USMF ¨N .

Testemitanu¨
Catedra Boli infectioase
Ludmila Serbenco - conferinţiar universitar, d.m.,
Clinica Boli infecțiaose la copii
IRA sunt un grup de maladii acute, superacute şi
contagioase de etiologie preponderent virală care
decurg cu toxicoză infecţioasă, afectarea tractului
respirator şi nu rareori altor organe şi sisteme (nervos,
cardiovascular, digestiv)
 Infrabacterii
Virusuri Bacterii
intracelulare non-bacterii

•Virusurile gripale Germeni •Chlamydia psittaci

•Virusurile paragripale Gram-pozitiv •Chlamydia
•Adenovirusuri •Streptococi pneumoniae
•Virusurile sinciţial •Stafilococi •Mycoplasma
respiratorii •Streptococi anaerobi pneumoniae
•Reovirusuri Germeni
•Rinovirusuri Gram-negativ
•Coronovirusuri •Meningococi
•Enterovirusuri •Kllebsiella
•Virusurile herpetice •Haemophilus
•Togavirusuri influenzae
 Clasificarea IRVA în funcţie de etiologie:
•Infecţia gripală
•Infecţia adenovirală
•Infecţia paragripală
•Infecţia cu virusul respirator sinciţial
•Infecţia rinovirală
•Infecţia reovirală
•Infecţia cu Coronavirus

Notă: IRA la copil frecvent evoluează ca infecţii mixte:

virus – virale
virus – micoplasmice
virus – bacteriene
 Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60%
din bolile copilului de vârstă fragedă şi 30-40% din
maladiile preşcolarului şi şcolarului. Letalitatea de
care virozele respiratorii sunt direct responsabile este
evidentă în cazul gripei pandemice, al adenovirozelor,
infecţiilor paragripale şi celor cu virus respirator
sinciţial.
 Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii
latente manifeste, sau inaparente şi persoanele
purtătoare de virusuri.
 Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în
paragripă - 7-10 zile şi în IVRS- 10-14 zile.
 Calea de transmitere este cea aeriană prin
picături de secreţii nazofaringiene şi
indirectă prin mâini şi obiecte proaspăt
contaminate cu secreţiile infectate
(veselă, batiste, apa din bazinele de înot).
În IAV transmiterea are loc şi pe cale
fecal – orală.
 Receptivitatea este generală şi variază în
funcţie de vârstă. Sunt mai receptivi
copiii în vârstă după 3 luni, adolescenţii,
bolnavii cronici. Copiii în vârstă până la
3 luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie –
IVRS).
 Contagiozitatea în IVRS şi IAV este mare, în special în
colectivităţi şi staţionare - viroza poate cuprinde 90%
din copiii mici, sugari.

 Sezonalitate: sezon rece - toamnă, iarnă, primăvară.

Vara pot fi cazuri sporadice.

 Imunitatea postinfecţioasă obţinută este specifică faţă

de serotipuri, subtipuri sau varianta antigenică de virus.
1. Pătrunderea şi replicarea virusului în celulele mucoasei
tractului respirator (în infecţia primară) sau activarea
infecţiei latente cronice
2. Virusemia, reacţii toxice şi toxico-alergice ale
diferitelor sisteme şi organe
3. Dezvoltarea procesului inflamator şi apariţia diferitelor
leziuni ale aparatului respirator cu afectarea
preponderentă a anumitelor segmente ala tractului
respirator în funcţie de tropismul preferenţial al
virusurilor respiratorii
4. Apariţia complicaţiilor bacteriene
5. Convalescenţa, iar pentru unele infecţii (adenovirală,
sinţială respiratorie) trecerea în forme latente sau
cronice
Patogenia infecţiilor respiratorii virale:
- Pătrunderea şi replicarea virusului în celulele
mucoasei tractului respirator (în infecţia
primară) sau activarea infecţiei latente cronice;
- Virusemia, reacţii toxice şi toxico-alergice ale
diferitelor sisteme şi organe;
- Dezvoltarea procesului inflamator şi apariţia
diferitelor leziuni ale aparatului respirator cu
afectarea preponderentă a anumitelor segmente
ala tractului respirator în funcţie de tropismul
preferenţial al virusurilor respiratorii;
- Apariţia complicaţiilor bacteriene;
-Convalescenţa, iar pentru unele infecţii
(adenovirală, sinţială respiratorie) trecerea în
forme latente sau cronice.
Date clinice:
 Debut acut
 Febră
 Cefalee
 Rinită, strănut
 Tuse
 Dureri în gât
 Conjunctivită
 În forme grave

