Cursul 3

RESTAURAREA
EDENTAŢIILOR PARŢIALE
PRIN PROTEZE MOBILIZABILE
Curs pentru studentii anului VI
Dr. Luciana Goguţă
 EXAMINAREA, DIAGNOSTICUL ŞI PLANUL
DE TRATAMENT ÎN EDENTAŢIILE PARŢIALE

Cum fiecare pacient este unic şi

actul terapeutic trebuie să fie
individualizat la maximum:
● recunoaşterea nevoilor
pacientului,
● corelarea acestora cu
solicitările sale,
● elaborarea diagnosticului şi
planului de tratament
Obiectivul primordial care trebuie păstrat în minte pe tot
parcursul acestei etape este acela de a păstra structurile
orale restante în stare de sănătate o perioadă cât mai
lungă de timp.

- alegerea dinţilor stâlpi

- procedurilor chirurgicale
preprotetice
- tipul de restaurări
-design-ul final al PPM
- interacţiunea ei cu
ţesuturile câmpului protetic

● analiza la paralelograf + elaborarea design-ului

protezei elemente cheie ale etapelor
diagnosticului.
 PRIMA ETAPĂ DE EXAMINARE

ANAMNEZA
Scopurile anamnezei sunt:
• consemnarea bolilor generale ale pacientului;
• observarea capacităţii de vindecare a organismului;
• recunoaşterea pacienţilor cu risc şi atenţionarea
asupra posibilelor complicaţii ce pot apare;
• de a dispune de medicaţia de urgenţă pentru pacienţii cu
risc ;
• asigurarea măsurilor de protecţie ale medicului şi
asistentei faţă de o serie de boli contagioase ale
pacientului;
• observarea anturajului pacientului (dacă este posibil).
1. DATELE PERSONALE „un tânăr" de 65 de ani poate fi
mai uşor adaptabil la schimbări decât un „bătrân" de 55 de
ani.

2. STATUTUL SOCIAL
Profesia pacientului:
● Există anumite categorii profesionale care necesită o
atenţie sporită: cei care cântă la diverse instrumente, soliştii
vocali, avocaţii, profesorii, necesită mijloace
suplimentare de retenţie şi o estetică deosebită

● Există situaţii când pacienţii, având în vedere starea

emoţională tensionată, nu pot să facă faţă unei situaţii ce
poate apare în cadrul şedinţelor terapeutice şi care în mod
normal nu este stresantă.
3. MOTIVUL PREZENTĂRII LA TRATAMENT
- aspectul protezei
- dificultăţi de masticaţie
- tulburări fonetice
- durerea

● Un obiectiv important al interviului este clarificarea

aştepărilor pacientului în privinţa tratamentului dentar

● Dacă aşteptările pacientului nu pot fi modificate prin

explicaţii şi educaţie, deci nu pot fi atinse, este mai bine
să nu începem tratamentul.
PROFILUL PSIHOLOGIC AL PACIENTULUI

Carl Boucher
„primele cinci minute petrecute cu un pacient reprezintă
cea mai importantă perioadă a interacţiunii medic-
pacient”

Multe proteze corespunzătoare din punct de vedere al

realizării tehnologice, nu au fost folosite de pacienţii
nepregătiţi din punct de vedere psihic să le primească şi
să le accepte.
Pacienţii filosofi Pacienţii sceptici- Pacienţii
Pacienţii isterici
(cooperanti) - perfecţionişti sunt indiferenţi
- nu îşi asumă
uşor adaptabili, exacţi în tot ceea ce lipsiţi de motivaţie
responsabilitatea
acceptă fac, sunt imaculaţi în - Necooperanţi pe
pentru nici una
responsabilitatea ceea ce priveşte toată durata
din problemele
de a-şi fi pierdut aspectul şi tratamentului
lor dentare -
dinţii şi recunosc îmbrăcămintea. Prin - Prognosticul
majoritatea celor cu
necesitatea natura lor nu sunt protezării va fi
probleme psihice
tratamentului mulţumiţi decât cu rezervat
protetic perfecţiunea.
 ISTORICUL MEDICAL
ÎNTREBARE DA NU
Sunteţi sănătos?
Sunteţi în tratamentul unui medic generalist, specialist?
Aţi suferit vreo intervenţie chirurgicală, sau altă boală gravă?
Aţi fost spitalizat, în special în ultimii ani?
A intervenit o modificare a stării dvs. de sănătate în decursul ultimului an?
Sunteţi sub tratament medicamentos?

