Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UMF Craiova
Punţile dentare
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Breşele edentate pot fi delimitate la
extremităţi de dinţi restanţi când se mai
numesc intercalate
• Breşele intercalate pot fi:
– Frontale
– laterale
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Breşele edentate delimitate de dinţi
restanti doar mezial sunt denumite
terminale
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Pe aceeaşi arcadă pot coexista mai multe
forme, când edentaţia se consideră a fi
mixtă.
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Dacă numărul dinţilor absenţi este mic (1-
2) edentaţia poartă numele de redusă
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Dacă lipsesc 3-4 dinţi edentaţia poartă
denumirea de întinsă
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Dacă pe arcadă mai persistă doar câţiva
dinţi (1-4), edentaţia devine subtotală
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Clasificarea lui
Kennedy
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Kennedy şi-a completat propria claslficare,
adăugându—i nişte subclase determinate
de numărul breşelor secundare pe care le-
a denumit modificări, clasa de bază fiind
determinată de edentaţia situată cel mai
distal
UMF Craiova
Clasificarea
edentaţiilor
• Clasificarea
lui Kennedy
cu
modificările
efectuate
ulterior de
către autor
UMF Craiova
Clasificarea edentaţiilor
• Eugen Costa a întocmit o clasificare a
edentaţiilor parţiale pe care le-a împărţit în şase
clase în funcţie de topografia breşelor (edentaţie
frontală, laterală, terminală, mixtă, extinsă şi
subtotală). Enunţarea diagnosticului de
edentaţie începe la maxilar ca şi la mandibulâ
din dreapta şi se termină la capătul stâng al
arcadei prin utilizarea celor trei termeni:
frontal, lateral, terminal.
UMF Craiova
Edentaţie termino, frontală Edentaţie latero, frontală
Edentaţie termino, latero, fronto, terminală Edentaţie latero, fronto, latero, terminală
• - dinţii stâlpi ,
• - dinţii vecini dinţilor stâlpi ,
• - dinţii antagonişti şi relaţia de ocluzie ,
• - creasta edentatã ,
• - dintele omolog, în cazul edentaţiilor din
zona frontalã.
UMF Craiova
Dinţii stâlpi
• dinţii pe care se realizează preparaţiile şi pe
care vor fi fixate elementele de agregare
• sunt dinţii naturali care delimitează spaţiul
edentat la ambele extremităţi sau numai la o
extremitate (pentru punţile cu extensie).
• În edentaţiile mai întinse, în funcţie şi de
valoarea parodontală a dinţilor adiacenţi breşei,
sunt folosiţi ca dinţi stâlpi şi dinţii vecini dinţilor
adiacenţi breşei, pentru a prelua o parte din
presiunile masticatorii.
UMF Craiova
Creasta edentată
Gradul de atrofie este influenţat de mai mulţi
factori:
• cauza pierderii dinţilor:
– atrofia este mai mare la cei care au pierdut dinţii
datorită parodontopatiilor
– atrofia este mai mică la cei care au pierdut dinţii
datorită cariei şi complicaţiilor acesteia.
• perioada de timp scursă de la edentare este
proporţională cu gradul de atrofie
• traumatismele produse la nivelul pereţilor
alveolari în cursul extracţiei
UMF Craiova
Modificările câmpului protetic
Sunt determinate de apariţia întreruperii
arcadei dentare printr-o breşã:
• - migrarea dinţilor stâlpi,
• - migrarea dinţilor antagonişti,
• - modificarea rapoartelor ocluzale
interdentare.
UMF Craiova
Modificările câmpului protetic
Migrări:
în plan orizontal
translaţie (corporeale)
basculare
în plan vertical
egresiune
extruzie.
UMF Craiova
Translaţia
UMF Craiova
Bascularea
UMF Craiova
Egresiunea
UMF Craiova
Extruzia
UMF Craiova
Caracteristicile
punţilor
UMF Craiova
Alegerea protezãrii parţiale fixe
• întinderea breşei (spaţiului edentat),
Cu ajutorul punţilor dentare se pot restaura breşe edentate
coresunzătoare lipsei a 1, 2 sau 3dinţi naturali pierduţi.
