Sunteți pe pagina 1din 10

Cursul 13

EDENTATIA TOTALA
Prin edentatie totala se intelege absenta tuturor dintilor de pe un maxilar sau de pe ambe
le maxilare. Ex: exista edentatie totala maxilara sau edentatie totala mandibulara(acestea
sint edentatiii totale unimaxilare). Exista edentatii totale bimaxilare.
Etiologia edentatiei totale poate fi de doua cauze:
1) conenitala (anodontia totala caracterizata prin lipsa mugurilor dentari)
2) dobindite (caria dentara si complicatiile ei, boala parodontala, traumatismele dentare
si maxilare, procesele tumorale si iatrogenia - interventia medicului necorespunzatoare)
Fiziopatologia structurilor ADM:
- la nivel osos intilnim rezorbtii si atrofii osoase prin care procesul alveolar se transform
a in creasta alveolara. Atrofia osoasa este de tip centrifug la mandibula si de tip centripe
d la maxilar. Uneori atrofia este atat de marcata incat la maxilarul sup devine proeminen
ta spina nazala anterioara iar la mandibula in zonele laterale gaura mentoniera poate aju
nge pe creasta edentata. Dpdv al mucoasei orale aceasta fie devine mai groasa si mai rez
istenta la presiuni fie se atrofiaza si devine subtire si sensibila. Ca urmare a modificarilo
r si necorcondantei dintre atrofia osoasa si cea muoasa pot apare pliuri longitudinale ale
mucoasei.
- la nuvelul musculaturii mobilizatoare a ADM unele fascicule musculare fie se dezvolta
in mod excesiv ca urmare a efortului depus in masticatie fie se atrofiaza. Limba are ten
dinta unei "latiri".
- la nivelul articulatiei temporomandibulare - toate elementele componente devin mai la
xe.
Simptomele edentatie totale:
- apar tulburari de masticatie
- tulburari de fonatie
- fizionomice
- tulburari psihice (nu e obligatoriu)
CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL
Este repr de totalitatea tesuturilor cu care proteza vine in contact. La nivelul campului pr
otetic destingim 2 zone:
- zona de sprijin
- succiune
Zona de sprijin repr suprafata pe care se sprijina proteza totala ( sprijun muco-osos) care
ia maximum de suprafata, ea este acoperita cu mucoasa fixa aderenta.

Zona de succiune este situata la periferia zonei de sprijin si este foarte redusa ca suprafa
ta.
La nivelul campului protetic destingim tesut osos si tesut mucos.
CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL MAXILAR.
Zona de sprijin este repr de crestele alveolare, bolta palatina si tuberozitatile maxilare.
1) creasta alveolara rezulta din procesul alveolar dupa extractia dintilor. Forma versantu
lui extern a crestei edentate determina o creasta alveolara retentiva, neretentiva sau neut
ra. Crestele alveolare preiau cea mai mare forta ocluzala si o transmint oaselor maxilare.
Crestele subtiri nu suporta presiuni ocluzale mari. Crestele voluminoase suporta presiu
ni mai mari.
2) tuberozitatile maxilare sint situate in zona distala a crestelor edentate maxilare si se p
rezinta sub forma unor proeminente osoase. Ele nu apar in mod obligatoriu. Tuberozitali
le maxilare detin un rol i portant in mentinerea si stabilitatea protezei edentate total max
ilare.
3) bolta palatina este formata in cele 2/3 anterioare prin sutura la nivelul liniei mediane
a apofizelor palatine ale oaselor maxilare si in 1/3 post de lamele orizontale ale osului p
alatin. Pe linia mediana la locul de unire a celor 2 apofize palatine apare o proeminenta
osoasa numita torul palatin, nefavorabil protezarii. Cu cat bolta palatina are o supr mai
mare cu atat fortele de adeziune de la acest nivel sunt mai mari iar presiunile ocluzale si
nt mai bine distribuite pe unitatea de suprafata.
Cele mai reprezintative bolti palatine sunt:
1) bolta palatina adanca sau ogivala
2) bolta palatina plata sau orizontala
3) bolta intermediara - este cea mai favorabila
In ceea ce priveste suportul mucos acopera substratul osos si uneori intre tesutul osos si
cel mucos se interpune tesut submucos.
Mucoasa fixa acopera bolta, creasta si tuberozitatile. Pe mucoasa fixa se sprijina suprafa
ta protezei si transmite presiunile osului.
Mucoasa neutra sau pasiv mobila este situata la periferia campului protetic, este o bande
leta de mucoasa de aproximativ 1-3 mm care inconjoara zona de mucoasa fixa. Atunci c
and mucoasa neutra este lata si este situata in apropiera fundului de sac ea are un rol deo
sebit in mentinerea protezei datorita fenomenului de succiune.
Mucoasa mobila acopera obrajii,buzele, formatiunile mobile de la acest nivel, frenurile,
bridele, valul palatin. Mucoasa mobila nu trebuie sa fie acoperita de suprafata protezei.

CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL MANDIBULAR.


Zona de sprijin este repr de creasta alveolara si tuberculul piriform
1) creasta alveolara la mandibula este foarte mult redusa, in consecinta suprafata de sprij
in este redusa. Uneori creasta se poate situa sub nivelul liniei oblice interne si a liniei ob
lice externe. In zona distala creasta este limitata de tuberculul piriform cu insertia ligam
antului pterigomandibular.
2) tuberculul piriform este o formatiune morfologica care se form dupa extractia M3 inf
erior. Aceasta structuri suporta presiuni, de aceea este acoperita in cele 2/3 anterioare de
catre proteza.
3) mucoasa fixa la niv crestei alveolare are posibilitatea glisarii pe planul periostic si po
ate prezenta bride lomgitudinale de-a lungul crestei
4) mucoasa pasiv mobila de foarte multe ori este posibil sa nu poate fi localizata.
Concluzie: campul protetic mandibular are o supr redusa si nu are o delimitare redusa.
Delimitarea la acest nivel se obtine cu ajutorul materialeloe performante de amprentare f
unctionala.

PROTEZA TOTALA.
Proteza totala este un corp fizic obtinut prin mai multe faza clinico-tehnice pt a restaura
morfo-functional arcadele dentare.
Caracteristici clinico-tehnice terapeutice:
1) se indica pt restaurarea arcadelor dentare la campurile protetice edentate total
2) sant realizate cel mai adesea din materiale de tipul resinilor acrilice
3) restaureaza morfo-functional ADM-ul in ceea ce priveste masticatia, fizionomia, fona
tia
4) obtinerea lor se aseamana cu obtinerea protezelor partiale acrilice
5) mentinerea si stabilitate protezei totale sunt asigurate in principal prin fenomenul de s
ucciune si prin forta de adeziune
6) confectionarea lor este posibila in conditii materiale de laborator modeste
7) fazele clinice de amprentare de determinare si inregistrare a rapoartelor intermaxilare
necesita cunostinte deosebite ale clinicianului
8) etapele de laborator sunt solicitante pt tehnician
9) relatia intermaxilara obtinuta are o valoare functionala, curativa, imediata sau tardiva
si poate sa fie profilactica sau iatrogena
10) adaptarea si integrarea protezei repr o faza care se desfasoara in timp si depinde de c
orectitudinea piesei protetice si de reactivitatea organismului
11) proteza totala se poare reconditiona si repara

ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZEI TOTALE


1) baza protezei
2) seile
3) arcada artificiala

1) BAZA PROTEZEI - repr la maxilar suprafata care acopera bolta palatina.


Seile acopera crestele edentate. Intre baza si sei exista continuitate. Definirea limitei di
ntre ele nu este posibila. Baza si seile sunt confectionate din rasini acrilice iar in mod ex
ceptional si in trecut erau confectionate din aliaje metelice. Bazele acrilice ale protezei t
otale se pot consolida pt a le creste rezistenta la rupere utilizand o retea metalica rigida,
nedeformabila sau fobre de sticla distribuite sub forma de retea. Baza protezei prezinta d
oua suprafete
1) suprafata mucozala in contact cu mucoasa
2) suprafata externa
Suprafata mucozala are raport de contact cu mucoasa fixa iar supr externa are un aspect
foqrte lucios.
Grosimea bazei este de aprox 1,5-2,5 mm in functie de campul protetic.