Când aţi fost ultima dată la stomatolog? …Daca a avut proteze?

parţială fixă

Aţi luat sau luaţi în ultimul an
medicamente?
Consumaţi alcool? Sunteţi
fumător?
Prezentaţi reacţii alergice sau
hipersensibiltate la medicamente sau
alte substanţe!!
După traumatisme, operaţii sau
extracţii aţi sângerat mai mult decât
normal?
Profilaxia antibiotică se
recomandă pentru orice manoperă
chirugicală la pacienţii cu boli
valvulare congenitale sau
reumatice, murmur cardiac, sau
coarctaţie de aortă operată.-
Amoxicilina 3g cu 1 ora inainte de
interventie
boală reumatismală
boli cardicace congenitale
sunteţi purtător de pacemaker
murmur sau altă boală valvulară
tulburări de ritm, infarct
paralizie sau tromboză
tuberculoză, bronşită, dureri precordiale
tuse persistentă, tulburări respiratorii
epilepsie
astm
urticarie, rinită
diabet
artrită
boli infecto-contagioase: hepatita, HIV!!!
tulburări renale
Icter
tulburări de vorbire, absenteism
Gingivite hiperplazice
a. la un pacient tratat 4 ani cu o medicaţie pe bază de fenitoină;
b. aspect clinic după întreruperea medicaţiei şi o terapie locală adjuvantă;
c. gingivită hiperplazică la o pacientă sub tratament imunosupresor cu
ciclosporină A
● Bolile contagioase cum ar fi hepatita, tuberculoza, HIV, pun o
serie de probleme, atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici şi
personalul auxiliar. Bolile se transmit prin contactul cu sângele, saliva,
aerosolii sau instrumentele contaminate.

întregul personal implicat în realizarea PPM să prevină eficient

riscul contaminării şi al transmiterii bolilor contagioase!!

● Hemoragia postoperatorie - problemă pentru pacienţii care sunt

sub tratament anticoagulant ! –INR sub 2 ! – cooperare cu
medicul cardiolog sau urolog !!

● Hemoragiile tardive importante se opresc cu ajutorul

tamponamentelor compresive!!
ISTORICUL DENTAR

1. Aveţi dureri de dinţi (la care)? da...................nu

2. Aveţi dureri gingivale?
3. Aveţi probleme masticatorii?
4. Consideraţi că estetica dentară este o problemă pentru dvs.?
5. Aveţi uneori dureri sau senzaţie de tensiune la nivelul articulaţiei?
6. Aveţi dureri cronice de cap, gât sau umeri?
7. Folosiţi în afară de pastă şi perie de dinţi şi alte mijloace de
menţinere a igienei orale?
8. Aţi fost în ultimul an în tratament stomatologic?
OBSTACOLE ÎN CURSUL ANAMNEZEI !
• lipsa de atenţie din partea medicului

• de multe ori medicul nu este atent la observaţiile şi interpretările

pacientului

• uneori gesturile – mai mult decat cuvintele (ex. zâmbitul cu gura închisă,
acoperirea cavităţii bucale cu mâna în timpul vorbirii )

funcţionalitate şi confort

+ aspectul exterior este extrem de important

• utilizarea unor termeni prea profesionali

• pacientul omite să dea anumite informaţii

TEHNICI PENTRU REALIZAREA UNEI ANAMNEZE CORECTE ŞI
EFICIENTE
Atitudinea şi comportamentul medicului în timpul acestei etape au un
impact deosebit asupra succesului sau eşecului protezării.

Dacă pacientul îl percepe pe medic înţelegător, atent şi plin de grijă şi

respect, va fi cu siguranţă mult mai onest şi cooperant.
Medicul va adopta următoarele conduite comportamentale

1. medicul stă în faţa pacientului, preferabil la acelaşi nivel, trebuie să pară

relaxat şi să nu dea senzaţia că se grăbeşte;

2. medicul va privi în ochi pacientul, îi va acorda întreaga atenţie, nu va

studia radiografii sau fişe scrise;

3. va participa la discuţie prin aprobări verbale, confirmări prin

înclinarea capului, reflecţii verbale prin care îl încurajează pe pacient să
continuie expunerea.
 EXAMENUL CLINIC
PRELIMINAR

• examinarea exoorală,

• intraorală,

• examinarea protezelor
vechi (intra şi extraoral),

• examenele complementare
EXAMENUL CLINIC EXOBUCAL
Palparea
● palparea superficială
● palparea profunda
• integritatea osoasă; denivelările în treaptă( fracturi);
• mobilitatea anormală a unor segmente osoase
• reducerile de volum;
• sensibilitatea
• deformările
• muşchii mobilizatori ai mandibulei
• muşchii mimicii
• grupelor ganglionare
• glandelor salivare

Examinarea ATM- inspecţia, palparea şi ascultaţia

Pacientul - caracteristici sau deficienţe fizice

- deficite neuromusculare şi neuromotorii
EXAMENUL CLINIC
ENDOBUCAL

• orificiul bucal,
• mucoasa jugală,
• vestibulul bucal,
• arcadele dentare,
• dinţii restanţi,
• creasta edentată,
• palatul dur şi moale,
• limba,
• planşeul,
• relaţiile mandibulo-craniene
Edentatia- clasificarea Kennedy/Costa

Există situaţii cînd o serie de dinţi trebuiesc extraşi:

