ANCORAJUL ÎN

ORTODONȚIE

Rezident: Iancu Diana Maria

Anul: III
=Rezistenta unei unitati pasive impotriva oricarei miscari nedorite, in
timp ce unitatea activa realizeaza miscarea dorita (Nanda).

=Rezistența la miscari dentare nedorite.

Principiul III al mecanicii (actiune-reactiune):

Cand o forta este utilizata pentru a deplasa un dinte sau grup dentar intr-o
anumita directie ( forta de actiune), mereu va rezulta o forta egala din
directia opusa (forta de reactiune).
 Clasificare- 4 tipuri (Nanda)
 Ancoraj de grup A= MAXIM, sever- se produce o miscare minima din partea unitatii pasive si miscare
ampla din partea unitatii active 70-75%.
 Ancoraj de grup B=MEDIU, reciproc- se produce miscarea atat in partea unitatii pasive cat si in partea celei
active, proportii diferite 40:60, 50:50.
 Ancoraj de grup C=MINIM, non-critic- se produce miscarea doar din partea unitatii pasive 70%.
 Ancoraj ABSOLUT- se produce miscarea strict in unitatea activa fara niciun fel de miscare din partea
pasiva; ancoraj scheletic
 Tipuri de ancoraj
-substrat histopatologic-
1. Ancoraj reciproc- fortele aplicate pe dinti si pe segmentele arcadei sunt egale,la fel si distributia fortelor in
ligamentul parodontal. Un exemplu simplu este ceea ce s-ar intampla daca doi incisivi centrali maxilari separati
printr-o diastema ar fi legati printr-un arc activ.

2. Ancoraj suplimentar (reinforced)- adaugarea de unitati suplimentare de ancoraj astfel incat presiunea in
ligamentul parodontal sa scada, iar resorbtia si deplasarea dintilor de ancoraj sa se limiteze. Exemplul spatiului
postextractional al PM1, daca se doreste retractia diferentiala a dintilor anteriori, ancorarea dintilor posteriori ar
putea fi intarita prin adaugarea celui de-al doilea molar la unitatea posterioara. Acest lucru ar schimba raportul
suprafetelor radacinii astfel incat ar exista o presiune relativ mai mare in PDL dintilor anteriori si, prin urmare, o
retractie relativ mai mare a segmentului anterior decat miscarea spre anterior a segmentului posterior.
3. Ancoraj stationar- miscarea in care forta tinde sa deplaseze dintii ancora corporal se numeste ancorare
stationara (resistance to bodily movement). Folosind acelasi exemplu al unui loc postextractional de
PM1, daca aparatul ar fi aranjat astfel incat dintii anteriori sa se poata inclina lingual, in timp ce dintii
posteriori s-ar putea misca numai corporal, presiunea optima pentru segmentul anterior ar fi produsa cu
aproximativ JUMATATE din forta de care ar fi fost nevoie pt a-i deplasa corporal pe acestia (din
segmentul anterior). Asta inseamna ca forta de retractie distribuita pe dintii posteriori s-ar reduce la
jumatate, iar acesti dinti (posteriori) s-ar misca pe jumatate.
Daca zonele PDL ar fi egale, inclinarea segmentului anterior in timp ce se mentine segmentul
posterior prin miscare corporala, ar avea ca efect dublarea cantitatii de retractie anterioara in comparatie
cu miscarea segmentului posterior spre inainte. Este important de remarcat,totusi,ca implementarea cu
succes a acestei strategii necesita FORTA USOARA.
4. Ancoraj cortical- osul cortical este mai rezistent la resorbtie (comparativ cu osul medular), iar miscarea
dintilor este incetinita atunci cand o radacina intra in contact cu acesta. Un strat de os cortical dens care s-a
format in procesul alveolar poate afecta cu siguranta miscarea dintilor. Aceasta situatie poate fi intalnita la un
loc de extractie vechi- de exemplu la un adult la care un molar sau un premolar a fost pierdut cu multi ani
inainte.

