Tusea convulsivă

(Pertussis)
 Etiologie
Genul Bordetella
B. Pertussis
B. Parapertussis
B. Bronchiseptica (la animale)
 Structura antigenica
 B.pertussis posedă 8 aglutinogeni
 Se cunosc 4 serotipuri:
I (1,2,0)
II (1,0,3)
III (1,2,3)
IV (1,0,0)
 Variantele I,IV se depistează la cei vaccinaţi
şi cu forme atipice usoare.
 Variantele II, III, se depisteaza la cei
nevaccinaţi cu forme severe si medii
 Particularitățile B.pertussis
B. pertussis elimină:
 Hemaglutinina filamentoasă (HAF)
 Exotoxina
 Endotoxina
 Lipopolizaharide (LPS)
 Citotoxina traheală
 Adenilatcyclaza (AC)
 Factorul de stimulare al limfocitelor
Particularitățile B.pertussis

Bordetela pertussis este:

 Histaminsensibilizatoare

 Leucocitostimulatoare

 Dermatonecrotică

 Hemolitică
Колонии Bordetella pertussis на среде Борде-Жангу.
Инкубация в течение 3 дней при 37°С. Bordetella pertussis
- короткая толстая грамотрицательная палочка с
закругленными краями.
Colonies of Bordetella pertussis growing on Bordet-Gengou
media - small, round, lustrous colonies resembling drops
of mercury.
 Epidemiologie
Sursa de infecţie
 - bolnavii cu forme tipice și atipice
 - purtătorii sănătoşi (în focar)
Transmiterea bolii:
 - cale aerogenă (picături, contact direct cu
pacientul)
 - indirect (prin obiecte contaminate) este
rara!
 Epidemiologie
 Contagiozitatea pacientului - 25 zile.
 Receptivitatea:
copii de vârsta precoce 3-6 ani,
copii până la 1 an şi nou-născuţii.
 Indexul de contagiozitate
 la cei nevaccinați 0,7-0,8 (70-80%).
 Sezonalitate: toamna-iarana.
 Periodicitate: fiecare 2 ani.
 Imunitate: durabilă pe viaţă.
 Letalitatea: până la 0,01:1000.
 Indicele morbidității prin pertusis și parapertusis
în RM (la 100000 mii de oameni) (2007-2018)

9,78
10
9
7,88
8
7
6 5,18
5 4,59

4
2,82
3 2,11
1,69
2 1,21
0,98
1 0,64 0,53 0,65
0,02 0 0,2 0,07 0,02 0,11 0,03 0,06 0,11 0,03
0 0,02
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Pertussis Parapertussis
 Morbiditatea prin tusea convulsivă
în RM (2007-2018)

350 347 339

300 280
265
250

200 184
170
156
144
150 115
108
9797 98 98
100
48 48
36 36 30 28 43 38
50 31 31

0
2007 2009 2011 2013 2015 2017

Total incl.copii
Patogenie
 Poarta de intrare este mucoasa tractului
respirator (laringe, trahee, bronshiole,
alveole).
 B. pertussis se multiplica şi elimină
substante virulente, dar putere invazivă nu
are.
 In lipsa IgA (secretorii), care impedică
adeziunea cocobacilului, are loc
colonizarea agentului cauzal şi eliminarea
factorilor toxici.
 Local are loc inflamaţie catarală, stază,
hemoragii şi necroza epiteliului tractului
respirator, formarea de exudat mucopurulent
şi astfel, obturarea unor bronşii mici ce
poate duce la atelectazii şi emfizem
pulmunar.
 Bacteremie nu are loc!
 Endotoxina cocobacilului excită terminaţiile
nervoase ale nervului vag din caile
respiratorii cu apariţia reflexului de tuse
traheobronşică – în prodrom.
Excitaţiile permanente din caile
respiratorii duc la formarea unui centru
dominant de excitaţie (Utomscki) în SNC
(bulbul rahidian, în regiunea centrului
respirator) peste 10-12 zile de la debut ca
rezultat apare tusea în acces spasmodica
(ca rezultat al spasmului musculaturii
bronşice), convulsivă.
 Particularităţile centrului
dominant de excitaţie