 Convulsii, tulburări de conştiinţă

 Vome repetate
 Hiperestezie cutanată
 Somnolenţă
 Dispnee inspiratorie permanentă
 Dispnee expiratorie
 Acrocianoză
Investigaţia Rezultatele Nivelul acordării
paraclinică scontate asistenţei medicale

AMP Nivelul Staţionar

consultativ

Analiza leucopenie, R R O
generală a limfocitoză,
sângelui neutropenie,
VSH uşor
crescută
Trombocitele scăzute R R O

•Detectarea Pozitiv R R R
agentului patogen
în testul de
imunofluorescenţă

•Izolarea
agentului cauzal Pozitiv R R R
din lavaje
nazofaringiene

•Detectarea ARN Pozitiv R R R

viral
 Nivelul acordării
Investigaţia Rezultatele asistenţei medicale
paraclinică scontate AMP Nivelul Staţionar
consultativ
Analiza creşterea
serologică titrului de
(RHAI, RIE) anticorpi de 4
R R O
ori şi mai mult
în seruri
perechi
Puncţia fără
lombara şi modificări sau
analiza LCR în hipertensiv R
conformitate cu
indicaţiile
 Gripa: o maladie acută, extrem de contagioasă,
caracterizată clinic prin manifestări generale toxice,
febră şi afectarea tractului respirator. Este provocată
de Myxovirus influenzae din familia
Orthomyxoviridae genul Ortomixovirusuri, posedă
ARN şi un înveliş de hemaglutinină (H) şi
neuraminidază (N) care conferă virusului specificitate
de subtip şi de variantă antigenică. Există 3 tipuri
antigenic distincte de virus gripal: A, B şi C.
Actualmente sunt cunoscuţi viruşii gripali A cu 16
variante de hemaglutinină şi cu 9 variante de
neuraminidază. Omul, de obicei, se infectează cu
virusuri gripali A, H1, H2, H3 în combinaţie cu N1 sau
N2. Agentul cauzal poare fi identificat în secreţiile
nazale, spălăturile nazofaringiene, sânge, lichidul
cefalorahidian.
cu mun. Chişinău
 Procesul epidemic prin gripă se caracterizează prin răspândire geografică
extinsă cu tendinţa în creştere.
 Gripa a afectat preponderent vârsta 0–14 ani – 66,0%, 15 – 29 ani – 17,3%,
30-64 ani – 14,3% şi ≥ 65 ani – 2,4%.
 În total 2327 cazuri de gripă sezonieră în perioada spt.40/2019-09/2020.
 Primul caz spt.48/2019.
 În laboratorul virusologic din cadrul ANSP, în perioada spt. 40/2019 –
09/2020 la prezenţa virusurilor gripale au fost investigate 683 probe,
din care 207 probe (30%) au fost pozitive:
• 98 – A(H1N1)pdm09,
• 54 – tip B,
• 55 – A(H3N2).
 Datele Sistemului operativ de supraveghere a infecţiilor
respiratorii acute şi a gripei, 2018-2019, Agenţia Naţională
de Sănătate Publică
 Datele Sistemului operativ de supraveghere a
infecţiilor respiratorii acute şi a gripei, 2018-2019,
Rezultatele investigațiilor de laborator la prezența
virusurilor gripale,
sezonul gripal 2018/2019

Datele Sistemului operativ de supraveghere a

infecţiilor respiratorii acute şi a gripei, 2018-2019,
Agenţia Naţională de Sănătate Publică
*Date furnizate de către specialiştii Centrului Naţional de Supraveghere Epidemiologică a Gripei şi Infecţiilor respiratorii virale
 Ucraina

• Centrul Naţional de
Supraveghere Epidemiologică a
Gripei şi Infecţiilor respiratorii
România virale din cadrul CNSP

• Sistemul de tip santinelă

organizat în 9 puncte santinelă
(CMP Chişinău, Bălţi, Cahul,
Ungheni, Căuşeni, Edineţ,
Rezina, Comrat şi Soroca)