• Un alt exemplu frecvent este o zona in care un dinte

permanent nu a erupt niciodata, ca in situatia in care un al
doilea premolar mandibular lipseste in mod congenital.
Poate fi foarte dificil de inchis un astfel de spatiu in arcada
dentara deoarece miscarea dintilor este incetinita la
minimum pe masura ce radacinile intalnesc osul cortical de-a

• lungul crestei alveolare resorbite.

os spongios pierdut
• molarii greu de deplasat, dar foarte buni ca si ancoraj
• inchidere spatii prin distalizare dinti anteriori
• forte mici, timp lung
5. Ancoraj dentar- numar dentar implicat in unitatea reactiva
 Simplu (un singur element dentar)
 Compus (elemente dentare multiple)
 Complex (structuri dentare si extradentare)
Conceptul de ancoraj al unui dinte
=rezistenta acestuia la deplasare, in functie de suprafata radiculara;
! Cu cat este mai mare aceasta suprafata , cu atat mai mare va fi zona in care va putea fi distribuita forta si vice
versa.
In concluzie, valoarea de ancoraj a fiecarui dinte este direct proportionala cu dimensiunea suprafetei radiculare.

Valoarea ancorajului M1, Pm2 =val I+C. (Proffit)

 Clasificare ancoraj dupa zona de aplicare
ANCORAJ INTRAORAL ANCORAJ INTRA-EXTRAORAL
• Bara Goshgarian (transpalatinala, TPA)
• Headgear HG
• Buton Nance
• Curburi de ordin II-tip back • Facemask FM
• Bara linguala
• Lip bumper
• Elastice
• Tads
• Aparate mobilizabile
 Factori in alegerea tipului de ancoraj
 Angulatia si pozitia grupului frontal- biprotruziv/proclinarea excesiva a grupui frontal-control total al
ancorajului
 Unghiul planului mandibular- inclinarea acestui plan se modifica cu aparate extraorale de ancoraj HG
high pull,FM
 Adancimea curbei Spee
 Varsta pacientului- luam in calcul factorul de crestere
 Profilul pacientului- bipro- necesar ancoraj posterior foare bun
 Inghesuiri dentare- inghesuire mare- ancoraj ridicat
 Marimea si forma radacinii- ancoraj dentar- dinti cu radacini subtiri incisivii inf raspund mai repede la
deplasare fata de M1
- forta optima pentru deplasarea dintelui=100g/cm2
- dintii cu valoarea cea mai mare de ancoraj - M1sup
- dintii cu valoarea cea mai mica- IC, IL
 Caracteristicile osului
-os trabecular- rezistenta scazuta la deplasare
-os cortical- ancoraj crescut
-retractie C- indicat un tq V la M pentru a-i ancora in osul cortical (ancoraj cortical)
 Cantitatea de miscari permise- dintii se vor deplasa spre locul unde gasesc rezistenta scazuta, exp- locul
extractional.
 Musculatura faciala a pacientului
-pacientii brahicefali(short face)- musculatura hipertona
-pacientii dolicocefali(long face)- musculatura hipotona, rezistenta scazuta la deplasari dentare (ancoraj
muscular)
 Planningul ancorajului

 Planificarea ancorajului este extrem de importanta pt succesul tratamentului ortodontic. Inainte de inceperea
tratamentului, este esential sa se ia in calcul necesarul de ancoraj pentru fiecare individ in parte, cu scopul de a se
putea alege modalitatile de tratament cele mai potrivite pentru fiecare situatie. Necesarul de ancoraj depinde de
urmatorii factori:

1.Nr de dinti ce urmeaza a fi deplasati- cu cat e mai mare nr de dinti,cu atat mai mare va fi nevoia de ancoraj.
2.Tipul dintilor de deplasat -deplasarea dintilor anteriori subtiri ofera mai putin ancoraj in comparatie cu dintii
pluriradiculari robusti.
3.Tipul de deplasare dentara- oricand e necesara deplasarea prin translatie, opunerea rezistentei va fi mai mare decat in
cazul tippingului.
4.Durata deplasarii dentare- tratamentul de lunga durata plaseaza o tensiune nejustificata asupra ancorajului.
5.Patternul scheletic- pacientii care prezinta un pattern scheletic cu o crestere verticala au o tendinta mai mare de
deplasare a dintilor spre mezial si de pierdere de ancoraj. Pacientii care dezvolta un tipar orizontal de crestere au o
tendinta mai scazuta pentru deplasarile dentare meziale ale dintilor ancora. Aceasta se atribuie faptului ca prezinta o
musculatura faciala puternica.
6.Blocajul interocluzal- o ocluzie corecta tinde sa reziste la deplasarile dentare.
 Ancoraj MAXIM
 Molarii migreaza mezial 30% din spatiu si ne ofera 70% ancoraj

 Ancoraj A (dupa Nanda)-> se foloseste cand 75% sau mai mult din spatiu e necesar pt retractia grupului
frontal.