Dominanta Utomschi sumează

excitaţiile specifice şi nespecifice
(auditive, emoţionale) şi raspunde în
mod specific - prin tuse în acces
Excitaţia iradiază în centrele din apropiere:
voma, vazomotor, musculaturii scheletului
Pastrarea de lunga durată a centrului.
dominant de excitaţie în forma activă prin
raspuns similar la diverşi factori (tuse în
acces).
Capacitatea de trecere din stare de
hiperexcitabilitate în hipoexcitabilitate
(parabioza) cu apariţia de apnee şi stop
respirator.
Substantele toxice acţionează asupra sistemului
cardiovascular şi vazomotor (spasm vascular
=>scaderea TA => permiabilităţii vasculare =>
paliditate, acrocianoza, edem facial, semne
hemoragice).
Deasemenea hypoxia şi hipoxemia diferitor
sisteme şi organe
SNC - modificari hemodinamice şi encefalice
Sistemul respirator
Imunodificienţa secunadră
Modificari metabolice (Ca+, K+)
Pertussis. Bordetella pertussis bacteria enmeshed in the cilia of respiratory
epithelial cells lining a bronchiole in an infant with fatal pertussis. hematoxylin and
eosin stain, original magnification x 100.
Tabloul clinic
Perioadele bolii:
I. De incubaţie 3-14 zile, în medie 7-10 zile.
II. Prodrom (catarală, preconvulsivă) 3-14 zile.
III. Spasmodică, convulsivă de la 2-3 până la 6-8 săptămîni.
IV. Declin şi convalescenţă - 2-8 săptămîni.
 Particularităţile accesului de tuse
spasmodică (convulsivă)
 Aura (frica, nelinişte, stranut);

 Inspiraţie bruscă scurtă;

 Seria de secuse expiratorii scurte, afonice;
 Repriza (inspiraţia prelungita sonoră);
 Eliminarea mucusului vîscos sau vomă.
ACCESELE pot dura de la secunde până
la 2-4 min.

Sunt posibile PAROXISME – concentrarea

acceselor de tuse.

Frecvenţa acceselor de tuse spasmodică se

repetă în 24 ore de la 5-10 până la 30-40-50 ori.
 Afectarea organelor respiratorii
Apnee:
 Spasmodică în timpul accesului 30 sec-
1min
 Sincopala în afara accesului de tuse până
1-2 min
Pulmon emfizematos’’pertussis’’
Bronşita
Pneumonie (suprainfecţie bacteriană)
Atelectazii
 Afecatrea sistemului
cardiovascular

 Edemul faciesului, paliditate, cianoză

 Sindrom hemoragic (hemoragii
cutanate, epistaxis)
 Tahicardie

 TA crescută
 Afectarea sistemului digestiv

 Sindromul diareic se manifestă la

copii pâna la 1 an în 24% ca
rezultat al acțiunii toxinei asupra
motoricii intestinale și apariţia
dismicrobismului intestinal
 Afectarea SNC