În mod excepţional se pot restaura 4 dinţi la nivelul unei singure breşe ,
de exemplu în zona frontală, când edentaţia cuprinde grupul celor 4
incisivi sau în zona laterală mandibulară când sunt pierduţi
premolarii şi molarii I şi II.
- topografia breşei (spaţiului edentat),
În zona frontală, restaurarea funcţiei estetice este care orientează
planul de tratament, impunând realizarea de punţi total sau parţial
fizionomice. În zona laterală, funcţia masticatorie este care
predomină, impunând realizarea de restaurări rezistente la forţele
ocluzale, chiar dacă acestea sunt câteodată nefizionomice.
UMF Craiova
Alegerea protezãrii parţiale fixe
• poziţia de implantare a dinţilor ce delimiteazã
breşa (dinţii stâlpi)
• valoarea de implantare a dinţilor stâlpi,
• vârsta şi sexul pacientului,
• starea generalã de sănătate a pacientului,
• condiţiile de dotare ale cabinetului şi
laboratorului,
• pregãtirea profesionalã a cuplului medic -
tehnician,
• posibilitãţile financiare ale pacientului
UMF Craiova
Punţile dentare – elemente
componente
• - elementele de agregare
reprezentate de protezele
unidentare, care sunt
fixate pe dinţii stâlpi
• - dinţii de înlocuire
(corpul de punte) care
restaurează dinţii absenţi
de pe arcadă, cunoscuţi şi
sub numele de dinţi
intermediari.
UMF Craiova
Punţile dentare – elemente
componente
• - elementele de agregare
reprezentate de protezele
unidentare, care sunt
fixate pe dinţii stâlpi
• - dinţii de înlocuire
(corpul de punte) care
restaurează dinţii absenţi
de pe arcadă, cunoscuţi şi
sub numele de dinţi
intermediari.
UMF Craiova
Elementele de agregare
Incrustaţiile metalice
• numai cele de clasa II, IV.
• Se vor folosi pe stâlpul mezial la lucrãri protetice
reduse ca întindere
• pregãtite sub formã de incrustaţie în incrustaţie.
UMF Craiova
Elementele de
agregare
Coroanele parţiale
• au suprafaţa de contact cu dintele stâlp mai
redusã decât coroanele totale
• stabilitatea pe câmpul protetic este
îmbunãtãţitã de realizarea de mijloace
suplimentare de retenţie reprezentate de:
nervuri, şanţuri şi/sau puţuri parapulpare.
• neacoperirea feţei vestibulare şi stabilitatea
mai redusã pe câmpul protetic, le indicã ca
elemente de agregare pe dintele stâlp mezial
şi în breşele cu întindere redusã.
UMF Craiova
Elementele de
agregare
Coroanele de înveliş-totale
• Sunt cele mai des folosite ca elemente de agregare în
realizarea punţilor.
• Acoperã în totalitate coroana şlefuitã a dintelui stâlp
(bontul).
• Se clasificã în:
• - coroane metalice turnate cu grosime totalã,
• - coroane metalice turnate cu grosime dirijatã,
• - coroane mixte: - metalo-ceramice (CMMC)
• - metalo-acrilice,
• - metalo-diacrilice (compozite)
UMF Craiova
Element de agregare = retentor
Calitãţile retentive depind de urmãtorii factori:
• configuraţia coronarã a dintelui stâlp,
• mãrimea suprafeţei de contact (interfaţa retentor-
preparaţie),
• parelelismul pereţilor axiali,
• rigiditatea pereţilor elementului de agregare
(retentorului),
• calitãţile materialului de solidarizare cu infrastructura
dentarã,
• calitãţile mecanice proprii materialului din care se
confecţioneazã elementul de agregare ( retentorul ).
UMF Craiova
Element de agregare = retentor
Retentori minori
• coroane parţiale aplicate pe dinţi frontali,
• pinlay
• inlay MOD.
