De ce să utilizăm un microscop

chirurgical?
Pentru unele “beneficii
importante”:
 Magnificare
 Ergonomie
 Vizualizare &
documentare
Beneficiul 1: magnificația
Permite:
 Îndepărtarea instrumentului
 Retratamentul canalelor calcificate
 Detectarea fisurilor și fracturilor
 Management-ul țesuturilor moi
 Prepararea tunelizată
 Conservarea dintelui
 Detectarea si tratamentul cariilor
Beneficiul 2: ergonomia

8 ore de stress al coroanei vertebrale…

Beneficiul 2: ergonomie

… sau 8 ore de muncă confortabil

Beneficiul 3: vizualizare & documentare

O poză valorează o mie de cuvinte…

Beneficiul 3: vizualizare & documentare

O poză valorează o mie de cuvinte– pentru o mai bună comunicare.

Microscopul Optic Dentar
 De ce să utilizăm un microscop chirurgical?
 Beneficii
 Cum se diferențiază MOD de lupele medicale sau
de camera intraorală?
 Ochiul uman – cum funcționează și care sunt
limitele lui?
 Acomodarea
 Stereoscopia
MOD – teme de abordat
 Componentele ce alcătuiesc MOD
 Lentilele obiectivului
 Varioscopul
 Schimbatorul de magnificație
 Sistemul de magnificație
 Tubul binocular
 Ocularele
 Setarea MOD – ghid scurt
 Modalități de co-observare
MOD – teme de abordat
 Optica
 Corectarea aberațiilor cromatice
 Inalta transmisie a luminii
 Adâncimea câmpului
 Câmpul vizual
 Cum se calculează magnificația finală
 Ergonomia & fluxul de muncă
 Varioscop
 Interfața Mora și componentele angulate
MOD – teme de abordat
 Iluminare
 Surse de lumină
 Filtre și diafragma pinhole
 Caracteristici speciale – Free Floating System &
Frânele magnetice
 Întreținere
De ce să utilizăm MOD?
 Amintiri din copilărie – legate de
magnificație: microscopul de la orele
de biologie din clasele primare,
lupele – observarea creaturilor de
mici dimensiuni: o lume noua
 Nu suntem atrași în microcosm doar de
curiozitatea noastră, dar beneficiem
de asemenea și de înțelegwrea pe care
o dobândim din studiul detaliilor și
structurilor complicate.
 În zilele noastre, microscopia este
parte integrantă a multor discipline
chirurgicale.
Microscopia dentara – un trecut uimitor

 Microscopul a fost utilizat de

medici pentru prima data in
microchirurgie in ORL in 1921.
 Ulterior oftalmologii au atasat o
sursa de lumină și l-au utilizat în
chirurgia globului ocular.
 La jumătatea anilor 1960,
neurochirurgii au recunoscut
avantajele utilizării MO în
intervențiile chirurgicale. La ora
acutală, neurochirurgia este de
neimaginat fără ajutorul sistemelor
de documentare și navigare.
 Microscopia dentara – deschizatorii de
 drumuri
OPMI s-a dezvoltat timp de
aproximativ 60 de ani inainte de
a fi folosit in stomatologie
 Începând cu anii 1990, un număr
mare de dentiști inovatori au
început să utilizeze OPMI în
stomatologie → “microdentistica”:
Dr. Syngcuk Kim (Philadelphia,
Pennsylvania), Dr. Clifford
Ruddle (Santa Barbara,
California), Dr. Peter Velvart
(Zurich, Elvetia)
Microscopia dentară – sinteza practica a disciplinelor dentare

 Deși endodonția este

disciplina principală
care utilizează MOD în
stomatologie, alte
discipline precum
parodontologia,implanto
logia sau odontoterapia
utilizeaza si ele
tehnologia de
magnificație.
Vederea stereoscopică
 Este firesc să ne orientăm vizual in mediul
înconjurător → apreciem distanțele și percepem
dimensiunile și spațiul.
 Suntem capabili să facem aceasta datorită vederii
stereoscopice
 OPMI asigură condițiile necesare vederii
steropscopice și, prin urmare, orientării în
profunzime
 Aceasta permite utilizarea precisă si sigură a
instrumentelor și îmbunătățeste ergonomia
 Musculatura relaxată a globului ocular și
posibilitatea de a sta drept în timpul tratamentului
previn oboseala și deteriorările posturii.
Beneficii
 Distanța dintre dintele din cavitatea
orala și lentilele MOD = „distanță de
lucru” DL
 De obicei – DL = 200-300mm, pentru a
asigura spațiul necesar manevrării
instrumentelor
 Cu cât este mai înalt dentistul –
crește distanța de lucru
 MOD sprijină ergonomia dentistului, el
stă drept → previne oboseala
 Plus – MOD poate „privi după colț”
Cum diferă OPMI de lupele medicale sau de camera intraorală?