 Encefalopatii

 Encefalite (toxico-alergice) la
copii de vârsta fragedă
Child has pertussis difficult for him to stop
coughing and to get air
Pertussis. A preschool-aged male with pertussis.
Thick respiratory secretions were produced by
a paroxysmal coughing spell.
Pertussis. Thick bronchopulmonary secretions of
pertussis in an infant.
Кровоизлияние под конъюнктиву. Кровоизлияния под
конъюнктиву в отличие от подкожных никогда не меняют
цвет и остаются ярко-красными до полного рассасывания
(1-2 недели).
Pertussis. Bilateral subconjunctival hemorrhages
and thick nasal mucus in an infant with pertussis.
Кровоизлияния под конъюнктиву.
Child with broken blood vessels in eyes and
bruising on face due to pertussis coughing.
 Particularitatile tusei convulsive
la copii sub 1 an
1. Perioada de incubaţie scurtă (4-7 zile).
2. Perioada de prodrom (catarală) scurtă 4-7 zile.
3. Perioada spasmodică (convulsivă) prelungită de 50 – 60
zile.
4. Sint specifice accesele în strănut.
5. În timpul accesului de tuse poate lipsi repriza.
6. Frecvent se intilneşte apnee ( inclusiv sincopală).
7. Este caracteristic hiperemia şi cianoza faciesului şi
mucoaselor bucale.
8. Ulceraţie şi eroziuni ale frenului lingual.
9. Evoluţia este ondulantă.
10.Complicaţiile sunt frecvente din partea SNC, respirator, şi
mixt infecţii.
Травматическая язва на уздечке языка.
Такие язвы нередко возникают у детей младшего возраста:
во время приступа кашля язык повреждается о нижние зубы.
 Particularităţile tusei convulsive la
cei vaccinaţi
 Frecvent forme uşoare şi medii.
 Forme severe nu se întîlnesc.
 Complicaţii specifice rar.
 Letalitaea absentă.
 Perioada de incubaţie şi prodrom prelungită până la
14 zile.
 Perioada spasmodică scurtă până la 14 zile.
 Reprize şi vome rar.
 Sindromul hemoragic şi edem al faciesului nu sînt
caracteristice.
 Hemoleucograma nemodificată.
 Evoluţia bolii benignă.
Clasificarea TC în funcţie de
manifestările clinice ale bolii
Forme clinice:
 Tipice
 Atipice:
frustă
asimptomatică
abortivă
 Clasificarea TC
în funcţie de severitatea bolii
Forme clinice:
 Uşoară
 Medie
 Severă
în funcţie de caracterul bolii
 Ciclică, fără complicaţii.
 Cu complicaţii.
Criteriile de evaluare a gradului de
severitate în tusea convulsivă

Frecvenţa acceselor de tuse în 24 de ore:

- Forma uşoară − 10-15, 3-5 reprize

- Forma medie − 16-25, 6-10 reprize
- Forma severă − 26-30 şi mai mult, peste
10 reprize.
 Criteriile de severitate
 Prezenţa cianozei şi a edemului faţiesului în timpul
accesului de tuse şi în pauze.
 Apariţia cianozei faţiesului în timpul tusei în prima
săptămînă a bolii (perioada prodromală).
 Intensitatea dereglărilor respiratorii.
 Frecvenţa şi durata apneei.
 Intensitatea dereglărilor cardio-vasculare.
 Prezenţa encefalopatiei.
 Starea generală gravă în afara acceselor de tuse.
 Vome după accesul de tuse sau în afara lui.
 Modificări hematologice severe.
 Prezenţa complicaţiilor.
 Diagnosticul
 Indicii de repel în perioada catarală
 Contact cu pacienţi sau cu persoane cu tuse
indelungată
 Debut treptat al bolii
 Temperatura corpului normală
 Starea generala satisfăcătaoare
 Tuse uscata, sâciitoare (obsedantă)
 Tuse rebelă la tratament
 Lipsa semnelor catarale şi auscultative in
pulmoni
Diagnosticul
 Indicii de repel în perioada convulsivă (spastică)
- Tusea în acces (cu reprize)
- Lipsa sindromului cataral
- Temperatura corpului normală
- Starea generală în afara accesului de tuse satisfăcătoare
- Infaţisarea caracteristică cu facies şi pleoape edemaţiate
- Prezenţa semnelor de insuficienţă respiratorie
- Eroziuni sau ulceraţie al frenului lingual
- Modificari percutorii şi auscultative în pulmoni
Diagnosticul de laborator
 Bacteriologică – rezultatul precoce la a 3-
5 zi, difinitiv la 5-7 zi
 Serologica RHAP, RA in seruri perechi cu
creştere titrului de anticorpi specifici.
Titrul diagnostic este 1:80
 ELISA cu determinarea IgM şi IgG
 Metoda de imunoflorescentă clasică şi
latex-aglutinaţie
 PCR
Optimal Timing for Testing
Complicaţiile în tusea convulsivă
 Sistemul respirator
 Sistemul nervos
 Complicaţii hemoragice
 Complicaţii mecanice
 Complicaţii prin suprainfecţii bacteriene şi
virale
Sistemul respirator
Pneumonie
Emfizem pulmonar
Emfizem mediastinal şi cutanat
Atelectezii pulmonare
Bronşiectazii
Pneumotorax spontan
Pertussis pneumonia in a 7-year-old child who was exhausted
from persistent coughing. Obliteration of cardiac borders on the
chest radiograph is a common radiographic change of pertussis
pneumonia.
Ателектаз нижней доли левого легкого:
рентгенограмма грудной клетки.
 Sistemul nervos
Encefalopatii