Se obtine cu:

• Chromosome arch

• Transpalanance (TPA+ buton Nance)

• TPA combinat cu un dispozitiv extraoral (HG)

 Folosim ancoraj MAXIM cand avem inghesuire severa/grava sau cand este necesara o modificare
faciala importanta,ca in cazurile cu biprotruzie sau in clasa II/1.
Chromozome arch
• Includere mai multi dinti in ancoraj M1, M2

• Dubla utilizare:- ancoraj maxim

-tractionare dinti catre locul
extractional cu ajutorul
catenelor de la buton spre
zona distala, miscarea de
retractie se face corporeal, in
timp scurt.

• In caz de open bite un platou palatinal poate fi

aplicat pentru a realiza intruzia molarilor si
autorotatia mandibulei.

• Odata cimentat tractiunile dentare pot incepe

inca din faza de aliniere si nivelare

• Se poate folosi catena palatinal si coil pe partea

vestibulara.
 Ancoraj MEDIU
Se obtine cu:

• Buton Nance

• TPA

• Viaro Nance

• Lingual Arch
 Buton Nance
-ancoraj palatinal-

• buton acrilic=1cm cu margini rotunjite,neted si bine lustruit pe ambele parti, plasat adanc in bolta palatinala,
fix/detasabil

• se foloseste in cazurile in care s-a facut in prealabil distalizare molara

• se poate aplica la nivel premolar daca se doreste distalizarea molarilor cu open coils

• ancorajul se bazeaza pe palatul dur pentru a rezista la mezializarea molarilor, in timpul retractiei

• poate fi folosit in dentatia mixta pentru pastrarea LWS

• pastreaza dimensiunea transversala a arcadei

• realizeaza control vertical cand limba este aplicata pe buton-ingresiune molari

• contraindicat la pacientii cu igiena deficitara, poate produce ulcere in palat- indicate clatiri cu clorhexidina

• trebuie indepartat in momentul utilizarii elasticelor de clasa II sau al retractiei incisivilor

• buton Nance modificat cu platou retroincizal indicat in ocluzie adanca pentru intruzia incisivilor si extruzia molarilor
 TPA
 Alcatuire:
• 0,9mm, SS de 0,036 inch si se realizeaza la 2 mm de mucoasa palatina
• Sudat/detasabil
• Prezinta bucla de ajustare omega orientata cu convexitatea spre M/D
 Indicatii TPA PASIV
1. Previne rotatia molarului:
• distalizare C- trat extractional de PM
• distalizare/mezializare unilat/bilat de M
• aplicare catena pt derotare Pm, fara rotatia M
2. Previne mezializarea M
3. Previne deplasarea M in sens vertical- elastice unilat- TPA impotriva egresiunii
4. Previne versiunea M (V-Or)- ingresiune cu TADs plasat vestibular- TPA se confectioneaza la 4-5 mm de palat; in
cazul utilizarii HG, fixed functional
5. Previne tippingul coronar MD- in cazul utilizarii unui cantilever unilateral pentru intruzie/extruzie introdus in
tubusorul M => efect de tipping MD
6. Previne translatia V-Or= control latimea arcadei transversal
• post-disjunctie
• dupa LeFort multisegmentar
• contracarare efectele unui cantilever cu actiune in sens transversal
• redresare M2
• criss cross elastics
• stabilizare latimea arcadei in tehnica segmentara
7. Facilitare aplicare forta dinspre palatinal- C ectopic/inclus
8. Mentinere LWS
 Indicatii TPA ACTIV
1.Derotare M simetric/asimetrica- se pot corecta rotatii meziale ale M( mai exact rotatia disto-vestibulara a
M). Uneori exista o relatie molara de cls II datorita rotatiei DV. Corectand rotatia, se pot distaliza cuspizii
maxilari 1-2mm.
-activare secventiala TPA
-rotatia M trebuie corectata deoarece poate impiedica plasarea arcului facial/arc ortodontic=>
distal out la M=> obtinere spatiu 1,5-3mm/parte
-activare simetrica/asimetrica- activarea asimetrica va roti M, iar molarul opus se va
distaliza(geom IV)
2. Dilatare/constrictie simetrica/asimetrica- inchidere/deschidere bucla omega
3. Torque simetric/asimetric
4. Control vertical-ingresiune- daca se aplica un buton acrilic pe zona omega
5. Tip asimetric
Quantification of the force systems delivered by
transpalatal arches activated in the six Burstone
Geometries November 2016 The Angle Orthodontist
TPA activ pentru derotare M
 Recomandari TPA:
• Este foarte folositoare cand se foloseste cu power chain intr-o arcada pe un full archwire, DAR acolo unde
este nevoie de ANCORAJ MAXIM trebuie combinata metoda cu un dispozitiv extraoral.
• Utilizarea unui TPA colat (bonded) e recomandata pentru prevenirea afectarii parodontale.
• Se poate folosi ca ancoraj la nivel PM in combinatie cu elastice de clasa II in timp ce se face distalizare
molara cu NiTi open coil.
• Se poate adauga un brat spre anterior in functie de nevoie, intr-un crossbite la nivel premolar de
exemplu,pentru corectarea crossbiteului ( PORTER ARCH).
 Bara linguală
 Caracteristici