Retentori majori
• coroane de acoperire totalã (metalice sau mixte),
• coroane de substituţie,
• coroane parţiale aplicate pe molari şi premolari.
UMF Craiova
Elementele de agregare
• vârstã,
• sex,
• profesie
• posibilitãţile materiale ale pacientului
• topografia edentaţiei
• mãrimea breşei
• forma şi dimensiunea crestei edentate
• numãrul şi dimensiunea coronarã a dinţilor stâlpi,
• dotarea tehnico-materialã a cabinetului şi a
laboratorului,
• experienţa practicã a medicului.
UMF Craiova
Intermediarii-dinţii de înlocuire
• suprafeţe netede, rezistente, nedeformabile, perfect
finisate, pentru a favoriza atât igiena (curãţirea
artificialã şi autocurãţirea), cât şi un raport de
vecinãtate tolerat de pãrţile moi (fãrã consecinţe
iritative, inflamatorii),
• raportul cu creasta edentatã sã rãspundã principiilor
biofuncţionale (masticaţie, fonaţie, fizionomie),
ierarhizarea acestor atribute funcţionale fãcându-se
în colaborare cu pacientul şi dependent de vârstã, sex,
profesia acestuia.
• realizare de contacte ocluzale multiple, simetrice şi
stabile, în condiţiile unei dinamici mandibulare
echilibrate.
UMF Craiova
Intermediarii-dinţii de înlocuire
- intermediari masivi-metalici,
- intermediari integral polimerici,
- intermediarii integral ceramici
- intermediari casetã cu faţetã,
- intermediari barã metalicã linearã încorporatã în
mase acrilice sau polimerice
- intermediari barã cu bonturi pentru coroane
polimerice şi/sau ceramice (punţile degetar),
- intermediari metalo-polimerici
- intermediari metalo-ceramici (intermediari inzoma
şi probond)
UMF Craiova
Intermediari masivi-
metalici
UMF Craiova
Intermediari casetã cu
faţetã
• rezistenţã mecanicã satisfãcãtoare
• posibilitatea unei refaceri fizionomice
bune sau acceptabile
• Permite pãstrarea corectã a rapoartelor
dinamice interdentare ocluzale şi a
dimensiunii verticale de ocluzie.
• Sunt indicaţi în principal pe arcada
maxilarã.
UMF Craiova
Puntea metalo-acrilică în zona frontală
• Elemente de agregare: coroane metalo-acrilice
• Intermediari sub formă de casetă cu fațete acrilice
UMF Craiova
Intermediari casetã
cu faţetã
Faţetele prefabricate din porţelan au aspectul cel mai
apropiat de cel a dinţilor naturali
• Tehnologia realizãrii intermediarilor casete cu faţete
prefabricate din porţelan este oarecum inversatã celei
care utilizeazã faţete prefabricate din acrilat.
• După alegerea faţetelor de porţelan menţinerea poziţiei
faţetei ceramice la nivelul crestei edentate se face cu
ajutorul unei chei de gips vestibulo-incizale.
• se modeleazã apoi macheta casetelor.
• Modelarea machetei casetelor va fi diferitã şi specificã
fiecãrui tip de faţetã prefabricatã din porţelan: faţetã
cu crampoane scurte butonate, faţetã cu crampoane
lungi sau faţete Steel.
UMF Craiova
Intermediari – cupă sau semicupă
• La mandibulã, vizibilitatea suprafeţei ocluzale
metalice a casetei, reduce considerabil satisfacţiile
estetice.
• suprafaţa ocluzalã realizată din materiale
fizionomice de tipul rãşinilor acrilice.
• Rezistenţa scãzutã a acrilatului la abraziune are
dezavantajul modificãrii morfologiei ocluzale a
intermediarilor, al modificãrii relaţiilor de ocluzie şi
chiar a dimensiunii verticale de ocluzie.