Encefalite prin mecanism mixt:

alergic, hipoxic, toxic

Pareze, paralezii ale nervilor cranieni

(III), etc.
Complicaţii hemoragice

Hemoragii conjunctivale,
palpebrale

Epistaxis
Pertussis. Subdural bleeding secondary to whooping cough. In the pre-vaccine
era, pertussis resulted in as many as 36,000 deaths annually in the United States,
with most deaths occurring in the first 6 months of life.
Complicaţii mecanice

Prolaps rectal
Hernie ombilicală
Rupturi diafragmale
Ulceraţie al freniului lingual
Umbilical hernia more prominent as a result of persistent
pertussis cough in a 4 month old male.
Complicaţii prin suprainfecţii
bacteriene şi virale

Bronhopneumonii
Pneumonii
Otite
Sechele în tusea convulsivă

Bronşiectazii
Emfizem pulmonar
Bronşite şi pneumonii cronice
Defecte psihice: neuroze, convulsii
epileptiforme, dereglări de vorbire,
deficienţa mintală, etc.
Diagnosticul diferențial
1.In perioada prodromala
Parapertussis
Infectii respiratorii
Rugeola
Bronsite, pneumonii bacteriene
2.In perioada convulsiva
Infectia cu virusul RS
Mucoviscidoza
Bronhoadenita tuberculoasă
Tumori mediastinale
Corp strain in tractul respirator
 Tratament patogenetic
 Pacienţii vor fi lăsaţi cît mai mult timp la aer
liber, curat cu climatul de temperatură şi
umiditate rezonabilă.
 Eliberarea cailor respiratorii (drenaj
postural, aspiraţia secreţiilor
nazofaringiene).
 Oxigen prin cateter nazal sau mască în
forme severe.
 Sugarii vor fi aplicaţi mai frecvent la sîn.

 Alimentaţia trebue să corespundă vîrstei şi

să conţină ingredientele necesare bogate în
vitamine şi microelemente. Alimentele
trebue să fie uşor digerabile, să nu stagneze
în stomac, se vor prescrie în mese mici şi
repetate. Se va asigura hidratarea
corespunzătoare (apă minerală plată, sucuri,
compot, ceaiuri, etc.).
 Antitusive: Butamirat sirop, drajeuri
 Mucolitice
 Expectorante
 Antitusive şi bronholitice
 Anticonvulsivante neuroleptice în forme
severe
 Corticosteroizi (în forme severe)
 Inhalaţii
 Antihistamininice
 Vitamine
 Tratament etiotrop

In perioada catarală sau 1-2 săptămînă a perioadei

spasmotice:
 Macrolide(sumamed, rovamitin, rulid, eritromicina)
 Ampiciline
 Cefalosporine de gen. II, III
 Profilaxia nespecifică
(măsuri antiepidemice în focar)
Bolnav:
 Depistarea activă şi izolarea precoce a pacientului
la domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase pe o
durată de 25 zile de la debutul bolii.
 Declararea obligatorie a cazului de îmbolnăvire.
 Tratamentul bolnavului va dura în formele uşoare şi
medii 1-2 săptămîni, iar în cele severe sau/şi cu
complicaţii 2-3 şi mai multe săptămîni.
 Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după
pertussis se va face după 25-30 zile de la debutul
bolii.
 Persoane de contact:
 Depistarea şi supravegherea persoanelor de
contact timp de 14 zile de la ultimul caz;
 Examenul clinic se face de către medicul
de familie;
 În colectivităţi de copii – carantină pe grup
timp de 14 zile de la ultimul caz;
 Aerisirea încăperi şi dereticarea umedă de
2-3 ori pe zi.
 Profilaxia specifică
 În Republica Moldova este obligatorie şi se
face conform Programului naţional de
imunizări cu vaccinul DTP (difteria, tetanus,
pertussis), care este administrat copiilor la
vârsta de 2, 4, 6 luni (vaccinarea) şi 22-24 luni
(revaccinarea).Vaccinul DTP se administrează
0,5 ml, intramuscular, în partea anterio-
laterală a coapsei, porţiunea medie.