MUSCHII MASTICATORI: 1.Muschiul Temporal, 2. Muschiul Maseter, 3.Muschiul Pterigoidian Median, 4. Muschiul Pterigoidian Lateral 1.

Muschiul Temporal este cel mai puternic ridicator al mandibulei. Are forma unui evantai si se gaseste in fosa temporala. Se insera pe intreaga suprafata osoasa a fosei temporale si pe fascia temporala. Fasciculele musculare converg si se insera pe procesul coronoidian al mandibulei. Dupa directia fibrelor dar si dupa inervatie fibrele muschiului temporal formeaza trei fascicule cu actiuni diferite: 1. Fasciculul anterior format din fibre aproape verticale, inervat de nervul temporal anterior este ridicator al mandibulei. 2. Fasciculul mijlociu are fibrele putin oblice inspre posterosuperior. E inervat de nervul temporal, prin contractie trage mandibula in sus si inapoi 3. Fasciculul posterior este aproape orizontal, Este inervat de nervul temporal posterior, prin contractie trage mandibula inapoi. 2, Muschiul Maseter Are forma de patrulater, gros, situat pe fata laterala a ramurii mandibulei. Dupa orientare fasciculelor se disting 2 portiuni : superficiala si profunda. 1. Portiunea superficiala se insera in cele doua treimi anterioare ale arcadei zigomatice, pe marginea inferioara a arcadei. Fibrele musculare sunt orientate in jos si inapoi se insera pe unghiul mandibulei. 2. Portiunea profunda se insera pe marginea inferioarasi pefata profunda a arcadei zigomatice in cele doua treimi posterioare ale acesteia. Aceste fascicule snt verticale si se insera pe fata laterala a mandibulei Fasciculul jugal este un fascicul muscular descris diferit. Acest fascicul muscular e interpus intre muschiul temporal si muschiul maseter. Una dintre extremitati se insera pe arcada zigomatica, cealalta extremitate pe procesul coronoidal al mandibulei la fel cu temporalul. Fasciculul articular este format din fibre foarte scurte, cele mai posterioare intense de la arcada zigomatica si capsula articulara. Muschiul maseter este inervat de nervul maseterin. Actiunea muschiului: ridicator al mandibulei si usor propulsor 3.Muschiul Pterigoidian Median Este puternic, de forma patrulatera asemanator cu muschiul maseter dar situat pe fata mediana a ramurii mandibulei. Se insera in aria fosei pterigoide. Fibrele musculare sunt orientate postero-inferior si lateral. Se insera pe fata mediala a gonionului. Inervatia este asigurata de nervul mandibular. Prin contractie acesta ridica mandibula. In contractie: bilaterala e precursor

al mandibulei, unilaterala trage mandibula spre medial. La nivelul gonionului se continua cu o aponevroza ce ajunge pe muschiul maseter. 4. Muschiul Pterigoidian Lateral Este scurt, gros, situat lateral si deasupra muschiului pterigoidian median. Dupa insertia fibrelor muschiul este divizat in doua fascicule 1. Fasciculul superior se insera pe fata infratemporala a aripei mari a sfenoidului. Cealalta extremitate se insera pe capsula si pe discul articulatiei temporomandibulare. 2. Fasciculul inferior se insera pe fata laterala a procesului pterigoidian. Cealalta extremitate se insera in foseta pterigoida a procesului condilian al mandibulei. Fasciculul superior este usor descendent in timp ce fasciculul inferior este ascendent. Ambele fascicule sunt orientate dinspre medial spre lateral si dinspre anterios spre posterior. Muschiul este inervat de o ramura a nervului mandibular, iar actiunea muschiului e cea de propulsie si coborare in contractie bilaterala, iar in contractie unilaterala trage mandibula inspre medial de partea de contractie.