• Populaţia arondată – 43%

• 980 medici implicaţi

Municipiul Chişinău
 Procesul epidemic prin IACRS se caracterizează prin răspândire geografică extinsă cu tendinţa în
creştere de intensitate înaltă.
 În spt.09/2020 - 653,24 cazuri la 100.000 populație, (pragul epidemic – 308,32%ooo, indicele
epidemic de intensitate medie – 463,45%ooo, de intensitate înaltă – 626,14%ooo, de intensitate foarte
înaltă – 715,19%ooo).
GRIPA - Etiologie
Fam. Orthomyxoviridae
Gen Influenzavirus ⇨specia A
⇨specia B
Gen Mesainfluenza ⇨specia C

Morfologie virală
-similară pentru tip, subtip, tulpină
-formă sferică sau particule filamentoase (~ 400 nm)
-diametru : 80-120 nm
-virus cu anvelopă cu țepi, proeminențe aciculare,
⇩
glicoproteine cu rol în infectivitate și producere de
leziuni toxice
GRIPA - HEMAGLUTININA (HA)
Elementul de atașare a virusului la:
-receptorii de pe membrana celulară a gazdei,
-receptori specifici din membrana eritrocitelor
(hemaglutinare).
Este antigenică⇨- ac. protectori specifici pentru acel tip de
virus gripal
- titru crescut în secrețiile tractului
respirator(IgAs)
- împiedică și hemaglutinarea- principiul
reacției HIRST,
Există 3 subtipuri de HA: H1, H2, H3
NEURAMINIDAZA(NA)
- îndepărtează acidul neuraminic din mucinele tractului
respirator,
- depolimerizează ac.N acetil muranic și permite eliberarea
virusului din celule,
- previne agregarea virionilor la suprafața celulei gazdă
îndepărtând resturile de acid sialic ,
- NA protejează virusul de propria HA
GRIPA - VARIAȚIA ANTIGENICĂ
creşte receptivitatea
- frecventă ( aproape anuală) A
- mai puțin frecventă B
- absentă C
Variația antigenică interesează - glicoproteinele H, N,
- proteinele structurale și
nonstructurale
Antigenic Drift ( alunecare) - schimbări minore ,frecvente (
anual sau la câțiva ani)
Antigenic Shift ( schimbare profundă)
- schimbări majore , determină pandemii
sau epidemii mari
 Clasificarea în funcţie de etiologie:
Gripa A: A0, A1, A2.
Gripa B
Gripa C
 Clasificarea în funcţie de tipul bolii:
Tipică:
Gripa cu sindroamele toxic şi cataral manifeste.
Atipică:
Frustă
Subclinică
Inaparentă
Hipertoxică
 Medicaţia antivirală în tratamentul și chimioprofilaxia gripei
Agenții Doza tratament Doza chimioprofilaxiei
antivirali/Virsta
Oseltamivir
Adulți 75mg de doua ori pe zi 75mg o data in zi
Sarcina (orice 75mg de doua ori pe zi 75mg o data in zi
trimestru)
Copii (≥1 an) ≤15kg 30mg de doua ori pe zi 30mg o data in zi
Copii >15-23kg 45mg de doua ori pe zi 45mg o data in zi
Copii >23-40kg 60mg de doua ori pe zi 60mg o data in zi
Copii>40kg 75mg de doua ori pe zi 75mg o data in zi
Sugari 9-11 luni 3.5mg/kg de doua ori pe zi 3.5mg/kg o data in zi
3mg/kg de doua ori pe zi 3mg/kg o data in zi
3mg/kg
0-8 luni 3mg/kg o data in zi daca ≥3luni, nu se recomanda la
copii <3luni cu excepția cazului în care situația este
considerată critică din cauza lipsei datelor privind
siguranța și eficacitatea
Zanamivir
Adulți 10mg(2 inhalatii cite 5mg) x 2 ori/zi 10mg(2 inhalatii cite 5mg) o data in zi
Copii ≥7 ani 10mg(2 inhalatii cite 5mg) x 2 ori/zi 10mg(2 inhalatii cite 5mg) o data in zi
Peramivir
Adulți 600mg intravenos-perfuzie, timp de 15-30min -
Copii (2-12ani) 12mg/kg, pina la 600mg maxim,intravenos, -
timp de 15-30min.
Copii(13-17ani) 600mg intravenos-perfuzie, timp de 15-30min -
 Clasificarea în funcţie de gradul de severitate a bolii:
 Uşoară.
 Medie.
 Gravă.
 Hipertoxică (Fulminantă).