• 0,9mm, SS de 0,036 inch, sudata/detasabila, horseshoe configuration

• prezinta 2 bucle de ajustare omega mezial de atasamentul de pe M plasate la distanta de mucoasa orala, permit scurtarea,
lungirea, inaltarea sau coborarea arcului lingual (exceptie BL ca si mentinator de spatiu- sudata, fara bucle de ajustare)
• varianta- bara Wilson

 Indicatii

1. Ancoraj mediu- la distanta 3-4 mm de cingulum incisivilor inferior, pentru retractia segmentului anterior
2. Mentinator de spatiu- aproape de cingulum incisivilor inferiori
3. Control distanta intermolara
4. Rotatie molara
5. Vestibularizare incisivi inferiori
6. Distalizare Minf
7. Element de stabilizare transversala a arcadei
8. Se pot asocia elemente auxiliare
9. Tractiune segment posterior- poate fi realizat de la Pm-Pm sau Pm-M si asociere cu elastice de cls.II
 Viaro Nance
 poate servi ca ancoraj moderat sau poate fi folosit pt distalizare
 fabricat din TMA de 0,036 inch
 prezinta doua helixuri ce se activeaza o data/luna pt distalizare molara
 distalizarea se face cu 1-1,5mm/luna- in momentul insertiei bratele sa fie activate 90 grade
 Ancoraj MINIM
Cand se aplica la molari, acestia migreaza in directie meziala pana la 70% din spatiu, oferind 30%
ancoraj

Ancorajul minim este, de asemenea, de ajutor in ancorarea segmentului anterior.

Dupa Nanda, se numeste Ancoraj C sau Ancoraj Non-Critic, unde 75% din inchiderea spatiului se
obtine prin deplasarea meziala a dintilor posteriori.

Acest ancoraj se poate obtine:

• din arc : stops(omega), tip back, arch wire tie back, toe in, toe out, in bend, out bend

• cu elem. accesorii : retroligaturi, elastice intermaxilare, lip bumper

• cu ambele
 Tip back= indoitura de 45 grade la capatul arcului
• inclinare coroana spre distal si radacina spre mezial la nivelul M ii face rezistenti la miscarile spre mezial
• pot provoca deschiderea ocluziei (contraindicate in caz de ocl deschisa)