MUSCHII MIMICII (PIELOSI AI CAPULUI SI FETEI) Au cateva caracteristici comune cu exceptia muschiului buccinator sunt lipsiti de fascie. Una din insertii este cutanata. Volumul si forta de contractie sunt reduse. Atat din punct de vedere filogenetic cat si ontogenetic provin dintr-o masa unitara si sunt mai mult sau mai putin bine individualizati. Au originea in mezodermul arcului hioidian si sunt inervati de nervul facial. Acesti muschi sunt dispusi in jurul orificiilor orbital, bucal, auricular si nazal. Prin deschiderea si inchiderea orificiilor intervin in masticatie si respiratie. Au rol in receptarea, dozarea sau respingerea unor excitanti optici, gustativi, auditivi. Printr-o mare variabilitate morfologica prin multiple combinatii functionale si printr-un mare grad de nuantare al contractiilor intervin in exprimarea starilor psihice. Infatisarea statica de repaus a fetei reprezinta fizionomia. Exteriorizarea starilor psiho-emotionale prin actiunea muschilor pielosi reprezinta mimica. Prin contractie, muschii pielosi apropie insertia cutanata de insertia osoasa si formeaza o proeminenta cutanata liniara perpendiculara pe directia fibrelor sale. Cand insertia este punctiforma se formeaza o gropita. Dupa incetarea contractiei datorita elasticitatii sale pielea revine la pozitia initiala. Pe langa producerea unor cute temporare prin contractia muschiilor mimicii se produce si deformarea unor santuri existente precum si mobilizarea buzelor, pleoapelor, nasului si mai putin a urechilor.Datorita pierderii elasticitatii pielii precum si datorita scurtarii fibrelor musculare cutele initial temporale se vor definitiva si vor duce la schimbarea fizionomiei individului. Mimica este o functie complexa. Activitatea intelectuala este exprimata in regiunea frontala si la nivelul ochilor. Starile afective se manifesta in special in jurul cavitatii bucale. In general se considera ca in starea de calm fantele sunt orizontale. In stare de veselie comisurile buzelor si unghiul lateral al ochiului sunt trase in sus, iar in tristete acestea sunt trase in jos. Din punct de vedere topografic muschii mimicii au fost sistematizati astfel: 1. 2. 3. 4. 5. MUSCHIUL BOLTII CRANIENE MUSCHIUL PLEOAPELOR MUSCHIUL NASULUI MUSCHIUL DIN JURUL ORIFICIULUI BUCAL MUSCHII URECHII EXTERNE

1.MUSCHII BOLTII CRANIENE sunt occipito-frontalul si temporo-parietalul. Muschiul occipito-frontal este un muschi digastric. Prezinta doua portiuni musculare: muschiul frontal si muschiul occipital. Muschiul frontal are forma patrulatera, este subtire, se insera pe linia nucala suprema si se termina cu aponevroza epicraniana. Muschiul frontal este mai voluminos, e situat in partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponevroza epicraniana la limita insertiei parului. Fibrele sale se termina in pielea din regiunea sprancenelor si intersprancenoasa. Prin urmare are o insertie osoasa posterioara si una cutanata situata anterior. Aponevroza epicraniana patrunde median sub forma unui triunghi intre fasciculele muschiului frontal si il imparte in 2: stanga si dreapta. Posterior aponevroza epicraniana se intinde pana la muschiul occipital iar in partile laterale pana la arcada zigomatica.