Clasificarea în funcţie de durata de evoluţie a bolii:

 Acută.
 Fulgerătoare.
Debut:
 brusc, uneori brutal
 febră
 frisoane
 mialgii
 artralgii
 cefalee
 astenie
 În perioada de stare:
 Simptomele generale toxice:
 febra 39-40oC – 1-3 zile;
 cefalee;
 globalgii;
 mialgii;
 astenie;
 tulburări de somn: insomnie sau somnolenţă;
 apatie, iritabilitate;
 agitaţie psihică;
 fotofobie;
 zgomote cardiace asurzite;
 TA scăzută;
 tahicardie în debut, apoi bradicardie relativă;
 ECG – alterarea undei T;
Sindromul respirator (apare peste 1-2 zile din debut):
 obstrucţie nazală
 strănut
 tuse seacă
 eliminări nazale seroase sărace
 dureri în gât
 dureri retrosternale
 conjunctivită eritematoasă
 congestie faringiană.
Sindroame ale Manifestări clinice Date paraclinice
gripei
Sindrom de •febră malignă 39-40oC leucocitoză
neurotoxicoză •vome repetate moderată
(encefalopatie •cefalee limfocitoză
toxiinfecţioasă) VSH accelerat
•fotofobie
•agitaţie, iritabilitate, delir LCR fără
•convulsii tonico-clonice modificări
citologice
•tulburări de conştiinţă (sopor)
•hiperestezie cutanată
•mialgii
•semne meningiene (redoarea cefei,
semnele Kernig, Brudzinscki)
•tahicardie
•tahipnee
 Hipertermie maligna (39˚-40˚ C)
 Agitație, hiperexcitabilitate psihomotorie
 Vome repetate, insomnie, somn inversat, somn
superficial (cu tresăriri, țipete în timpul somnului).
 Hiperestezie
 Cefalee stabilă
 Tremor, mișcări de stereotip
 Convulsii scurte clonice
 Dispnee, tahipnee, tahicardie
 TA crescută sau normală.
 Tegumente calde, uscate, fără eruptii, faciesul
congestionat
 Echilibul acido-
bazic
 Pupile miotice cu reacții la lumina pH 7.35- 7.42

 Hipertonie musculara
BE 2-7 mmol/l
 Reflexe osteotendinoase exagerate

 Fontanela anterioară sub presiune pCO2 35-40 mmHg

 Redoarea cefei ușoară
pO2 80-85 mmHg
 Pielea uscată și palidă

 Diureza adecvată

Faza este de obicei scurta ( cîteva ore) și observata mai frecvent

in conditii de domiciliu, proreseaza usor in faza II
 Hipertermie stabilă maligna
 Adinamie, hipotonie musculara
 Somnolență, dezorientare
 Convulsii clonice, tonice și clonico-tonice
generalizate
 Hiperestezie
 Semne de iritare meningiana, LCR fiind hipertensiv,
normal la analiza.
 Fontanela anterioară sub presiune sau bombata
 Pupile miotice cu reacție la lumina slaba
 Tegumentele palide, cianoza, desen memorat, sclere
injectate.
 Membre reci și umede ( debit cardiac scazut, hipovolemie)
 Reflexe osteotendinoase diminuat
 Paralizie de nervi cranieni (III, IV, VII) și alte semne
cerebralede focar
 Cord: limitele crescute, zgomote asurzite, tahicardie apoi
bradicardie, bradiaritmie, TA scăzută.
 Pulmonii: tahipnee, raluri umede Echilibrul acido-bazic
 Hepatomegalie pH 7.35-7.25

 Oligoanurie BE 7-11 mmol/l

 Pareza intestinala pCO2 40-45
 Coagulopatie de consum mmHg
pO2 60-80
mmHg
 coma profunda, lipseste orice reactie la
mediul extern si stimulenti fizici
 temperatura corpului - scazuta, subnormala
(hipotermie)
 pupilele dilatate, anizocorie, lipseste reactia
la lumina
 disfagie, disfonie, strabism, semnul ”apus
de soare”, ptoza palpebrala si alte semne de
focar
 hipotonie musculara, atonie
 reflexele peretelui abdominal si
osteotendinoase lipsesc
 Sindroamele clinice de baza in neurotoxicoza (ETI)
Nr. d/o Preponderent cerebrale Preponderent somatice