2) SAUA PROTEZEI TOTALE - este partea protezei care acopera in totalitate crestele
alveolare pe cele 2 versante: oral si vestibular. In zonele distale acopera tuberozitatile m
axilare si cele 2/3 anterioare ale tuberculuilui piriform ale mandibulei. Saua are 2 versan
te: vestibular si oral - fiecra versant avamd 2 supr.
- mucozala
- externa
Supr externa a versantului V este lustruita si este modelata diferit. In zonele laterale este
neteda pt a nu retentiona alimentele ia in zona frontala este modelata cu un relief asema
nator tesutului procesului alveolar pt a avea un aspect cat mai natural. Margina libera a s
eii ajunge pana la nivelul zonei de mucoasa neutra. Grosimea seilor nu este,uniforma si
variabila deoarece depinde de forma si de dimensiunea fundului de sac
Modelarea optima functionala in cadrul amprentei functioale face ca sa se obtina o grosi
me optima pt marginea pritezelor. La proteza inferioara, versantul L Este concav pentru
a asigura spatiul necesar miscarilor limbii.
- lingual marginile protezei nu depasesc linia oblica interna pe care se insera milohioidia
nul
- in zona anterioara pe linia mediana L exista o incizura care corespunde frenului lingual

3) ARCADA ARTIFICIALA este form maximum din 14 dinti ce se fixeaza pe suprafat


a externa a seii
Dintii din fiecare garnitura contin 6 dinti frontali inf, 6 dinti frontali sup, 8 dinti frontali
sup si 8 dinti frontali inf
1) culoarea dintilor contribuie la armonia dento-faciala si este necesar sa existe o mare v
arietate de nuante de culori. Nuantele de culori depind de varsta, sex, tip constitutional,
de culoarea parului, a ochilor si a parului
In zona coletului se afla nuanta cea mai inchisa , in zona incizala mai transparenta.
2) volumul dintilor este variabil. Poate fi mare, mediu sau redus
3) forma dintilor defineste in soecial dintii frontali. Conturul fetei V a incisivului central
superior este corelat cu conturul facial astfel incat incisivul central sup poate fi patrat, tr
iunghiular, ovalar ( armonie dentifaciala )
Indiviziii inalti au dintii mai lungi iar cei scunzi au dinti mai mici ( armonie denti-somat
o-faciala )

FACTORI CARE CONTRIBUIE LA INSTABILITATEA PROTEZEI TOTALE (FAC


TORI DISLOCANTI)
- greutatea protezei. Actioneaza la maxim pt proteza superioara si este determinata de fo
rta de gravitatie. La mandibula gravitatia actioneaza favorabil in sensul mentinerii prote
zelor pe camp.
2) alimentele aderente, vascoase in special hidrocarbonatii. Aderenta alimentelor este fa
vorizata de preznta unor suprafete nelustruite se de prezenta unor locuri retentive
3) contractia musculaturii periprotetice cu insertie perpendiculara la marginea protezei
4) campul protetic nefavorabil
5) ocluzia neechilibrata
6) pozitia arcadei artificiale. Sa nu existe un echilibru intre muschii orofaciali si muschii
limbi

MENTINEREA SI STABILIZAREA PROTEZEI TOTALE.


1) mentinerea inseamna imposibilirptatea protezei de a se desprinde de pe campul protet
ic in sens vertical.
2) stabilitatea repr imposibilitatea protezei de a se deplasa in sens orizontal.
Mentinerea si stabilitatea sunt conferite de factori obisnuiti si de factori exceptionali.
Factorii obisnuiti de mentinere sunt dati de:
1) succiune
2) adeziune
3) tonicitatea musculara
4) deglutitie

Succiunea si adeziunea contribuie la mentinere. Factorii obisnuti de stabilitate sunt repre


zentati de:
1) retentivitatile anatomice
2) demontarea arcadei artificiale in zona neutrala
3) coincidenta de pozitie de intercuspidare maxima cu RC
4) repartitia egala a presiunilor pe supr zonei de sprijin