 Arch wire tie back= indoitura de 45 grade , gingival, la capatul tubusorului

• se lasa arcul 5mm distal de tubusorul M
• se pot folosi in fazele initiale de tratament
• previne protruzia grupului anterior
• previne miscarea spre mezial a dintilor anteriori
Recomandari:
• in arcada inferioara, la pacientii cu clasa III care folosesc si elastice de clasa- previn protruzia segmentului inferior
anterior
• in arcada superioara se recomanda la pacientii cu clasa II si folosire elastice de clasa
• se mentine tie back pe perioada alinierii si nivelarii in cazul in care dorim control anteroposterior incisiv
 Toe in/ toe out
• pe arcuri rotunde/rectangulare, 20-30 grade la intrarea in tubusor
• toe in- previne rotatia M palato-mezial
• toe-out- previne rotatia M buco-distal
• odata ce spatiile s-au inchis se scot indoiturile pentru a putea alinia M

 Retroligaturi- cel mai eficient ancoraj minim pentru sectorul anterior

• ligatura 8/dublu 8, pot fi plasate sub/deasupra arcului
• previne proclinarea C
• folosite si pentru retractia C
• cand folosim ligaturi metalice pirdem ancoraj posterior, dar se castiga ancoraj anterior apx. 2,5mm/cadran
Recomandari
• se indica in cazuri cu extracii de Pm
• ligaturile in combinatie cu indoituri distale (tip back, toe in) sunt foarte bune pentru ancorajul anterior in faza de aliniere,
nivelare si inchidere de spatii
 Elastice intermaxilare
• ancorajul in care unitatile de ancoraj sunt situate la nivelul unui maxilar si sunt folosite pt a efectua deplasari
dentare in maxilarul opus.
• este,de asemenea,denumit ancorajul lui Baker. Ex: elasticele de cls II si III
• clasa a II a- limiteaza protruzia segmentului antero-superior, antero-inferior si imping mandibula anterior
• clasa a III a- proclinare segment anterosuperior si retroclinare segment antero-inferior
• elastice delta- mentinere clasa I canin in faza de inchidere a spatiilor
Recomandari
• se recomanda utilizarea elasticelor cu arc SS pentru a evita extruzia segmentului posterior/anterior
• pentru a evita extruzia si miscarea meziala a dintilor posteriori se poate folosi bara linguala sau TPA
 Lip bumper
Alcatuire
• 2 inele pe M1 inferiori
• arc rigid din sarma rotunda care prezinta 2 bucle U (activare)
• scut acrilic aplicat in zona frontala inferior la nivelul jonctiunii smalt-cement, la distanta 2-3mm
Caracteristici
• inhiba forta aplicata de buze asupra dintilor anteriori
• indicat la pacientii cu musculatura periorala tensionata
• permite cresterea maxilarului si mandibulei
• actioneaza bazandu-se pe forta musculara a orbicularilor inferiori
• forta musculaturii actioneaza si asupra M- stabilizare si usoara distalizare
 Avantaje
• maximizare ancoraj si obtinere lungime in arcada inferioara
• permite expansiunea arcadei anterior si lateral pasiv prin actiunea limbii si activ prin activare 2mm/parte
• in functie de presiunea exercitatata de buza (100-300g), putem obtine deplasare distala sau doar prevenirea
mezializarii molarilor.
• dupa Viazis, cand se aplica pe M1 inf, ei se inclina distal cu 1,5 mm/hemiarcada (3mm pe arcada) si se pot
inclina (upright) pana la 8 grade.
• putem indeparta sau micsora deep bite anterior
 Recomandari
• se indica purtarea lui fara intrerupere intre 6-18 luni; in acest mod putem reeduca stimulii sistemului
neuromuscular care cauzeaza compresiunea arcadei dentare de catre musculatura periorala.
• de preferat sa nu aplicam aparat fix inferior atata timp cat lip bumper-ul este folosit
• In functie de locul unde este amplasat apar anumite miscari:
 la nivelul marginii gingivale-upright M
 la mijlocul distantei fata de gingie sau jonctiunea smalt-cement- permite miscarea distala a M si incisivii
inferiori bucal displacment
 plasat sub jonctiunea smalt-cement- M se vor distaliza fara proclinarea incisivilor inferiori
 Ancorajul ABSOLUT
Dispozitive de ancoraj temporar-TADs
 Migrarea meziala este evitata, pentru conservarea in proportie de 100% a spatiului
postextractional.
 Aceste miniimplanturi din titan sunt suficient de mici pentru a fi plasate in diferite zone ale osului
alveolar.
 Caracteristici speciale pentru zona de insertie
1. Trebuie sa existe o adancime suficienta si o latime macar de 2,5-3 mm, in asa fel incat sa putem
proteja radacinile si structurile anatomice vecine (sinusul maxilar si n. alv inf)
2. Trebuie evaluata densitatea osoasa si grosimea in sens transversal a crestei osoase si trebuie
inlaturata orice patologie inainte de plasarea miniimplantului.
 Caracteristici ale implanturilor:
In general acestea au o regiune endoosoasa(cu filet) si un gat (trans-mucos). Forma lor este cilindrica
cu diametru de 2-3 mm si lungime variabila 7-9-11-14 mm, cu o regiune externa de 2mm.
Aceste miniimplanturi suporta pana la 850 N/mm2 de forta.
 Clasificare TAD