 in medicina dentară, introducerea în

lumea magnificației sunt lupele
medicale.
 Comparativ cu MOD – sunt oarecum o
opțiune limitată.
 Magnificația lupelor – 2-5 x →
schimbarea magnificației = prin
schimbarea lupelor
 Magnificația MOD – 1,5 – 30x;
schimbarea magnificației = prin
utilizarea schimbătorului de
magnificație
 Relația dintre DL și distanța focala la
lupe
 DL a lupelor = fixă, lupele
însoțesc mișcarea capului
 În timpul mișcării – vedere
neclara
 Medicul trebuie să găsească
DL corectă pentru a beneficia
de imagini focalizate
Relația dintre DL și distanța focala la MOD
 MOD – montat pe stativ,
rămâne stabil
 DL a MOD – poate fi
modificată, pentru a
asigura o postură
optimă
Relația dintre dimensiune și magnificație la
lupe
 Cu cât este mai mare
magnificația lupelor, cu atât
crește greutatea lor → pot
deveni neconfortabile
 Lupele moderne - sursa de
lumină situată la nivelul
lupelor este alimentată de
baterii, necesită încărcare
periodică.
Camerele intraorale
 Furnizează imagini mărite, dar sunt doar
bidimensionale și nu pot furniza informații
despre adâncime.
 Când privim prin MOD, avem imagine 3D –
importantă pentru orientare și perceperea
dimensiunilor spațiale.
 În plus, când se utilizează camerele intraorale,
dentistul trebuie să își întrerupă munca pentru
a înregistra imagini + înregistrarea video se
face de către o a altă persoană.
 Cu o cameră integrată sau cu o cameră foto sau
video atașată MOD, fotografii sau imagini video
pot fi înregistrate în timpul tratamentului.
Ochiul uman – cum funcționează și care ii sunt
limitele?
Acomodarea
 Ochiul uman – un sistem optic flexibil.
 Poate produce imagini ale obiectelor aflate la
distanță mare, dar poate de asemnea citi un text
aflat la doar 30 cm distanță.
 Pentru a putea focaliza pe obiecte aflate la
diverse distanțe, un sistem de mușchi generează
puterea refractivă necesară lentilelor ochiului
 Dacă ne uităm la un peisaj, mușchii ciliari sunt
relaxati iar lentila este plată.
 Dacă citim un text, mușchii ciliari se contractă
→ lentilele devin convexe → puterea refractivă
crește.
 Contracții pe perioade lungi ale musculaturii
ciliare duc la oboseală → ne uităm la ceva mult
mai îndepărtat pentru relaxare. 
Unghiul vizual
 Un obiect mic aflat la o distanta mare
este reprezentat pe retina sub un
unghi vizual mic
 Pentru a putea sa vedem detalii mici,
apropiem obiectul de ochi → unghiul
vizual creste si astfel putem sa
deosebim detalii.
 → dentistii trebuie sa se aplece peste
gura pacientului pentru a putea vedea
detalii la aprox. 30 cm.
 → cea mai usoara forma de magnificatie
este aducerea unei obiect mai aproape
de ochi.
Abilitățile ochiului sunt
limitate
 copiii pot vedea clar obiecte aflate
de 7 cm, un adult de 30 de ani la 30
la o distanță
cm, la 40 ani
majoritatea oamenilor devin prezbiti → distanța
dintre obiect și ochi devine tot mai mare.
 Abilitatea ochilor de a se adpta distanțelor mici se
deteriorează → nu mai putem focaliza obiectele
apropiate + abilitatea de a vedea detalii
structurale se deteriorează.
 OPMI depășeste limitările naturale:
 el magnifică → structurile foarte mici pot să
fie distinse.
 Ochiul se poate ajusta aproape la infinit atunci
când privim prin OPMI → relaxarea mușchilor
ciliari → simptomele de oboseală se reduc.
 Stereoscopia
 Avem doi ochi situati adiacent
= baza vederii stereoscopice.
 Ochiul stâng și drept percep un
obiect din două unghiuri
diferite (paralaxa).
 → creierul construiește o
imagine 3D utilizând doua
seturi de informații vizuale
