Lucrarea practică nr.

7
Data ________ Nota _____

A elevului _________________________________________

ТЕМА: Sistemul muscular. Muşchii capului si gîtului.

Scopul lucrări: Studierea anatomiei și fiziologiei Sistemului muscular.

Materiale și ustensile : Planșe „Grupele principale de mușchi”,mulaje, microscop, micropreparate

Bibliografia: Duca M. ș.a ,Manual de biologie cl.XI, Atlasul corpului uman.

Mersul lucrării:
Însărcinarea1. Folosind atlasul anatomic și manualul reprezintă printr-o schemă grupele principale
de mușchi ai feței.

10p.

Însărcinarea2.

Precizează cele trei grupe funcţionale de muşchi ai capului, care asigură mişcările menţionate în
enunţ:
„Eugen şi-a îndreptat privirea spre masă, a zîmbit mulţumit s-a aşezat şi a început să mănînce cu poftă”.
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
5p.
Concluzii:

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

5p.
Barem de notare

Punctaj 20-19 18-16 15-14 13-11 10-9 8-6

Notă 10 9 8 7 6 5

Indicații Metodice
Muşchii scheletici, în corespundere cu lo calizarea lor pe segmentele corpului, sînt grupaţi în:
muşchii capului, muşchii gîtului, muşchii trun chiului, muşchii membrelor.
Muşchii capului formează trei grupe funcţio-nale: muşchii mimicii, globului ocular şi
masticatori.Muşchii mimicii sînt bine dezvol taţi, fiind sem-ni ficativi în comunicarea nonverbală. Ei asi
gură expri marea emoţiilor (uimirea, ura, dez gustul, antipatia). Contractîndu-se, muşchii mimicii mişcă
pielea, iar la relaxarea lor, pielea, graţie elasticităţii sale, revine în starea iniţială. Muşchii mimi cii nu
posedă inserţie dublă pe oase, dar se implan tează prin ambele capete sauprintr-un singur capăt în piele
sau mucoasă.
Muşchii capului se împart în două categorii: muşchii mimici şi muşchii masticatori.
1. Muşchii mimicii sunt numiţi şi muşchi pieloşi deoarece unul dincapete este legat de
piele.
 Ei dau expresia feţei, iar subacţiunea sistemului nervos ei se contractă, permiţând
exteriorizarea stărilor psihice.când contracţia încetează, pielea revine la normal, la poziţia
iniţială.
 Expresiile faciale se datorează contracţiei şi destinderii celor peste 50 de muşchi ai
feţei, exemplu: muşchii levatori secontractă în sus, muşchii depresori se contractă în
jos.
Mușchii mimici sunt:
 Muşchiul frontal - permite mişcarea sprâncenelor şi frunţii
 Muşchiul orbicular al ochiului și (orbicularisoculi)- muşchi ce înconjoară ochiul şi
coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor.
 Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul
buzei superioare- coordonează
mişcarea maxilarului şi a buzelor
Mimica reprezintă aspectul dinamic al feţei care exteriorizează
stările afective (psihice). La om funcţia mimică atinge cea mai
înaltă diferenţiere.Mimica este un mijloc auxiliar de comunicare, contribuind la expresivitatea limbajului,
pantomimă, iar alături de gesturi înlocuieşte parţial limbajul articulat.
 În stările de calm liniile feţei sunt orizontale.
 În emoţiile vesele sunt ascendente spre lateral, iar în cele triste devin descendente spre lateral.
 Activitatea intelectuală îşi lasă amprenta pe pielea frunţii şi cea din jurul orbitei.
 Apariţia cutelor şi permanentizarea lor mai este determinată de pierderea elasticităţii pielii
(turgorului) şi scurtarea definitivă a fibrelor musculare.

2. Muşchii masticatori :
 se aseamănă din punct de vedere anatomic cu restul muşchilor scheletici. Ei prezintă
două inserţii osoase, una dintre ele fiind pe mandibulă.
 realizează masticaţia una din funcţiile de bază ale aparatului dentomaxilar, participă la
deglutiţie şi la vorbirea articulată.

Mușchii masticatori sunt:

- Muşchiul temporal este cel mai puternic muşchi masticator, are forma unui evantai şi este
situat în fosa omonimă.
- Muşchiul temporal este cel mai puternic muşchi masticator, are forma unui evantai şi este
situat în fosa omonimă.
- Muşchiul pterigoidian lateral
- Muşchiul pterigoidian medial

Muşchii globului ocular conferă mobilitate ochiului. Această grupă include patru muşchi drepţi
(su perior, inferior, nazal, temporal) şi doi oblici (supe rior şi inferior).
Muşchii gîtului sînt muşchii asociaţi cu gîtulosul hioid şi coloana verteb rală (regiunea
cervicală).
Funcţiile realizate de muşchii acestui grup sînt diverse. De exemplu, prin contracţie muşchiul
platisnma trage pielea bărbiei în jos, exprimînd oroare şi dezgust; muşchiul sternocleidomastoidian prin
contracţie bilaterală înclină capul anterior etc.
Mușchii gîtului sunt:
A. Muşchii regiunii anterioare:
1. Grupul profund median (prevertebral)
2. Grupul profund lateral
3. Grupul subhioidian
4. Grupul suprahioidian
5. Grupul antero-lateral (superficial lateral)
6. Grupul superficial
B) Muşchii regiunii posterioare (ai cefei):
1. Planul cel mai profund - planul mușchilor drepți
2. Planul complexilor
3. Planul spleniusului și angularului
4. Planul trapezului