Insertia sa posterioara fixa permite tragerea in sus a pielii din regiunea frontala facand cute transversale. Portiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara. Muschiul temporo-parietal e un muschi rudimentar care are fibre cu un traiect descendent de pe aponevroza epicraniana pe pavilionul urechii 2.MUSCHII PLEOAPELOR sunt in numar de 4: I. Muschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in grosimea pleoapelor. Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispozitie semicirculara. Majoritatea fibrelor se insera pe ligamentele palpebrale. Ligamentele pe care se insera sunt: Ligamentul palpebral medial e o banda fibroasa cu o extremitate mediala care se desparte in 2 fascicole inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua fascicule este cuprins sacul lacrimal. Extremitatea laterala a ligamentului palpebral medial se bifurca intr-o ramura superioara si o ramura inferioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul corespunzator. Tarsurile palpebrale sunt doua lamele fibroase, groase si rezistente care ocupa marginea libera a fiecarei pleoape. Ligamentul palpebral lateral se intinde de la extremitatea laterala a tarsilor pana la periostul de pe circumferinta orbitei. Muschiul orbicular al ochiului are trei portiuni: palpebrala, orbitala si lacrimala. Portiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr-un strat subtire de fibre dispuse sub forma a 2 semiinele ce se prind pe ligamentele palpebrale. Partiunea orbitala a muschiului inconjoara regiunea palpebral si e formata din fascicule musculare groase cu insertie ligamentara dar si cu insertie osoasa pe circumferinta orbitei care este depasita de muschi. Portiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral si se impart in doua fascicole care se prind in pleoape. Actiunea muschiului orbicular Are o actiune mimica si oroulu de a apara globul ocular de asemenea prin clipit distribuie si dreneaza lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele. II. Muschiul corugator al sprancenei e un muschi mic, puternic, fascicol care depinde de muschiul orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea mediala. Cealalta insertie este pe portiunea nazala a osului frontal. Fasciculele musculare strabat muschiul orbicular al ochiului si muschiul frontal. Prin contractie trag spranceana inspre medial si in jos si se dormeaza cute intersrancenoase verticale intervine in gandire, durere, mirare III. Muschiul depresor al sprancenei (coborator) este un fascicol al muschiului orbicular si are o forma triunghiulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele, varful orientat in jos si se insera pe procesul ascent al maxilei in apropierea radacinii nasului. Prin contractie coboara capul sprancenei si este sinergist al muschiului corugator

IV. Muschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida nazala si pe pielea din regiunea intersprancenoasa . Prin contractie produce cute transversale la radacina nasului. 3. MUSCHII NASULUI sunt muschi mici, subtiri In nomenclatura anatomica este descris muschiul nazal cu 2 portiuni si muschiul depresor al septului nazal care e un fascicul din orbicularul buzelor. Acest fascicul este de mici dimensiuni. Muschiul nazal are doua portiuni. Portiunea transversala are forma triunghiulara si este dispusa transversal pe partea cartilaginoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a maxilei sub incizura nazala. Fibrele se orienteaza spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea opusa printr-o aponevroza. Prin contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul nazal. A doua portiune a muschiului este portiunea alara. Insertia este comuna cu fascicolul precedent dar e formata din fibre mai scurte care ajung pana la aripa nasului. 4. MUSCHII DIN REGIUNEA ORIFICIULUI BUCAL. Acesti muschi formeaza doua sisteme. Unul central si unul periferic. Sistemul central este format din fascicule musculare circulare dispuse in jurul orificiului bucal care alcatuiesc muschiul orbicular al buzelor. Sistemul periferic este format din fascicule musculare, radiale, mai mult sau mai putin individualizate. Deoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento maxilar au fost numiti muschi orofaciali. Muschii din regiunea orificiului bucal sunt: a) Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie suportul buzelor. In componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii invecinati. Dupa topografia fasciculelor I se descriu doua portiuni. Portiunea marginala este alcatuita din fascicule provenind de la muschii invecinati. La nivelul comisurii labiale fasciculele musculare venite din directii diferite se intersecteaza si formeaza un nod muscular numit MODIOLUS. Portiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea principala a muschiului. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune sagitala ele descriu un L inversat. Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar portiunea verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele doua portiuni se gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni musculare s-au descris si fibre cu orientarea anteroposterioara. Numarul acestora este variabil. Densitatea lor e mai mare in apropiere de marginea libera a buzelor. Aceste fibre alcatuiesc muschiul compresor al buzelor. Actiunea muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin contractia sa participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire b) Muschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund. Singurul muschi pielos prevazut cu fascie. Insertia fixa se realizeaza de-a lungul unei linii in forma de potcoava cu deschiderea anterioara. Ea se gaseste pe procesele alveolare ale maxilei si mandibulei, iar posterior pe rafeul pterigomandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre cartilajul procesului pterigoidian si extremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele muschiului buccinator converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si unele fibre se insera pe piele altele pe mucoasa. Fata

