la dezinseria protezei.
Croetul circular cu ase brae sau croetul cu aciune reciproc al lui Bonwill :
- Este alctuit din dou croete Ackers unite prin corpul lor. Se plaseaz de obicei
pe o arcad sau o hemiarcad integr in vederea stabilizrii protezei;
- Prezint sprijin excelent, foarte bun incercuire i bun retenie prin cele patru
brae care pot fi dou rigide i dou elastice sau toate patru brae elastice.

3.Sistemul NEY: este unicul system standardizat de croete turnate. Indicaiile
acestor croete sunt in funcie de natura i calitatea dintelui suport, precum i de
profilul ecuatoruluiprotetic. Utilizeaz ca zone retentive suprafeele laterale,
vestibulare i orale ale dintelui suport.
Croetul Ney numrul 1 este asemntor croetului Ackers :
10

- Este aplicat pe dinii cu linia ghid nr. 1 ce pornete aproape de jumtatea feei
proximale adiacente edentaiei i urc spre ocluzal la nivelul feei proximale opuse;
- Prezint excelent incercuire, bun sprijin,retenie i reciprocitate satisfctoare;
- Este format dintr-o parte rigid, corpul din care pornete pintenul ocluzal, cei doi
umeri situai in conul de sprijin i dou brae elastice situate sub linia ghid in conul
de retenie.

Croetul Ney numrul 2:
- Este derivat din croetul T al lui Roach;
- Se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 opus liniei ghid numrul 1;
- Traseul liniei ghid numrul 2: acesta pornete inalt, aproape de faa ocluzal
proximal limitrof edentaiei i coboar oblic pe feele laterale aproape de colet,
spre faa proximal opus;
- Prezint un conector secundar ce pornete separat din a, conector care se
termin cu pinten ocluzal i doi conectori secundari ce trec in puncte peste festonul
gingival, luand contact cu dintele la nivel ecuatorial, unde braul elastic se bifurc;
- O parte se aplic in zona de sprijin, o parte in conul de retenie. Are sprijin foarte
bun, retenie bun prin cele dou brae elastice, dar slab incercuire in comparaie
cu croetul nr. 1.
Croetul Ney combinat 1-2 :
- Este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o fa aspectul numrul 1, iar pe
cealalt fa aspectul liniei ghid numrul 2;
- Este indicat pe dinii in versie sau rotaie i pe molarii conici;
- Are bun sprijin, o retenie bun prin cele dou brae elastice, o incercuire i
reciprocitate satisfctoare.
Croetul numrul 3 :
- Este indicat pe dinii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia ghid fiind inalt,
orizontal aproape de faa ocluzal;
- Se aseamn foarte mult cu croetul numrul 1, ins corpul croetului i pintenul
ocluzal sunt realizate prin turnare, in timp ce cele dou brae elastice din sarm
se sudeaz la corpul croetului;
- Prezint sprijin bun, retenie satisfctoare,dar incercuire slab.

b)-Sisteme speciale:
Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt dispozitive
mecanice de mare precizie, care fac legatura intre dintii stalpi si proteza, avand
rolul de a asigura o mentinere cat mai fizionomica a protezelor partiale. Sistemele
11

speciale permit de asemenea, transmiterea fortelor de masticatie de la dintii
artificiali la dintii restanti. Sistemele speciale au urmatoarele caracteristici: sunt
mici, eficiente, fizionomice, sunt greu de confectionat, sunt scumpe, cele mai
multe fiind formate din doua componente, majoritatea actioneaza prin frictiune, se
reconditioneaza greu sau nu pot fi reconditionate.
Pentru a fi ferite de uzura prematura, care pericliteaza mentinerea protezei,
sunt utilizate pentru confectionarea sistemelor speciale o serie de aliaje de mare
duritate ca:
- aliaje de aur platinat, in proportii diferite
care fac acest aliaj dur sau extradur. In general
procentele sunt Au 18% si Pt 5%.
- aliaje speciale de aur platinat cu punct ridicat de
topire (HSL) pentru utilizarea portelanului, lipiresau
supraturnari.
- aliaje cu continut mare de platina.
- aliaj platina-iridiu.
- aliaj aur-platina-argint.
- aliaj aur-platina-paladiu.
- oteluri inoxidabile.
- aliaje din cobalt- crom de mare duritate.
Se pot deosebi urmatoarele categorii de dispozitive:
- sistemele de culise;
- sistemele de capse;
- sistemele de bare cu calareti;
- sistemele de telescopare;
- sistemele articulate;
- sistemele magnetice.

