Structura ATM

Diartroza dicondiliana
1. Suprafete articulare
1. Os temporal
2. Condilul mandibular
2. Mijloace de legatura
(capsula si ligamente)
3. Formatiune de realizare
a concordantei (DISCUL
ATM=da insertie m.
pterigoidian lateral)
4. 2 cavitati articulare
 DEZVOLTAREA ATM
-componenta mandibulara-
• 4 părţi in osificarea mandibulei: corpul, ramura,
simfiza şi procesul alveolar.
• Cartilajul Meckel = structura primitivă a
mandibulei. Mandibula are un tip de osificare
proprie = juxtaparacondral = osificarea se
efectuează sub forma unei structuri paralele
care este situată lîngă cartilaj.
• Cartilajul Meckel nu intervine în creşterea osului
mandibular.
 DEZVOLTAREA ATM
• În L3 în ţesutul conjunctiv mandibular apar
alte cartilaje care nu derivă din cartilajul
Meckel → cartilaje secundare: condilian
condilian,
angular şi simfizar
simfizar.
• Cartilajul condilian poate persista până la
pubertate, putându-se întâlni si la 25 de
ani. Are rol important în creşterea
mandibulei. Tipul de osificare este cel
endocondral.
 DEZVOLTAREA ATM
Cartilajul condilian
• apare in S12.
• la inceput forma sferica
• dintr-o condensare mezenchimatoasā din
care se diferenţiazā impreuna cu cartilajul
angular.
• ulterior va lua o formā conicā, cu baza
orientatā superior şi posterior şi vârful
inclus în trama spongioasā a mandibulei.
 DEZVOLTAREA ATM
• La om, articulaţia mandibulei cu craniul se
stabileşte pornind de la cartilajul condilian,
independent de cartilajul Meckel.
• Condilul este format din ţesut osos de tip
spongios, acoperit de un strat subţire de
ţesut osos de tip compact şi o suprafaţā
articularā cartilaginoasā.
 DEZVOLTAREA ATM
3 etape în evoluţia structurii condilului
mandibular:
• Etapa embrionarā
• Etapa imaturā - forma hipertroficā
• Etapa maturā - non hipertroficā
 DEZVOLTAREA ATM
Etapa imatura
în cartilajul condilian se stabilesc urmātoarele
zone:
• Superficialā articularā
• Proliferativā(de tranziţie)
• Hipertroficā
• De eroziune
• De formare de os subcondral
 DEZVOLTAREA ATM
1. Zona superficiala articulara (fibroasā) -
3 subzone:
• Stratul superficial posedā fibre dispuse
paralel cu suprafaţa articularā
• Stratul mijlociu conţine fibre dispuse oblic
• Stratul profund - dispunere a fibrelor
perpendicular pe suprafata articulara
 DEZVOLTAREA ATM
2. Zona proliferativā
proliferativā, cu multe mitoze
• zona care permite creşterea în sus şi
înapoi a condilului şi a mandibulei.
• se formeazā celule care permit formarea
unui nou cartilaj hipertrofic pe māsurā ce
se înlocuieşte cartilajul mai profund.
 DEZVOLTAREA ATM
3. Zona hipertroficā conţine condrocite de
dimensiuni mari; substanţa intercelularā este
slabā şi formeazā o capsulā pentru fiecare
celulā. Aspect de “fagure
fagure de miere
miere”.
4. Zona de eroziune - proces de precipitare
mineralā. Distribuţia ariilor mineralizate este în
strînsā relaţie cu condrocitele dispuse anarhic
→ nu se formeazā trabecule paralele cu axul
osului în creştere, aşa cum apar în procesele
de osificare a oaselor lungi.
 DEZVOLTAREA ATM
5. Zona de formare de os subcondral
• proces de eroziune cu invazie de ţesut
mezenchimatos care aduce capilare
osificante şi condroclaste, destinate
eliminārii matricii mineralizate a
cartilajului.
• se formeazā noi trabecule osoase.
 DEZVOLTAREA ATM
Etapa matura
• Etapa în care condilul îşi desāvîrşeşte
dezvoltarea şi finalizeazā creşterea.
• Dispariţia condrocitelor hipertrofiate.
• Ţesutul osos este în contact cu zona
superficialā
• Persistā zona proliferativā responsabilā de
modificārile structurale ale condilului adult.
 DEZVOLTAREA ATM
Etapa matura
• Influenţa geneticā este factorul cel mai
important care intervine în stabilirea
primelor elemente care determinā
formarea condilului.
• La adult mecanisme de remodelare şi de
modificāri legate de vîrstā, care duc la
alterāri ale capului condilian.
 DEZVOLTAREA ATM
-Discul (meniscul) articular-