profunda a muschiului nu este acoperita de mucoasa. Fata superficiala in partea posterioara vine in raport cu ramura mandibulei anterior de acasta se invecineaza cu muschiul maseter apoi e acoperit de muschii ziomatici rizorius, ridicator al unghiului labial. Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu vasele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si maseter se gaseste o masa groasa invelita intr-o foita conjunctiva subtire numita corpul adipos al obrazului. Corpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre formatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune: cand cavitatea este plina, prin contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba mentine alimentele pe arcadele dentare. Mucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica plicaturarea mucoasei. Trage comisura inapoi atunci cand cavitatea este goala. De asemenea are o functie mimica. c) Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul nazogenian. Muschiul se insera pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele sale se termina pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si buza superioara. d) Muschiul zigomatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al buzei superioare, se insera pe osul zigomatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea buzei superioare. Prin contractie ridica buza superioara. e) Muschiul ridicator al unghiului labial este situat profund si lateral de zigomaticul mic. Se insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie trage comisura inspre superior si medial. f) Muschiul zigomatic mare este un muschi lung si subtire situat superficial in regiunea centrala a obrazului. Se insera pe fata laterala a osului zigomatic si pe comisura labiala. Prin contractie trage comisura inspre superolateral. g) Muschiul rizorius este situat superficial, un muschi mic de multe ori absent, are forma triunghiulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz uneori pana pe fascia muschiului maseter. La unii indivizi are o insertie cutanata in regiunea obrazului si prin contractie determina foseta rasului. h) Muschiul coborator al unghiului bucal are forma triunghiulara, situat superficial. Se insera pe linia oblica externa, iar cealalta se face prin varf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi coborator i) Muschiul coborator al buzei inferioare are forma patrulatera. Este situat medial si profund fata de muschiul coborator al unghiului bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice externe si pe buza inferioara. Prin contractie trage buza in jos si o rasfrange inainte. j) Muschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul coborator al buzei inferioare. Se insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect descendent si se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate forma fosa barbiei. 5.MUSCHII URECHII EXTERNE sunt muschii auriculari anterior, superior si posterior. La om sunt rudimentari sau absenti. In aceasta categorie se incadreaza si muschiul temporo-parietal. Muschii intrinseci se insera numai pe pavilionul urechii iar

muschii extrinseci se insera cu o extremitate pe pavilion si cu cealalta in zonele invecinate pavilionului.

MUSCHII GATULUI Topografic sunt sistematizati in A. MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI B. MUSCHII REGIUNII MEDIANE A GATULUI

A. MUSCHII REGIUNII LATERALE A GATULUI sunt dispusi in 3 planuri:

1. Planul superficial, subcutanat se gaseste muschiul pielos al gatului numit si Platisma 2. Planul mijociu format de muschiul sternocleidomastoidian 3. Planul profund format din trei muschi scaleni si muschiul drept lateral al capului 1. MUSCHIUL PIELOS AL GATULUI (PLATISMA) Este un muschi subtire, lat, lat situat sub piele. Are o insertie inferioara pe fata profunda a pielii din regiunea pectorala, subclaviculara si acromiala. Insertia superioara se face astfel: -Fibrele mediale se insera pe pielea mentonului -Fibrele mijlocii se insera pe marginea inferioara a mandibulei si pe linia oblica externa - Fibrele laterale se insera pe comisura buzelor si pe fascia carotidiana. Muschiul este situat sub ele, acopera vena jugulara externa, ramurile nervoase din plexul cervical superficial si lama superficiala a fasciei superficiala. Muschiul este inervat de nervul facial. Are o actiune mimica, ridica pielea gatului, favorizeaza circulatia venoasa in starile de efort. 2. MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN Este un os lung, lat si puternic. Este format din 3 fascicule: - Sternomastoidian -Cleidooccipital - Cleidomastoidian Insertiile se fac astfel: - cea inferioara pe manubriul sternal si pe fata superioara a claviculei - superior se insera pe linia nucala suprema si pe procesul mastoidian Intre fasciculele cu insertie sternala si cele cu insertie claviculara se delimiteaza un triunghi numit fosa supraclaviculara mica. Muschiul este inervat de nervul accesor si primeste ramuri din plexul cervical. Actiunea: cand punctul fix este inferior atunci muschiul flexeaza si inclina de partea sa capul, in timp ce fata este rotita spre partea opusa. In contractie bilaterala este flexor al