SUCCIUNEA.
Fenomenul se aplica in special la proteza superioara daca marginile protezei realizeaza
o etanseizare foarte buna la nivelul fundurilor de sac. Succiunea se mai numeste si inchi
dere marginala. Distingem o succiune interna sau inchidere marginala si externa.
La nivelul maxilarului superior succiunea este asigurata de mucoasa neutra si de
mucoasa mobila a buzelor si obrajilor iar la nivelul boltii palatine mucoasa neutra din zo
na de trecere de la palatul dur la palatul moale. La nivelul mandibulei succiunea este
asigurata de mucoasa neutra de la nivelul fundului de sac V si L si de mucoasa mobila a
buzelor, obrajilor, planseului si cele 2/3 ant ale tuberculului piriform.
ADEZIUNEA
Reprezinta forta de atractie intermoleculara ce se manifesta la niv a doua supr puse in
contact intre care exista o pelicula de lichid. Ea depinde de:
1) marimea suprafetelor
2) de paralelismul suprafetelor
3) de cantitatea de lichid dintre suprafete ( grosimea redusa a stratului de lichid si de vas
cozitatea lichidului )
Forta de adeziune la maxilarul sup este mai mare decat forta de adeziune la mandibula (
datorita dimensiunilor diferite ale campului protetic)
Adeziunea depinde de fidelitatea materialului de amprentare.
TONICITATEA MUSCULARA
Fibrele musculare cu directie paralela cu marginile protezei au efecte favorabile pentru
mentinerea protezei ( m. Buccinator si. orbiculari)
Tonicitatea musculara este mai evidenta la vechii purtatori de proteze unde este un facto
r principal de mantinere si stabilitate , aparand reflexele de-a lungul anilor si contractii
musculare favorabile pt mentinerea protezei (purtare protezelor vechi, fracturate pe o an
umita perioada de timp)

DEGLUTITIA
Este un act reflex care se produce in relatie centrica astfel ca urmare a contactelor ocluz
ale in deglutitie proteza se aseaza pe supr campului protetic.

FACTORI EXCEPTIONALI DE MENTINERE.


Implantele endoosoase si pulberile adezive.

STABILITATEA PTOTEZEI TOTALE


Factori obisnuiti de stabilitate:
1) retentivitatile anatomice
2) adancimea boltii palatine
3) crestele alveolare
4) tuberozitatile maxilare
5) tuberculii piriformi
Situarea arcadei artificiale in zona neutra si pe mijlocul crestei:
- in zona laterala a arcadei artificiale se monteaza strict pe mijlocul crestei
- in zona frontala dintii sunt montati in zona neutra unde tonicitatea musculaturii orofaci
ale si a limbii sunt in echilibru

3) CONTACTELE INTERDENTARE sa se realizeze cu intercuspidare maxima in pozit


ie de RC.
Contactele dento-dentare stabile intre varful cuspizilor si fosete, mai ales contactele trip
odice sunt eficiente in stabilitatea protezei pe camp

4) REPARTIZAREA ECHILIBRATA A PRESIUNILOR PE TOATA SUPR A CAMP


ULUI PROTETIC
Are in vedere existenta proeminentelor osoase, aspectul mucoasei.
Aceste probleme se pot elimina din faza de amprentare prin foliere

FAZELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A PROTEZEI TOTALE.


- examinarea pacientului, medicul conduce anamneza, noteaza motivul prezentarii,
cauza pierderii dintilor si daca pacientul a mai fost protezat mobil.
- examinarea ADM respectiv si a campului protetic. Indica materialele care pot fi
folosite pentru amprenta.
- examenul clinic exo-oral si endo-oral se completeaza cu examenul modelului prelim
inar si al modelului de lucru.
- crestele alveolare bine reprezentate
- bolta palatinala adanca este favorabila pt stabilitatea protezei
- bolta plata participa la mentinere prin adeziune
- mucoasa groasa si aderenta suporta bine presiunile masticatorii, mucoasa subtire nu
supota presiunile
- mucoasa neutra este un element important situat la nivelul fundurilor de sac si zonei
Ah

AMPRENTA PRELIMINARA
Realizarea modelului preliminar
- realizarea lingurii individuale
- amprenta functionala sau finala
- realizarea modelului definitiv sau functional
- realizarea sabloanelor de ocluzie (sunt piese de lucru intermediare indispensabile pt fix
area modelelor in simularptoare in pozitie de relatie centrica
- determinarea si inregistrarea RIM cu pozitia mandibulei in RC si indicatiile referitoare
la alegerea si montarea dintilor artificiali.
- montarea modelelor in RC in simulatoare
- realizarea machetelor protezelor pt proba
- proba machetei
- machetele viitoarelor proteze se transforma in proteze prin definitivarea modelajului,
pregatirea modelului, realizarea tiparului, orepararea pastei si polimerizarea,
dezambalare si prelucrare.
- aplicarea protezei pe campul protetic cu sau fara ajustarile ocluzale ale arcadeloe denta
re artificiale si indicatii pt purtatorii de proteze si mantinerea starii de igiena a protezelor

AMPREMTA PRELIMINARA
Reprezinta reproducerea in imagine negativa a zone de sprijin si partial a zonei de succi
une.
1) Materialele cu care se ia:
- alginate, in functie de calitatea tesutului fibro-mucos, proprietatile materialului de am
premta si preferintele medicului

- materialele termoplastice sunt indicate pt campurile protetice dure.