1. Mini-implante conice sau cilindrice.

2. Implant disc (Onplant) – folosit in zona suturii mediene a palatului.
3. Mini-placute (T, L) – fixate la oase cu ajutorul mini-implanturilor.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
• Usor de inserat si indepartat.
• Cost ridicat.
• Versatile - se pot insera in mai multe zone anatomice.
• Suporta incarcarea cu forta imediata (50 g F) si • Rata de insucces clinic de aproximativ 10%-
continua. = stabilitate primara. 30%.
• Dimensiune redusa = risc redus de afectare radiculara • Probleme in selectarea pacientilor cu os de
sau a structurilor anatomice invecinate. calitate.
• Se reduce cu 40% timpul tratamentului ortodontic
si/sau numarul extractiilor dentare. • Acceptarea tratamentului de catre pacient
(complianta mai buna fata de headgear).
• Nu depind de complianta pacientului.
• Sterile si gata de utilizare.
 Zone de aplicare

INTRA-ALVEOLAR EXTRA- ALVEOLAR

MAXILAR
MAXILAR
• Alveolara vestibulara/palatinala
• Creasta alveolara • Palatul anterior (sistemul Benefit)

• Tuberozitatea maxilara • Creasta zigomatico-alveolara (IZC)

MANDIBULAR
MANDIBULAR
• Alveolara vestibulara/palatinala • Linia oblica esterna (BS)
• Creasta alveolara
• Zona retromolara
 Amplasare in functie de :
 Spatiul disponibil (OPG)- spatiu interradicular minim 3mm
 Calitate/cantitatea corticalei osoase- os alveolar (invers proportionala
cu lungimea mini-implantului)
 Tesuturi moi. (gingie fixa )
 Tesuturi de vecinatate : pachet vasculo-nervos, sinus, radacini dentare.
Unghiul de insertie:
 90 grade pe procesul alveolar- contactul os-mini implant este mai mic
( dezavantaj), stabilitate primara mai mica
-accidentarea radacinilor apare des, acestea diverg apical
 45 grade- insertie mai usoara, vbarful corpului ajunge mai apical, unde
latimea osului este mai mare, suprafata de contact mai mare, aplicarea
elementelor auxiliare mai facila
INDICATII CONTRAINDICATII
• Cand nu exista suficienti dinti pentru ancoraj •Pacienti cu boli mentale sau neurologice care nu
• Inchiderea spatiilor postextractionale pot respecta instructiunile postoperatorii
• Corectia planului ocluzal cantat
•Pacienti cu deficit cantitativ si/sau calitativ osos.
• Corectia liniei mediene (ex. osteoporoza)
• Dezimpactarea si extruzia caninului
•Pacienticu afectiuni ale metabolismului osos (ex.
• Uprighting-ul si extruzia molarilor Diabet insulino-dependent)
• Intruzia si distalizarea /mezializarea molarilor
•Pacienti care au primit radioterapie in zona capului
• Retractia en-masse a gr. frontal si gatului
• Corectia discrepantelor vertical si sagital
•Mari fumatori
En Masse Retraction Protractie molara