1 Sindrom hipertermic Sindrom de insuficienta respiratorie

2 Sindrom convulsiv Sindrom de insuficienta cardiovasculara

3 Sindrom hidrocefal-hipertensiv Sindrom de insufcienta hepatica

4 Sindrom meningian Sindrom de insuficenta renala

5 Sindrom al insuficientei neuro- Sindrom de insuficienta suprarenala

humoral-imune Sindrom trombohemoragic

La unii copii sunt deosebit de manifeste dereglarile neurologice:

sdr. convulsiv; sdr. de hipertensiune intracraniana; sdr.
meningian.
La altii predomina: sdr. hipertermic; sdr. de insuficienta
respiratorie; sdr. de insuficienta microcirculatorie.
 In fazele II si III, din cauza HT intracraniene
apare pericolul de dislocare a creerului si
strangulare a trunchiului cerebral.
 Criteriile clinice de dislocare cerebrala sunt:
- dispnee in progres
- bradipnee, respiratie aritmica
- bradiaritmie
- semne clinice de edem pulmonar
- midriaza, uneori anizocorie/ pupile dilaltate
nu reactioneaza la lumina
- hTA; tresariri convulsive sau miscari
involuntare rapide ale unui grup muscular
- coma
 aparitia reflexelor patologice
 convulsii tonice, tonico-clonice
 semnele meningiene dispar
 bradicardie, bradiaritmie, hTA, zgomote cardiace asurzite
 manifestari hemoragice si digestive
 apare rigiditate de decerebrare
 examenul fundului de ochi determina: edem papilar (semn de edem
cerebral acut in neurotoxicoza), spasme arteriolare, dilatatie
venoasa, hemoragii perivasculare, edem retinian (aspect
hipertensiv).
 Echiibrul acido-basic – acidoza respiratorie și metabolica
pH 7,14-7,25;
BE >11 mmol/l;
pCO2 45-60 mmHg;
pO2 <60 mmHg;

Sindrom de tuse lătrătoare •leucocitoză
laringotraheită voce răguşită moderată
stenozantă dispnee inspiratorie •limfocitoză
respiraţie zgomotoasă •VSH
insuficienţă respiratorie acută accelerat
cianoză, acrocianoză

Sindrom tuse uscată neproductivă •leucocitoză

bronho- dispnee expiratorie moderată
obstructiv paliditate a tegumentelor •limfocitoză
(astmatiform ) •VSH
cianoză periorală
accelerat
Sindrom •inapetenţă leucocitoză
abdominal •greţuri moderată
•vome limfocitoză
•dureri abdominale VSH
•uneori diaree, scaune lichide, 2-3 accelerat
ori/zi fără manifestări patologice
•sindrom pseudoapendicular
•„limba de porţelan”
•constipaţii
Sindrom •epistaxis epistaxis
hemoragic •erupţii hemoragice – peteşii erupţii
•hemoptizie hemoragice –
peteşii
hemoptizie
 Debut lent
 Subfebrilitate
 Semne toxice moderate
 Catar respirator discret, nas înfundat, tuse rară, strănut,
eliminări nazale
 Vome
 Diaree
 Scăderea în greutate
 Anorexie
 Somnolenţă
 Complicaţii frecvente (pneumonii, otite, infecţii ale căilor
urinare)
 Letalitate înaltă
 Evoluţie gravă
 Semne toxice pronunţate
 Catar respirator moderat
 Sindromul de neurotoxicoză
 Sindromul de crup şi obstructiv frecvent
 Complicaţii frecvente
Paragripa, infecţia cu virusul respirator sinciţial,
adenoviroze, infecţia cu:
 rinovirus,
 SARS,
 reovirus,
 virusul gripei aviare,
 infecţia meningococică,
 rujeola,
 febra tifoidă,
 infecţia enterovirală,
 infecţia cu Haemofilus influenzae,
 Infecţia cu virusul Herpes simplex
Sistemul Sistemul Sistemul Alte
respirator ORL nervos complicaţii
Bronşită acută Amigdalită Convulsii febrile ŞTI rareori
supurată

Bronşită acută Rinosinusită Sindrom Reye SCID

obstructivă acută

Bronhopneumonia Rinosinuzită Meningita seroasă Miocardită

acută cronica (în
acutizare)