Conectorii secundari
Conectorii secundari sunt asezati pe fetele proximale ale dintilor, ce
delimiteaza bresa edentata sau in spatiul interdentar oral.
Acestia pot fi rigizi, cand proteza are un sprijin dento-parodontal sau mixt,
sau pot fi mai rar elastici, cand proteza are un sprijin mixt. Conectorii secundari se
toarna odata cu scheletul metalic.
12

Legatura dintre elementele dentare ale protezei scheletate si cele distribuite
pe suportul muco-osos se poate asigura si prin mecanisme speciale. Cand
realizeaza legaturi elastice, conectorii secundari sunt mai lungi si au un traiect
sinuos, iar legatura se numeste si conexiune elastica.

Seile protetice si arcadele dentare artificiale
Seile protetice metalice reprezinta portiunea bazei protezei scheletate ce
acopera crestele edentate servind ca suport pentru dintii artificiali.
Numarul seilor este egal cu numarul breselor edentate putand fi dupa
topografie: frontale, laterale si terminale.
Seile protezei scheletate detin o componenta metalica si una acrilica. Seaua
protetica a protezei scheletate cuprinde doua fete:
a)- una mucozala - in contact direct cu mucoasa
crestei alveolare;
b)- alta externa - care priveste spre mucoasa orala
Ea are doua versante: vestibular si oral si o zona de muchie a seii, care este
plasata pe relieful crestei alveolare unde este inaltimea sa maxima. Pe aceasta zona
(din urma) se vor plasa, monta dintii artificiali. Componenta metalica a seilor va fi
distantata de model prin foliere, pentru a lasa spatiu pentru acrilat. Distal se
pastreaza contactul cu modelul. In portiunea distala, pe mijlocul crestei seile
vor avea o mica prelungire in contact cu creasta printr-un stop distal, ce are rolul
de a impiedica bascularea scheletului in timpul ambalarii protezei si de a conferi
rasinii acrilice de placare o grosime constanta.
Fixarea dintilor artificiali pe seile protezei partiale, scheletate se realizeaza
similar celor de la protezele totale, iar in zona frontala prin bonturi sau casete.
Dintii artificiali sunt inlocuitorii dintilor naturali, care s-au pierdut,
dand nastere starii de edentatie, necesitand tratamentul prin proteza partiala. Din
materialul din care sunt confectionati, dintii artificiali pot fi din: ceramica sau
acrilat, fie fabricati, fie confectionati in laboratorul de tehnica dentara.





13

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PROTEZELOR PARTIALE

AVANTAJE:
- sunt biologice (nu necesit rezecii tisulare importante)
- refac corespunztor morfofuncional SS
- se pot realiza uor, n condiiile de dotare tehnic minim
- posibilitate de igienizare simpla


DEZAVANTAJE:
- mobilizarea lor menine bolnavul ntr-o stare de infirmitate
- au volum mare
- creeaz disconfort, tulburri de fonaie, deglutiie
- pot determina leziuni de decubit
- n timp i pierd stabilitatea determinnd rezorbie osoas

Intretinerea protezei partiale scheletata

Cel mai important lucru este mentinerea unei igiene orale corecte pentru dintii
naturali, apoi trebuie sa igienizati proteza de cel putin doua ori pe zi, cu apa si
substante speciale gasite in comert sau chiar detergent lichid de vase. Evitati
pastele abrazive si periutele cu perii duri. Nu manevrati proteza de sistemele de
prindere si cand o tineti in afara cavitatii bucale lasati-o intr-un pahar cu apa,
pentru a evita deformarea.








14