capului si al gatului. Daca punctul fix este superior actioneaza asupra toracelui si devine muschi respirator. 3.MUSCHII SCALENI Sunt in numar de 3. Sunt situati in regiunea laterala si profunda a gatului. Se intind intre primele doua coaste si procesele transversale ale vertebrelor cervicale anterior, mijlociu, posterior. -Scalenul anterior se insera prin 4 fascicule musculare pe tuberculii costali ai vertebrelor cervicale 3-6. Inferior se insera pe tuberculul primei coaste. - Scalenul mijlociu se insera prin 6 fascicule pe tuberculii costali ai vertebrelor cervicale 2-7. Cealalta insertie se face pe prima coasta, inapoia santului subclavicular. -Scalenul posterior se insera prin 3 fascicule pe tuberculul posterior al proceselor transversale ale vertebrelor cervicale 4,5,6. Insertia inferioara se face pe fata superoexterna a coastei a II-a Uneori din scalenul mijlociu se desprinde un fascicul numit scalen accesor. Cei trei muschi scaleni delimiteaza un spatiu sub forma de cupola in care patrunde domul pleural si varful plamanului. Sunt inervati de fibre nervoase provenite din plexul cervical si din plexul branhial. Actiune: daca punctul fix este pe coloana cervicala ei sunt inspiratori. Daca punctul fix este pe torace prin contractie unilaterala flexeaza lateral coloana cervicala si o rotesc pe partea opusa contractiei. Prin contractie bilaterala sunt flexori ai coloanei cervicale, flexeaza vertebrele una pe alta. MUSCHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI Este muschi drept, scurt, intins intre procesul jugular al occipitalului si procesul transvers al atlasului. Este un muschi intertransversal. Inclina capul si gatul de partea contractiei. Inervatia este asigurata de primul nerv cervical.

B. MUSCHII REGIUNII MEDIANE A GATULUI Sunt dispusi astfel: -Superficiali cu doua grupe musculare: 1. MUSCHII SUPRAHIOIDIENI 2. MUSCHII INFRAHIOIDIENI -Profunzi: MUSCHII PREVERTEBRALI 1.MUSCHII SUPRAHIOIDIENI sunt - Digastric, - Stilohioidian, - Milohioidian, - Geniohioidian. Muschiul digastric este alcatuit din doua pantece musculare legate printr-un tendon intermediar legat de osul hioid. Pantecele anterior se insera in foseta digastrica de pe mandibula. Pantecele posterior se insera in santul digastric de pe mastoida. Actiune: cand ambele pantece se contracta este ridicat osul hioid. Pantecele anterior ia punct fix pe mandibula ridicand osul hioid. Punctul fix este pe hioid, coboara mandibula. Actiunea pantecelui posterior: punctul fix este pe mastoida, ridica hioidul. Punctul fix este pe hioid, se produce extensia capului. Pantecele anterior este inervat de nervul trigemen, iar cel posterior este inervat de facial si de glosofaringian. Muschiul stilohioidian se insera pe procesul stiloidian al osului temporal. Cealalta insertie inferioara se face pe fata anterioara a osului hioid printr-un tendon dedublat cu forma de butoniera prin care trece tendonul intermediar al muschilui digastric. Muschiul este inervat de nervul facial, prin contractie ridica osul hioid. Muschiul milohioidian este lat, dispus orizontal. Formeaza planseul cavitatii bucale. Este intarit superior de muschiul geniohioidian, iar inferior de pantecele anterior al muschilui digastric. Cei doi muschi milohioidieni inchid arcul mandibular. Pe linia mediana intre cei doi muschi milohioidieni se gaseste un rafeu tendinos. Insertia: anteroposterior pe linia milohioidiana a mandibulei; posteroinferior pe osul hioid. Fibrele musculare ale celor doi muschi milohioidieni se insera si pe rafeul tendinos intins inpre simfiza mentoniera si osul hioid. Muschiul este inervat de nervul mandibular. Actioneaza in deglutitie si masticatie. In punct fix pe osul hioid este coborator al mandibulei. Punctul fix de pe mandibula ridica osul hioid intervenind in deglutitie. Muschiul geniohioidian se insera pe procesele geniene inferioare. Inervatia este asigurata de nervul hipoglos. Prin contractie ridica osul hioid sau coboara mandibula.