Bronşiolită
(rareori)
GRIPA - diagnostic diferențial

-dificil în perioadele interepidemice

- guturai: debut mai blând, catar seros, se repetă de 2-3 ori/an

- infecții respiratorii prin VSR, ADV, v. paragripale,
reovirusuri, enterovirusuri,
- infecții non-virale: pneumonii atipice produse de M.
pneumoniae, clamydii, rickettsii
- debut pseudogripal al HAV,
- leptospiroză,
- debut din rujeolă, pneumonii, tuse convulsivă.
 Infecţia paragripală (Paragripa) este o boală
respiratorie acută, determinată de virusurile
paragripale, manifestată clinic prin febră şi intoxicaţie
moderată, lezarea mucoasei nazale si a laringelui, care,
la copii mici, se manifestă predominant prin
laringotraheită acută stenozantă (crup).
Sindroame clinice Manifestări clinice

Laringotraheita •Tuse lătrătoare

stenozantă
•Voce răguşită
•Dispnee inspiratorie
•Respiraţie zgomotoasă
•Insuficienţă respiratorie acută
•Cianoză, acrocianoză
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindrom •Tuse uscată neproductivă

bronhoobstructiv •Dispnee expiratorie
(astmatiform) •Paliditate a tegumentelor
•Cianoză periorală

Catar respirator •Febră moderată, subfebriliate (3-5z)

superior •Tuse uscată, zgomotoasă din prima zi
•Voce răguşită
•Nas înfundat
•Eliminări seroase din nas
•Dureri în gât
Sindroame clinice Manifestări clinice

Bronşiolita acută •Febră moderată

•Semne de catar respirator superior
(tuse uscată, frecventă; rinoree)
•Tahipnee
•Dispnee expiratorie
•Cianoză periorală
•Retracţii toracice
 Infecţia adenovirală (Adenoviroza) este determinată
de adenovirusuri şi se manifestă prin febră, intoxicaţie,
semne clinice respiratorii şi extrarespiratorii variate
(conjunctivită, adenopatie, diaree, etc.).
 Adenovirusurile (familia adenoviridae) cuprind 80 de
serotipuri din care 41 serotipuri pot provoca boala la
om. Conţin ADN. În ultimii ani tipurile 40 şi 41 au fost
izolate frecvent de la copiii cu diarei acute fiind
denumite AV enterice.
Sindroame clinice
Catar al căilor respiratorii
superioare (cel mai frecvent)
Manifestări clinice
•Strănut
•Obstrucţie nazală
•Rinoree - secreţii nazale sero
mucoase, abundente
•Tuse umedă din debut
•Dureri în gât
•Hiperemie şi edem moderat
al pilierelor
•Peretele faringeal posterior
granulat.
Sindroame Manifestări clinice
clinice
Febra faringo- •Debut brusc
conjunctivală
•Febră 38-39oC – îndelungată, ondulantă(1,2săptămîni).
•Dureri în gât.
•Obstrucţie nazală.
•Secreţii nazale seroase abundente care devin uşor
mucopurulente
•Hiperemie moderată a pilierilor şi amigdalelor
•Conjunctivită (eritematoasă, foliculară, membranoasă)
•Tuse umedă
•Faringită granuloasă
•Limfadenită cervicală
•Uneori spleno-hepatomegalie
•Evoluţie lentă
Sindroame clinice Manifestări clinice
De neurotoxicoză •Febră malignă
(encefalopatie •Vome repetate
toxiinfecţioasă) •Cefalee
•Fotofobie
•Agitaţie, iritabilitate, delir
•Convulsii tonicoclonice
•Tulburări de conştienţă
•Hiperestezie cutanată
•Mialgii, artralgii
•Semne meningiene (redoarea cefei,
semnele Kernig, Brudzinscki)
•Tahicardie
•Tahipnee
Sindroame clinice Manifestări clinice

Conjunctivita şi Debut acut:

kerato- •Febră
conjunctivita •semne de iritaţie conjunctivală, senzaţie de “nisip
în ochi”
•congestie puternică
•edem al mucoasei conjunctivale
•conjunctivită catarală sau foliculară
•conjunctivită membranoasă (cu membrane
fibrinoase alb-surii pe pleoapa inferioară, care nu
se răspândesc în afara conjunctivei)
Keratoconjunctivita: semne toxice generale dureri
în globii ocularifotofobieafectare bilaterală peste
10-12 zile opacifierea corneei
Sindroame clinice Manifestări clinice

Rinofaringita cu •Modificări orofaringiene

amigdalită acută
•Dureri la deglutiţie
•Depuneri albicioase pe amigdale
•Ganglioni limfatici cervicali
tumefiaţi
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindromul diareic •Frecvent la copiii mici