• grosime mai micā în zona centralā, cu o

concavitate superioarā adaptatā
tuberculului articular şi o concavitate
inferioarā adaptatā condilului mandibular.

• caracteristicile ATM depind de prezenţa

dinţilor şi a ocluziei normale.
 DEZVOLTAREA ATM
ZONA ANTERIOARĀ
• Este formatā din fibre de colagen şi puţine
fibre elastice. Conţine capilare şi nervi. Atît
suprafaţa superioarā cît şi cea inferioarā
sunt în contact cu lichidul sinovial.
DEZVOLTAREA ATM
1. extensia anterioarã a etajului
supradiscal
2. extensia posterioarã a etajului
infradiscal
3. zona anterioarã a discului
4. zona centralã a discului
5. zona posterioarã a discului
6. fasciculul inferior al zonei
bilaminare
7. fasciculul superior al zonei
bilaminare
8. fibre din fasciculul superior al
m.pterigoidian lateral
9. ţesutul lax din spaţiul angular
10. fibre din fasciculul inferior al
m.pterigoidian lateral
 DEZVOLTAREA ATM
ZONA MEDIE
• Corespunde regiunii celei mai subţiri a discului
articular. Conţine fibre de colagen şi elastice
dispuse paralel cu suprafaţa.
• Capacitate slabā de reparaţie, la unele persoane
pot apārea perforaţii care duc la unirea
compartimentelor superior şi inferior → cavitate
articularā unicā.
ZONA POSTERIOARĀ
• Are raport cu cavitatea glenoidā a osului
temporal. Este formatā din ţesut conjunctiv lax.
Conţine capilare, lipsesc nervii.
 DEZVOLTAREA ATM
ZONA BILAMINARĀ
• Compusā din douā fascicule: unul superior
şi unul inferior.
• Fasciculul superior conţine fibre elastice
şi limiteazā meniscul în deplasarea
anterioarā din timpul mişcārilor condiliene.
Vascularizaţia este abundentā.
 DEZVOLTAREA ATM
• Fasciculul inferior - lipsa fibrelor elastice
şi se inserā în regiunea posterioarā a
condilului. Structura sa colagenicā şi
neelasticā face ca meniscul sā se
deplaseze împreunā cu condilul.
• În zona posterioarā între cele douā
fascicule rāmane un interval unghiular
ocupat de un ţesut conjunctiv lax bogat
inervat şi vascularizat.
 DEZVOLTAREA ATM
• Vasele de sange apar in menisc in timpul
vieţii fetale. Vascularizaţia este puternicā
la finele vieţii fetale. Ea diminueazā
începand cu viaţa extrauterinā, zona
medie transformandu-se într-o zonā
avascularā la adult.
• Zonele de inserţie a meniscului îşi
conservā vascularizaţia.
 DEZVOLTAREA ATM
-componenta temporala-
• Dezvoltarea pārţii temporale a articulaţiei
este mult mai tardivā.
• La naştere fosa mandibularā este netedā,
iar tuberculul articular apare mult mai
tîrziu, dupā erupţia dinţilor temporari.
• Aspectul definitiv al acestei pārţi a
articulaţiei se contureazā dupā erupţia
dinţilor permanenţi.