ușor diferite → vedem
tridimensional → estimăm
distanța, mărimea și poziția →
ne orientăm.
De ce dentistii au nevoie de vedere 3D?
 Dentiștii necesită informații vizuale 3D
atunci când privesc zona de tratat.
 Doar utilizând vederea 3D putem să ne dăm
seama dacă vârful unui instrument este
înaintea, lângă sau în spatele unei structuri
anatomice.
 Pentru a permite această orientare, OPMI sunt
proiectate ca și stereomicroscoape → permit
ochiului stâng și drept să vadă un obiect din
unghiuri ușor diferite.
 → putem să ne menținem vederea 3D și percepția
adâncimii atunci când privim printr-un OPMI.
 Componentele unui OPMI: introducere
 Componentele fundamentale ale MOD: obiectivul
(lentila-obiectiv), corpul cu schimbatorul de
magnificatie, tubul binocular, ocularele
 Dacă aria de tratament se află în planul
focal al lentilelor obiectivului, acestea
creează o imagine aflată “la infinit”.
 În spatele lentilelor obiectivului principal,
caile optice sunt paralele. Diverse
componente (schimbatorul de magnificație,
beam splitter-ul) pot fi interpuse
 Schimbatorul de magnificație crește sau scade
magnificația imaginii cu un anumit factor.
Componentele OPMI: introducere
 Tubul binocular – plasat pe corpul OPMI
 Conține două lentile: stângă și dreaptă.
 Cele două căi optice furnizează unghiuri
de vizualizare ușor diferite → creează
imagine stereoscopică.
 Distanța dintre cele două căi optice este
numită „baza stereo” = esentială pentru
producerea unei imagini 3D.
 Tubul binocular produce o imagine
intermediară → magnificată de lentile →
proiectată pe pupile
 Mediile transparente ale ochiului primesc
imaginea → o focalizeaza pe retină.
 Obiectivul (lentila-obiectiv)
 Este primul component optic traversat de
informația vizuală în drumul de la obiectul
studiat spre ochi.
 Lentilele au distanță focală DF diferită →
influențează distanta de lucru DL,
magnificația și rezoluția (se influențează
una pe cealaltă!!)
 Cele mai comune distante focale: 200, 250
și 300 mm.
 Distanța focală: gravată pe suportul
lentilelor.
 La DL - obiectul se află în punctul focal
al lentilelor.
Distanța focală DF
 OPMI poate fi ridicat sau coborât pentru a focaliza
obiectul, în cazul în care lentila-obiectiv a fost
plasata la DF
 Cu cât DF este mai mica (= DL a lentilelor), crește
magnificația finală & crește rezoluția.
 Lentila-obiectiv trebuie să fie echipata cu un buton
de focusare fină → permite focusarea precisă pe o
distanță scurtă (e.g. când vizualizăm canale
radiculare).
 Pentru schimbarea DL, lentila-obiectiv ar trebuie
desurubata si schimbata cu o lentila-obiectiv cu o DF
diferita = nepractic, imposibil
 UN varioscop ofera mai multa flexibilitate – poate
schimba DL continuu.
Varioscopul (VS)
 Spre deosebire de o lentila-obiectiv cu DF fixa,
VS are o DF variabila
 → poate fi setat pentru o gama de DL pentru a
permite diferite aplicatii & cerinte ergonomice.
 Distanta focala a VS poate varia de la 200 la
300mm sau chiar pana la 415mm, in functie de OPMI
→ variatie mare a DL pentru o postura de lucru
confortabila.
 Spre deosebire de un OPMI cu lentila-obiectiv cu
DF fixa, ridicarea sau coborarea unui OPMI dotat
cu VS nu este necesara
 Focalizarea cu VS este posibila de la incisvi si
pana la molari, fara a misca OPMI din loc →
focalizare precisa si cresterea vitezei de
executie a manoperei.
Cum functioneaza VS?
 Sistemul de lentile al
VS este compus din doua
grupuri de lentile.
 Pentru a focaliza la o
DL dorita, grupul de
lentile superior este
repozitionat de-a lungul