•Sindrom respirator
•Sindrom de enterită acută: scaune
lichide de 3-4 ori pe zi, fără
incluziuni patologice
•Durata diareii – 3-4 zile
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindroame rar •Limfadenita mezenterică

înregistrate (mezadenita)
•Sindromul de crup
•Sindromul bronhoobstructiv
•Meningita seroasă
•Sindromul pertusoid
•Cistită acută hemoragică
 Infecţia cu virusul respirator sinciţial este o maladie
respiratorie acută manifestată clinic prin bronşiolită cu
sindrom bronhoobstructiv pronunţat, febră şi sindrom
de intoxicaţie moderată, dar de o severitate deosebită la
nou-născuţi şi sugari.
Sindroame clinice Manifestări clinice

Rinofaringita Copilul mic prezintă:

acută • Subfebrilitate
• Strănut
• Obstrucţie nazală
• Iritabilitate
•Rinoree
• Vome
• Apetit scăzut
Sindroame clinice Manifestări clinice
Rinofaringita Copilul mai mare de 3 ani prezintă:
acută •Febră moderată
•Tuse uscată, în accese
•Cefalee
•Dureri musculare
•Astenie
•Durere în deglutiţie
•Durere faringiană permanentă
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindrom •Febră moderată

bronhoobstructiv
(astmatiform) •Tuse uscată neproductivă
•Dispnee expiratorie
•Paliditate a tegumentelor
•Cianoză periorală
Sindroame clinice Manifestări clinice
Bronşiolita acută •Febră moderată
•Debut progresiv în 1-2 zile
•Catar respirator superior
•Tuse uscată, chinuitoare, uneori în
accese
•Tahipnee – FR mai mult de 70
resp/min
•Retracţii toracice
•Cianoza tegumentelor sau paloare
pronunţată
•Flotaţii ale aripilor nazale
Sindroame clinice Manifestări clinice
Pneumonie virală •Febră 380-39oC;
•În debut - rinoree, tuse
•Tuse seacă, iritativă
•Expectoraţii absente sau sero-
mucoase
•Semne fizicale în plămâni discrete
 I. Amestec litic i.m. sau i.v.:
 Sol. Metamizol 50% – câte 0,1 ml/an
 Sol. Difenhidramină 1% – câte 0,1ml/an
 Sol. Papaverină 2% – câte 0,1 ml la anul de viaţă, sau
Antipiretic/analgezic:
 Paracetamol 500mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor,
per os
 sau Ibuprofen 200 mg – câte 5-10 mg/kg (doză unică), per
os.
II. Anticonvulsivante (la necesitate):Sol. Diazepam 0,5% −
0,1-0,2 ml/an − doză unică:copiilor în vîrstă pînă la 1 an –
0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2-1,5 ml i.m.
i.v.sau Diazepam rectal 10mg/2 ml (doza 0,5 mg/kg):pînă
la 4 luni – 0,5 ml;de la 4 pînă la12 luni – 1 ml;1–3 ani –
1,25 ml;3-5 ani – 1,5 ml.

 III. Diuretice:
 Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.
IV. Corticosteroizi
 Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m.
 Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore
i.v., sau i.m.
V. Oxigen prin cateter nazal sau mască
VI. Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom
bronhoobstructiv):
 Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1
doză (0,1 mg -1 puf)
 Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.
Preparate Doze Durata curei
de tratament
(zile)
Rimantadină 7-10 ani − câte 50 mg (1 comprimat) de 5 zile
50 mg 2ori/zi10-14 ani − câte 50 mg de 3
ori/zi14 ani > 100 mg de 2ori/zi, după
masă, per os
Rimantadină, 1-10 ani − 5 mg/kg/zi10-14 ani − 140- 4-5 zile
pulvis 20 mg 160 mg/zi de 2 ori, după mâncare, per
os
Rimantadină, 1-3 ani, după schema:-I zi − 10 ml de 3 4 zile
(Alghirem) ori/zi-a II-III-a zi − 10 ml de 2 ori/zi-a
sirop 100 ml IV-a zi − 10 ml /zi3-7 ani, după
(10 mg în 5ml) schema:-I zi − 15 ml de 3 ori/zi-a II-III-
a zi − 15 ml de 2 ori/zi-a IV-a zi − 15
ml/zi
Preparate Doze Durata curei
de tratament
(zile)