2. MUSCHII INFRAHIOIDIENI Sunt situati in doua planuri intr-un plan superficial muschiul sternohioidian si omohioidian, iar in plan profund muschiul sterntiroidian si muschiul tirohioidian. Muschiul sternohioidian se insera pe partea posterioara a articulatiei sternoclaviculare si pe marginea inferioara a osului hioid. Are actiune comuna cu ceilalti muschi infrahioidieni, si anume coboara si fixeaza osul hioid. Inervatia este comuna pentru muschii infrahioidieni si provine din ansa cervicala. Muschiul omohioidian este un muschi digastric cu un pantece superior si unul inferior, se insera pe marginea superioara a scapului si pe osul hioid. Cei doi muschi omohioidieni sunt uniti de o lama conjunctiva numita lama pretraheala. Actiunea muschiului este coborator al hioidului si al laringelui. Pune in tensiune lama pretraheala si este dilatator al venelor gatului. Muschiul sternotiroidian se insera pe stern si pe primul cartilaj costal, iar insertia superioara e pe cartilajul tiroid. El coboara laringele si osul hioid. Muschiul tirohioidian e de mici dimensiuni, se gaseste in continuarea sternotiroidianului. Se insera pe tiroid si pe hioid. Coboara hioidul si ridica laringele. MUSCHII PREVERTEBRALI se gasesc pe fata anterioara a coloanei cervicale. 1. Muschiul lung al capului se insera prin 4 tendoane pe tuberculii anteriori ai proceselor transversale ale vertebrelor cervicale 3,4,5,6. Fibrele musculare sunt ascendente, se insera pe oasele occipital si temporal. Muschiul este inervat de plexul cervical profund, prin contractie bilaterala devine flexor al capului. In contractie unilaterala roteste capul de aceeasi parte. 2. Muschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul bazilar si pe masa laterala a primei vertebre cervicale. E inervat de primul nerv cervical. Actiunea este similara cu a muschiului lung al capului. 3. Muschiul lung al gatului este situat paramedian, format din 4 portiuni si anume: o portiune verticala cu fibre pornite de pe vertebrele cervicale 2 si 4 cu traiect descendent. Se insera pe ultimele 3 vertebre cervicale si pe primele 3 toracale. Portiunea oblica superioara se insera pe procesele transverse cervicale de la 3 la 6 si pe tuberculul anterior al atlasului. Portiunea oblica inferioara se insera pe corpul primelor 3 vertebre toracale si pe procesele transversale ale vertebrelor cervicale 5-7. Inervatia acestor fascicule musculare este asigurata de nervii cervicali 2-6. Actiune: punctul flexor al capului si gatului. Portiunea oblica superioara roteste capul de aceeasi parte, iar portiunea inferioara roteste capul de partea opusa.