- materialele fluide (alginatul) sunt indicate pt campuri protetice dificile si preferate pt c
ampuri protetice moi.
- exista tendinta folosirii in exclusivitate a materialelor elastice de tip alginic.
2) Lingura standart cu dimensiuni si forme adecvate ale campului protetic.
Lingura standard poate fi din metal si mase plastice. La pacientii vechi purtatori de
proteze vechea proteza poate sa foloseasca ca portamprenta pt amprentarea preliminara.

REALIZAREA MODELUL PRELIMINAR


Repr copia pozotiva a campului protetic si reda cu exatitate zona de sprijin si aproximat
iv zona de succiune.
Scopuri:
- completarea examenului campului protetic
- confectionarea lingurii individuale
Materialul din care este obtinut - gips obisnuit
Dpdv tehnic:
- se face turnarea modelului
- demularea si trasarea conturului periferiei campului protetic

LINGURA INDIVIDUALA
Repr suportul rigid al materialului de amprentare functionala si corespunde particularitat
ilor individuale ale fiecarui camp protetic.
Caracteristicile lingurilor individuale:
1) rigiditatea care ii confera nedeformabilitate in timpul amprentarii
2) rezistemta mecanica
3) dimensiunile lingurii individuale sa fie egale cu dimensiunile campului protetic
4) sa fie adaptata la nivelul zonei de sprijin si a zonei de succiune
5) grosimea marginilor lingurii sa fie aproximativ 1,5-2 mm iar marginile sa fie rotunjit
e si netede.
6) sa prezinte sisteme de retentie pt materialele de amprentare elastice
7) manerul sa fie situat pe linia mediana in pozitie verticala si cu dimensiunea asemanat
oare cu 2 incisivi centrali
8) sa se obtina printr-un proces tehnologic simplu
9) sa se obtima dintr-un material ieftin

ELEMENTELE COMPONENTE ALE LINGURII INDIVIDUALE


1) baza lingurii - acopera zona de sprijin a modelului, marginile sunt situate in zona de
succiune, este intim adaptata pe supr modelului, nu basculeaza la presiuni alternative
2) elemente accesorii ale lingurii:
- manerul
- butonii de presiune sau butonii laterali
Manerul permite manevrarea lingurii in timpul adaptarii ei, in timpul amprentarii si pt in
departarea de pe camp.
- manerul este situat anterior pe linia mediana astfel incat este un punct de reper pt
a
sezarea simetrica pe camp a lingurii cu materialul de amprenta
- manerul are dimensiune asemanatoare cu cei 2 incisiv centrali superiori iar marginile
sunt concave, forma ce asigura prinderea manerului intre degete.
- pozitia manerului fata de creasta edemtata este verticala
- permite efectuarea mscarilor partilor moinecesare la modelarea marginilor

Butonii de presiune sunt poroeminente paralelipipedice cu dimensiunea de 5 mm inalti


me, 4 mm latimea si pot avea pana la 15mm lungime. Se plaseaza in zona corespunzato
are premolarilor la lingura inferioara. Pe ei se aplica degetele operatorului pentru mentin
erea amprentei pe campul protetic fara a deforma marginile.
Materialele utilizate pentu confectionarea lingurii individuale:
1) placile de baza se folosesc si pt obtinerea sabloanelor de ocluzie, mod de prezentare s
ub forma de placi trapezoidale pt maxilarul sup si sub forma de podcoava la mandibula.
Grosimea este de 1,5 mm
- se plastifiaza sub actiunea caldurii (sunt, ateriale termoplastice)
- dpdv chimic sunt amestecuri de rasini naturale si rasini sintetice
RASINILE ACRLICIE AUTOPOLIMERIZABILE
Lingurle individuale se obtin printr-un proces tehnolgic foarte simplu.
Cu toate acestea lingura din acrilat se utilizeaza pt orce tip de materiale de amprentare
dar tehnica de realizare este mai complicata decat la lingurile obtinute cu placa de baza
iar pretul de cost este mai crescut