Universitatea de Medicină și Farmacie „Dunărea De Jos ” Galați

TEHNICĂ DENTARĂ, Anul II

Disciplina NOȚIUNI DE PROTETICĂ DENTARĂ MOBILIZABILĂ ȘI MOBILĂ

An universitar 2021-2022, semestrul I

STUDIU DE MODEL

Lucrare practică nr. 2

CÂMPUL PROTETIC
EDENTAT PARȚIAL
MAXILAR
Câmpul protetic reprezintă totalitatea ţesuturilor care vin în
contact cu proteza mobilă sau mobilizabilă, cu alte cuvinte,
teritoriul biologic pe care se aplică proteza.

Acesta este împărţit în două zone caracteristice:

a. Zona de sprijin
b. Zona de succiune
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR
A. ZONA DE SPRIJIN

Substratul osos reprezentat de:

 Crestele alveolare edentate

 Tuberozităţile maxilare
 Bolta palatină

Substratul mucos reprezentat de:

 Mucoasa fixă - acoperă zona de sprijin

 CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Creasta alveolară edentată rezultă din apofiza

maxilară după extracţia dinţilor.

Caracteristici ale crestelor alveolare edentate

obţinute în decursul evoluţiei lor:
 Creste înalte retentive asociate cu o boltă
adâncă
 Creste neutre asociate cu boltă de înălţime
medie  Aspectul crestelor
 Creste neretentive asociate cu o boltă plată alveolare: a - retentiv; b
– neutru; c – neretentiv.
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Tuberozităţile maxilare sunt situate în regiunea posterioară a

apofizelor alveolare.

Caracteristici ale tuberozităţilor maxilare:

Retentive
Neutre
Neretentive sau şterse
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Retentivitatea tuberozităţilor poate exista în sens:

Vestibulo-oral
Sagital
 Ambele sensuri
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Bolta palatină rezultă din unirea apofizelor palatine ale

osului maxilar situate în cele 2/3 anterioare ale bolţii, cu lamele
orizontale ale oaselor palatine situate în 1/3 posterioară a bolţii.
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR
Pe linia mediană a bolții palatine poate fi situată o
proeminenţă osoasă, numită torus palatin.

Torusul maxilar are importanţă protetică astfel:

 Acoperirea frecventă a acestei formaţiuni favorizează

apariţia frecventă a leziunilor de decubit şi produce
fracturarea protezei. Se recomandă folierea modelului.

 Când vine în contact sau intersectează linia de reflexie

a vălului palatin creând dificultăţi în obţinerea
etanşeizării protezei în această zonă.
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

După Landa există 5 variante de torus:

 Situat în 1/3 posterioară ale palatului de formă rotunjită

 Situat în 2/3 posterioare ale palatului de formă alungită
 Situat în cele 2/3 anterioare ale palatului destul de bine
reprezentat
 În 1/3 anterioară a palatului
 Se întinde de la gaura palatină anterioară până la limita
distală a palatului dur
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

Substratul mucos al câmpului protetic maxilar este constituit

din mucoasa care acoperă crestele edentate pe bolta palatină –
zona de sprijin – denumită mucoasa fixă.

La nivelul bolţii palatine se întâlnesc:

- Papila bunoidă;
- Rugile palatine – în număr de 3-7 perechi.
CÂMPUL PROTETIC MAXILAR

B. ZONA DE SUCCIUNE SAU ZONA DE

ÎNCHIDERE MARGINALĂ este reprezentată
de mucoasa pasiv mobilă cu o lăţime de 1-3 mm
situată în apropierea fundurilor de sac vestibular
mai aproape de versantele crestelor.
 Prezentare caz - pe modelul de studiu edentat
parțial maxilar

 Examinarea spațiilor edentate

 Am analizat modelul de studiu maxilar – câmp protetic edentat subtotal/
parțial întins/extins.

 La nivelul arcadei maxilare:

 Arcada maxilară prezintă formă normală de parabolă sau
modificată (V, U, O, M, W etc.).
CREASTA EDENTATĂ MAXILARĂ:

 - simetrică/ asimetrică
 - înălțime (redusă, medie, înaltă)
 - lățime crestei (redusă, medie, lată)
 - muchia crestei - regulată/ neregulată; aspect: rotunjită/ ascuțită/
concavă/ convexă
 - versantul vestibular - aspect regulat/ neregulat (sunt prezente
sau nu exostoze osoase); retentivitate
 - orientarea - ascendentă/ descendentă
TUBEROZITATEA MAXILARĂ:

 - normală, resorbită - simetric/ asimetric, procidentă =

voluminoasă în sens vertical (hipertrofia polului
inferior)
 - retentivitate: retentivă/ neutră/ neretentivă - în sens
vestibulo-oral/ sagital/ ambele sensuri
 - șanțul pterigo-maxilar: șters/ adânc/ adâncime medie
BOLTA PALATINĂ

 Bolta palatină prezintă adâncime redusă (plată),

medie, mare (adâncă sau ogivală).
 Forma bolții palatine este de U, V, boltă plată.
La nivelul bolții palatine se pot identifica următoarele formațiuni:

 papila incisivă - aspect normal/ șters/ proeminent; poziția față

de muchia crestei
 rugile palatine (situate simetric/ asimetric) în număr de X
perechi, aspect normal/ șterse/ proeminente; poziția față de
muchia crestei
 sutura intermaxilară/ rafeul median (la nivelul căruia se poate
sau nu observa torusul palatin - clasificarea Landa)
 linia/ zona Ah
 foveele palatine