axei optice
Ajustarea DF manual vs. motorizat
 Manual (ex. microscopul Zeiss S100/Pico) – controlata prin
intoarcerea manuala a butonului schimbatorului de magnificatie
 Motorizata (ex.microscopul Zeiss S7/ProErgo) – controlata prin
apasarea unui buton pe maner
 Contribuie semnificativ la ergonomicitatea OPMI.
 In plus: functia Focus Automatic – prin apasarea unui singur
buton, SpeedFocus System (ProErgo Zeiss) focalizeaza OPMI
rapid, prin analizarea imaginilor inregistrate in timp real de o
camera.
Schimbatorul de
 Exista doua solutii pentru modificarea factorului de
magnificatie
magnificatie:
 Schimbatorul de magnificatie (= “Schimbatorul Galilean”)
 Sistemul de zoom continuu.
 Majoritatea OPMI sunt echipate cu un schimbator de
magnificatie.
 Cel mai comun- 5 trepte.
 Principiul optic la baza – telescopul astronomic (telescopul
lui Galileo = format din 2 lentile).
Schimbatorul de magnificatie
 Compus dintr-o turela cu doua sisteme-telescop cu factori de
magnificatii diferiti
 Prin intoarcerea turelei in orice directie, sistemul de telescoape
poate fi schimbat, pentru a realiza diferiti factori de
magnificatie.
 Exista 4 factori de magnificatie, plus o pozitie goala fara
lentile (care produce un factor de magnificatie de 1) = un total
de 5 factori de magnificatie.
Factorii de magnificatie
 Uzuali - 0.4, 0.6, 1.0, 1.6, 2.5.
 De retinut: aceste numere nu sunt magnificatiile finale.
 Pentru a calcula magnificatia finala, trebuie luati in
considerarea mai multi parametri optici.
 Raportul dintre cea mai mare și cel mai mic factor de
mărire dă intervalul de variatie al schimbatorului de
magnificatie: 2.5 / 0.4 = 6.25
→ Raportul de magnificatie este de 1:6.25.
Schimbarea magnificatiei in trepte –
avantaje & dezavantaje
 Avantajul - construcția compactă a schimbatorului, cu o
complexitate tehnică redusă
 Calitatea optică ridicată și eficiență.
 Limitarea - mărire poate fi selectată numai în trepte →
vizualizarea zonei de tratament este blocata în timp ce
turela este rotita.
 Rotirea schimbatorului de magnificatie se face manual →
Sistemele Zoom sunt mai convenabile.
 Sistemul Zoom continuu
 Permite ca magnificatia intregului sistem să fie stabilită conform
cerințelor tratamentului. Dentistul poate schimba în mod continuu
între prezentarea generală și vizualizarea detaliata a campului.
 La fel ca la schimbatorul de magnificatie, raportul de zoom (1:6)
poate fi calculat prin împărțirea celui mai mare factor de mărire
(2.4) la cel mai mic (0,4).
 Se compune din mai multe elemente optice, din care 2 sunt
reglabile.
 Prin modificarea poziției celor 2 elemente reglabile pe o curbă
precis calculată, se realizează continuu si fin factori de mărire
variati de-a lungul intervalului de mărire.
 Pentru a obține efectul stereoscopic, există 2 căi optice paralele
în sistemul de zoom, care trebuie să se comporte absolut identic.
OPMI PROergo ZEISS: sistemul de ZOOM
motorizat
 Zoom continuu
 ajustare mai rapidă a magnificatiei
 control prin intermediul manerului multi-funcțional
 Alternativ - control prin comutator de picior -
medicul poate regla factorul de zoom, fără a fi nevoit
să ia mâinile de pe instrument.
 nivelul de magnificatie poate fi verificat: în
combinație cu o cameră video interna, magnificatia
finala sau o scala poate fi afișată pe monitor.
 în scopuri de documentare, secțiunea de imagine poate
fi ajustată la dimensiunea senzorului camerei, astfel
încât un dinte poate fi afișat pentru a umple întreaga
fotografie sau monitorul.