• modificarea profundã a formei dinţilor de înlocuire
poate avea aspect inestetic
UMF Craiova
Intermediari casetã cu faţetã
• Din considerente igienice, contactul dinţilor de
înlocuire cu mucoasa crestei edentate se va
face numai la nivelul componentei metalice a
acestora
• Zona de trecere metal-acrilat se va plasa pe
faţa vestibularã, în 1/3 cervicalã a acesteia.
• Este astfel posibilã curãţirea artificialã şi
autocurãţirea, chiar dacã apariţia cervicalã a
metalului diminuează aspectul estetic al
protezãrii.
UMF Craiova
Intermediari barã metalicã
lineară încorporatã în mase
acrilice sau polimerice
• Este indicatã în zona frontalã maxilarã, la pacienţii cu cerinţe deosebite
estetice.
• Intermediarii sunt reprezentaţi de o barã ce uneşte structura metalicã a
elementelor de agregare.
• Bara are pe secţiune vestibulo-oralã forma literei: T, L sau Y, diametrul mare
al secţiunii fiind orientat în sensul transmiterii forţelor de masticaţie.
• Acoperind în totalitate bara, se confecţioneazã intermediarii propriu-zişi din
raşini acrilice (RA) sau raşini diacrilice compozite (RDC).
• Se urmăreşte ca, plasarea barei sã fie în centrul blocului fizionomic, atât
pentru a nu transpare, cât şi pentru a avea rezistenţã.
• Individualizarea la colet a dinţilor de înlocuire (intermediari), poate aduce
prejudicii estetice datoritã apariţiei, prin transparenţã, a metalului barei.
UMF Craiova
Intermediari bară cu bonturi
pentru coroane polimerice şi/sau
ceramice (punţile degetar)
• Bara este continuã cervical.
• Spre incizal (ocluzal) are un numãr de
prelungiri sub formã de bonturi, egal cu
numãrul dinţilor de înlocuire
• Pe fiecare din bonturi se va aplica prin
cimentare o coroanã total fizionomicã din acrilat
sau ceramicã.
UMF Craiova
Intermediari metalo-polimerici
• Sunt formaţi dintr-un schelet metalic placat cu răşini acrilice simple sau
răşini diacrilice compozite.
• Nu este indicată utilizarea lor în zonele de sprijin, decât dacă antagoniştii
sunt reprezentaţi de o restaurare mobilizabilă.
• Scheletele metalice trebuie astfel concepute, încât să retenţioneze
materialul de placare, stopurile ocluzale fiind asigurate de suprafeţe
metalice.
• Interfaţa metal-polimer nu trebuie să ia contact niciodată direct cu mucoasa
crestei edentate.
• Pentru retenţia polimerului se pot realiza anse din fire de ceară sau
polimeri.
UMF Craiova
Intermediari metalo-ceramici
• bunã esteticã,
• rezistenţã la abraziune şi biocompatibilitate cu ţesuturile moi
periprotetice.
• Necesitã ca şi coroana mixtã metalo-ceramicã, o tehnologie
costisitoare.
• Infrastructura metalicã trebuie sã fie rigidã, nedeformabilã la
mici dimensiuni, iar temperatura de topire a aliajului sã fie mai
mare cu 200-300 C, decât temperatura de ardere a masei
ceramice.
• Când dimensiunile structurii metalice nu permit o acoperire în
totalitate a acesteia, faţa mucozalã a intermediarilor va
rãmâne neplacatã de masa ceramicã, crescând din motive
de rezistenţã grosimea metalului subiacent ceramicii.
UMF Craiova
Intermediari
metalo-ceramici
• Intermediari Inzoma. : “ceramica atinge valori
maxime ale rezistenţei sale mecanice, dacã se arde
pe un schelet metalic cu suprafeţe concave“.
• Intermediari Probond: realizarea atât a machetei
coroanelor, cât şi a machetei pãrţii metalice a
intermediarilor, dintr-o plasã în care sã se fixeze masa
ceramicã, mãrindu-se astfel suprafaţa de contact cu
20% şi fãcându-se în acelaşi timp şi o economie de
aliaj nobil între 40-60%.
UMF Craiova
UMF Craiova Tehnologia puntilor si a protezelor unidentare curs X
Pun