1 Implantologie curs 6 Evaluarea protetica in implantologie Evaluarea preterapeutica a campului protetic cuprinde crestele reziduale si dintii restanti dintii

naturali afectati parodontal se pastreaza doar daca pot fi asanati lucrarile protetice trebuie efectuate independent, considerand posibila pierdere in timp a dintilor restanti lucrari independente pe implante in numar suficient (interfata mare cu osul) frecvent este necesara cuprinderea in lucrare a dintilor naturali (ex. implant lama) Evaluarea preterapeutica a mobilitatii dintilor restanti Mobilitatea trebuie evaluata initial minutios Mobilitatea orizontala, verticala, rotationala - depinde de configuratia radacinilor (numar, forma, forma pe sectiune, lungime, diametru, pozitie, tipul osului) suprafata radiculara de suport scade in parodontopatie legea lui ANTE - suprafata radiculara a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare sau egala cu cea a dintilor inlocuiti Mobilitatea verticala la implante mobilitatea verticala se considera nula - dar exista mobilitate verticala de 2 - 3 microni lucrarile sprijinite mixt pe dinti si implante au deci mobilitate verticala mobilitatea depinde de numarul de intermediari si materialul lucrarii Mobilitatea orizontala in general mai mare decat cea verticala mai mare la dintii anteriori cand se deceleaza clinic - contracararea prin cuprindere numar mare de dinti in lucrare ideal lucrare sprijinita pe implante Prevenirea mobilizarii implantelor incarcarea pe implante se poate reduce prin cresterea numarului de imlante si conectarea cu conectori ne-rigizi (costisitori) Complicatii rezultate din cuprinderea in mobili lucrarea cementata se poate descimenta lucrare a implantelor rigide cu dinti

2 Implantologie curs 6 aderenta cementului la titan este redusa dintele mobil se mobilizeaza suplimentar implantul se mobilizeaza in lucrarea insurubata surubul se poate desface implantul se poate fractura (oboseala) surubul se poate fractura resorbtia crestei carierea dintilor stalpi (pierdere) cand implantul este stalp intermediar intre dinti naturali - punct fix al parghiei daca 1 dinte este mobil - descimentarea de pe dintele mai rigid (sau de pe bontul mai neretenetiv) nu este indicat ca stalpul posterior sa fie un dinte mobil Asanarea odontala, endodontica si parodontala obligatorie - evita modificarea configuratiei campului protetic prin carierea d. stalpi complicatii - supuratia plagilor prin contaminare, necesitatea implantelor suplimentare refacerea tratamentelor necorespunzatoare asanarea parodontala - focare de infectie (inciziile cuprind frecvent si parodontiul vecinilor naturali) Raportul corono - radicular corelarea dimensiunii coroanei cu mobilitatea raport nefavorabil - momentul F mare ideal 1 : 2 frecvent 2 : 3, 1 : 1 Evaluarea protetica spatiul interarcade pozitia implantului planul de ocluzie existent relatia interarcade forma arcadelor ocluzia existenta

3 Implantologie curs 6 lucrarile protetice existente numarul si localizarea dintilor absenti linia surasului si a vorbirii flectarea mandibulei Spatiul interarcade variaza in regiunile edentate spatiul marit prin resorbtie - coroana mai inalta momentul fortei mai crescut spatii interproximale largite - tulburari fonatie reconstructia portiunilor gingivale in zonele expuse estetic augmentarea crestei spatiul redus (egresiune, extruzie) - dimensiunea stalpilor trebuie redusa in detrimentul retentivitatii, rezistentei, esteticii plastie / osteoplastie / adancirea implantelor Pozitia implantului Rol determinant in biomecanica, estetica, functionalitate, fonetica, intretinere cea mai nefavorabila - pozitia vestibulara (corticala subtire cedeaza) implantul situat oral directioneaza fortele mai bine (corticala mai groasa, rezistenta primara crescuta) atentie la plasarea meziala sau distala a implantului (estetic) gutiera chirurgicala are rol in stabilirea pozitiei implantului in momentul insertiei Planul de ocluzie existent necesita adesea corectura antagonistilor (migrarea dintilor) alinierea la curba Spee odontoplastie, endodontie, aplicarea de coroane unidentare Relatia interarcade relatia scheletala incorecta - orotodontie, chirurgie, mixt regiunile anterioare maxilare si mandibulare resorbtia crestei - plasare orala a implantelor - supraconturare vestibulara a lucrarii

4 Implantologie curs 6 rezulta consola - momente F supraliminale - controlate prin implante aditionale (posterioare) Nivelarea planului ocluzal

Forma arcadelor ovala / dreptunghiulara (U)/ ogivala (V) U - prin resorbtia versantului anterior mandibular V - consola extinsa anterior, sprijin suplimentar (i. >) distanta intre implantele anterioare si posterioare dicteaza consola anterioara (1,5) si posterioara (2,5) arcada in V - favorabila consolelor posterioare (i. anterioare) arcada in U - favorabila consolelor anterioare (i. posterioare) forma ovala imbina proprietatile ambelor arcade Consola anterioara

5 Implantologie curs 6

Forma arcadei influenteaza lungimea consolei

Ocluzia existenta interferentele ocluzale eliminate adesea ambele arcade necesita restaurare protetica pentru eliminarea parafunctiilor ameliorarea ghidajului anterior Lucrarile protetice existente monitorizate - remodelarea substratului osos estetica si functionalitatea lor dorinta pacientului lucrarile mobile care vor fi inlocuite servesc drept gutiere chirurgicale

6 Implantologie curs 6 marginile acrilice ale seilor indepartate pentru evaluarea reconturarii ameliorarea suportului osos si al partilor moi Indepartarea marginilor acrilice pentru evaluarea partilor moi

Numarul si localizarea dintilor absenti influenteaza planul protetic restaurarea se intinde pana la M1 inclusiv M1 superior in ocluzie cu cuspidul mezial al M2 inferior natural M2 nu se inlocuieste - suficient, F mari, interferente, pozitie cu risc anatomic lungimea bresei - conjunctie cu spatiul interarcade stalpi scurti cu retentie redusa corpul de punte - flectarea variaza cu cubul lungimii sale si dimensiunea ocluzogingivala implante suplimentare, aliaje nenobile (coroziune) C absent - substituit prin implant canin si 1 posterior Linia surasului si a vorbirii pozitia buzelor evaluata in repaus in suras si vorbire criterii preluate din proteza mobila pentru dintii anteriori, marginea incizala, fata vestibulara, estetica, fonatia, ocluzia alegerea F2 sau F3 buza superioara - alegerea remodelarii portiunilor crestei

7 Implantologie curs 6 buza inferioara - pronuntarea S si a siflantelor - influenteaza inaltimea coroanelor si conturul gingival Flectarea mandibulei in miscarea de deschidere a gurii flectare spre linia mediana actiunea muschilor si ligamentelor inserate pe fata interna ram si unghi miscare mai semnificativa in regiuni posterioare 0,8 mm la M1, 1,5 mm in regiunea ramului implantele posterioare bilaterale unite prin bare - la deschidere forte vestibulo - orale depinde de densitatea osoasa, tip os,amplitudinea deschiderii consecinte: resorbtie periimplantara, mobilizarea i., fracturarea lucrarii conectori ne - rigizi, implante suplimentare, restaurari independente, retentie ameliorata