Distalizare molara
Molar uprighting

Tractiune C
Intruzie/Extruzie incisiva

Intruzie / Extruzie molara

 Etape inserare
 Clatire cu CORSODYL
 Anestezie superficiala
 Grosimea fibromucoasei palatine se masoara inainte cu un ac endo cu
stop/sonda paro
 Insertie TAD
 Viteza -lent- 8-10 rpm
- maxim- 30-60 rpm (Bjorn Ludwig)
 Se verifica stabilitatea primara prin presiune si manipuare cu degetele
 Incarcare - imediata 50 gF (daca stabilitatea primara este foarte buna)
- dupa 1 luna- 200-250 gF
-maxima- 400-500 gF
B. Ludwig- incarcare dupa 2-3-6 saptamani
 Ancoraj DIRECT
 TAD incarcat direct cu o forta ce provine de la un element activ: coil, catena, cantilever
 Pozitia capului TAD- se afla pe linia de actiune a fortei- daca nu se afla pe linia de actiune, necesar power
arm/cantilever introdus in slotul MI (apare moment)
 Exp: retractia en masse a celor 6 dinti( C, I) cu hook pe arc+TAD mezial de 6- locatia Crez urca spre
apical, pe masura ce creste numarul dintitlor de distalizat
 Crez a celor 6 dinti de distalizat este la 12,2mm de marginea incizala a inc. sup
 Ancoraj INDIRECT
 TAD conectat la unitatea pasiva pentru a ranforsa ancorajul, conexiunea poate fi realizata in mai multe
feluri
 De preferat: arc rigid SS pasiv 17, 19/25 cat mai scurt, colat la suprafata dentara si nu inserat in
brk( exceptie tubusor accesor la nivelul M1), inserat in slotul miniimplantului
 Dezavantaj: pierdere ancoraj cu posibilitatea deplasarii unitatii reactive, posibilitate deplasare TAD, daca
arcul nu este perfect pasiv apare moment asupra TAD-loosening
 Accidente
 Lezare tesuturi moi- densitate osoasa mare, acces dificil posterior
• in timpul utilizarii frezei pilot, aceasta poate derapa pe suprafata corticala densa inainte de perforarea osului
lezand mucoasa vecina.
• in timpul insertiei mini-implanturilor self drilling, daca in prealabil nu s-a realizat excizia mucoasei cu
mucotomul( ca un bisturiu circular), exista posibilitatea lezarii mucoasei.
 Lezare elemente anatomice locale.
 Perforatii iatrogene - alegere gresita a lungimii corpului miniimplantului. Exp: mini implant>10mm poate
perfora corticala linguala a corpului mandibulei, perete sinusal, sau podeaua foselor nazale.
 Accidentarea radacinii- practicianul simte o rezistenta crescuta in cazul in care atinge o structura dentara, iar
pacientul semnaleaza durere. In cazul unui accident de acest tip, TAD indepartat imediat. Studiile arata ca, daca
lezarea radacinii se produce pe o suprafata < 4mm, celulele mezenchimale nediferentiate vor migra spre defect si
vor repara zona in 2-3 saptamani; daca aria lezata > 4mm (20% din radacina) in timp survine anchiloza dintelui
respectiv.
 Fracturare mini-implant- risc crescut de fracturare cand se utilizeaza surubelnite lungi, forte mari, piesa
contraunghi incorect angulata, neperforarea corticalei osoase inaintea insertiei mini-implanturilor self-driling mai
ales daca diametrul extern prezinta valori sub 1,5mm.
 Complicatii
 Durere postoperatorie.
 Periimplantite, perimucozite- cauze principale de pierdere a mini-implantului.
 Necroza osoasa- apare atunci cand frezarea depaseste 800rpm, forajul se face continuu, fara
racire.
 Iritatia mecanica, ulceratia, inflamatiasi hiperplazia mucoasei gingivale- mini-implante inserate
in mucoasa mobila.
 Pierdere prematura mini implant.
 Fracturare mini implant- poate fi rezultatul supraincarcarii lui (exp-retractia intregului grup
frontal).
 Bibliografie
 Esthetics and Biomechanics in Orthodontics, Ravindra Nanda;
 Orthodontics.Current Principles and Techniques, Graber, Vanarsdall;
 Contemporary Orthodontics, William R. Proffit;
 Systemized Orthodontic Treatment Mecanics, McLaughlin, Bennett, Trevisi;
 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
 Cursuri
Multumesc pentru atentie!