Arbidol, 50 2-6 ani − câte 50 mg de 3-4 ori/zi6-12 ani − 3-5 zile

mg câte 100 mg de 3 ori/zi12 ani şi adulţii – câte
200 mg de 3-4 ori/zi
Oseltamivir, capsule 75 mg, suspensie orală 12 mg/ml
Greutatea 30 mg de 2 ori/zi DURATA
corpului:< 15 kg
15-23 kg 45 mg de 2 ori/zi 5 zile
23-40 kg 60 mg de 2 ori/zi
< 40 kg, 75 mg de 2 ori/zi,

adolescenţi, 75 mg de 2 ori/zi
adulţi
 Tipul de tratament:
Tratament nemedicamentos:
Regimul zilei. Dieta.
2.Tratament medicamentos:
Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38,50-390C):
Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor,
sau sol. Litică: sol.Metamizol 50%, sol.Difenhidramină,
sol.Papaverină.
sau Ibuprofen.
Vitamine:Acid ascorbic
Vasoconstrictoare în picături nazale: Sol. Nafazolină 0,05%
Tratamentul conjunctivitei virale: Interferon.
Mucolitice: Mucaltin, Ambroxol.
Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare): Bronholitină
sau Glaucina sau Pertusină
Antihistaminic (la necesitate): Cloropiramină
 Vaccinarea antigripală

Se recomandă a fi efectuată anual începând cu 15 octombrie.

Este indicată (şi asigurată gratuit) copiilor după vârstă de
6 luni cu un risc sporit în dezvoltarea formelor grave şi a
complicaţiilor gripale:
 afecţiuni cronice cardiovasculare, bronhopulmonare;
 afecţiuni de rinichi, ficat, metabolice (diabet zaharat), stări
imunodeficitare, HIV-infectaţi, HIV-SIDA, tuberculoză,
transplant de organe, trataţi cu imunodepresante;
 copii instituţionalizaţi, inclusiv în sanatorii.
Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor copiilor de
la vârsta de 6 luni.

Notă: Orice vaccin antigripal poate fi administrat

concomitent cu oricare alt vaccin injectat în copilărie, dar
cu seringi diferite şi în locuri diferite sau cu un interval de
30 de zile între acestea.
Vaccinuri antigripale cu virioni fragmentaţi :
Fluarix
Vaxigrip
Influsplit

Vaccinuri antigripale cu subunităţi antigenice:

Influvac
Agripal
 Profilaxia specifică

 Imunoprofilaxia:
Activă − vaccinarea.
Pasivă − cu imunoglobulină antigripală.
 Depistare precoce şi activă: epidemiologic, clinic,
laborator.
 Declarare: numerică, trimestrială; săptămînală sau zilnică
în epidemii.
 Izolare: 5-7 zile:
- formele uşoare şi medii, la domiciliu;
- cele grave se spitalizează în saloane boxate.
 Aerisirea încăperilor, curăţenia.
 Spălarea pe mîini cu apă şi cu săpun.
 Dezinfecţia veselei bolnavului.
 În epidemii: se închid temporar şcolile, cinematografele şi
alte instituţii, pentru a evita aglomerarea copiilor în
încăperi închise.
 Supravegherea persoanelor de contact – 5 zile;
 Măşti din tifon.
Ozeltamivir Copiii mai mari de 12 ani şi 5-7 zile
(Tamiflu) copiii > 8 ani – cîte 1 compr. (75
mg) – 1 data pe zi, enteral
(în timpul epidemiei de gripă –6
săptămîni)
Gripferon Copiii de 1 an-14 ani – cîte 2 pic. 5-7 zile
nazale de 2 ori pe zi

Unguent Copiii de toate vîrstele – de 4 ori 5-7 zile

Oxolină0,25% pe zi
Tuturor femeilor însărcinate, indiferent de
termenii sarcinii, în caz de gripă - trebuie să
se indice Oseltamivir. Aoki, et al. J Infect Dis Med
Microbiol 2012; 23:e79
Louie, et al. N Engl J Med
2010; 362:27

• Analiza multifactorială nu a depistat o corelaţie statistic veridică

între administrarea oseltamivirului în timpul sarcinii şi
frecvenţa naşterilor premature, dezvoltarea fătului şi starea lui
la naştere (studiu retrospectiv, Canada, 55355 femei însărcinate,
1237 (2,2%) au primit Oseltamivir în sarcină) .
 Mulțumesc pentru atenție...