● insuficienţă parodontală gravă;
● fracturi coronare subgingivale care nu pot fi
restaurate;
● rădăcini fracturate;
● abcese periapicale sau parodontale netratabile;
● dinţi basculaţi aberant;
● dinţi extrudaţi sau înclinaţi care interferează cu planul
ocluzal.
● numărul dinţilor restanţi, distributia lor pe arcada
Întrebările la care trebuie să răspundem sunt:
poate fi menţinut dintele ?
poate fi utlizat ca dinte stîlp pentru o PPMS?
poate fi restaurat?
 N.V., ♀, 53 ani,:
Parodontitǎ ulcero-
necroticǎ asociatǎ cu
a b HIV şi hepatitǎ B.
a. şi b. -pierderi masive
a ţesuturilor de suport,
mobilitate dentarǎ
excesivǎ;
c.şi d.- dinţi, având
coroane clinice mari,
mobilizaţi, lasǎ cratere
C d nesângerânde;
f.şi g.- aspect clinic
dupǎ efectuarea
extracţiilor alveolo-
plastice şi protezare
totalǎ

Caz Prof Dr. Dorin Bratu

e f
Statusului parodontal

• gradul de inflamaţie gingivală,

• evidenţierea plăcii bacteriene,
• evidenţierea tartrului supra şi subgingival,
• gradul de retracţie gingivală,
• hipertrofiile, hiperplaziile,
• sondarea pungilor,
• evidenţierea ataşamentului gingival,
• afectarea furcaţiei,
• patologia mucogingivală,
• mobilitatea dentară

Obligatoriu examenul radiografic!

D.I. 65 ani ♂
● localizarea dintilor
zonelor edentate
● calitatea crestei
reziduale
● bolta palatină
● tuberozitatea maxilara
&tuberculul priform
● torusuri sau alte
exostoze
● Limba
Inserţia frenurilor labiale
şi bucale poate influenţa
forma marginilor protezei
şi poziţionarea croşetelor.
● Stomatitele protetice
 Examinarea rapoartelor ocluzale în RC este mai dificilă,
necesitând îndemânare din partea medicului, pentru a
conduce mandibula în RC (metoda unimanualǎ sau
bimanualǎ).
Uneori ghidarea mandibulei în RC nu reuşeşte din cauza
unor spasme musculare. Există câteva modalităţi de a reduce
aceste spasme, şi anume:

• muşcarea pe rulou de vată plasat în dreptul

premolarilor timp de 3-4-minute,

• oboseala pterigoidienilor externi - propulsia exagerată

a mandibulei fără contacte dento-dentare şi menţinerea în
aceasta poziţie 2-3 minute
 Examen ocluzie- static:
RC, IM
Examen ocluzie- dinamic:
propulsie, lateralitate
• nivelul şi aspectul planului de
ocluzie, care în edentaţia parţială
este frecvent modificat ca urmare a
migrărilor dinţilor, în special al
celor verticale, dar şi celor
orizontale;
• DVO care poate fi micşorată
sau mărită prin prezenţa unor
lucrări protetice
necorespunzătoare
EVALUAREA IGIENEI ORALE - Doar după ce pacienţii şi-au asumat
aceste responsabilităţi şi au dovedit motivaţia şi abilitatea de a
menţine o igienă orală corespunzătoare, se va institui tratamentul
de restaurare proteticǎ.

EXAMENE COMPLEMENTARE – OBLIGATORIU EXAMEN RX

 EVALUAREA RADIOGRAFICǍ A VIITORILOR
DINŢI STÂLPI
● Imaginea radiografică a coroanelor dentare

● Lungimea, mărimea şi forma rădăcinilor

Prognosticul unui dinte stâlp este

mai favorabil pentru molarii cu
rădăcini divergente (a), decât în
a b cazul celor cu rădăcini conice sau
fuzionate, molar de minte superior
cu rădăcini unite (b).
 ● Raportul coroană-rădăcină

a b

a. Raportul egal sau mai mare în defavoarea rǎdǎcinii are un

prognostic nefavorabil.
b. Raportul mai mare în favoarea rădăcinii are un prognostic
favorabil.
● Lamina dura (corticala alveolară internă)- Dacă dintele
s-a basculat într-un spaţiu edentat, si s-a fixat în noua sa
poziţie, efectele pârghiei vor fi discontinue. Lamina dura
pe partea în care dintele se înclină devine mai densă,
acesta fiind răspunsul la solicitare.

Absenţa totală sau parţială a laminei dura:

-Hiperparatiroidismul
-boala Paget - alterare a metabolismului proteic precum si in
trauma ocluzala

● Latimea spatiului periodontal

● Leziuni radiotransparente- chisturi reziduale, leziuni osoase
degenerative
● Aspectul componentei osoase a condililor mandibulari –
deformari cauzate de osteoartrita, leizuni neoplazice…
 Examenele complementare locale şi loco-regionale se
referă la :
• examinarea paraclinică a mucoasei orale;
• teste salivare;
• examinarea paraclinică a ATM;
• examinarea paraclinică a musculaturii;
• examinarea paraclinică a cinematicii mandibulare;
• examinarea paraclinică a ocluziei dentare ;
• examinarea paraclinică a relaţiilor mandibulo-craniene.
În cabinetul dentar se pot utiliza următoarele teste pentru
investigarea mucoasei:
• examenul citologic;
• examenul stomatoscopic;
• examenul anatomopatologic;
• coloraţiile intravital;
• examene bacteriologice
AMPRENTA PENTRU REALIZAREA MODELELOR DIAGNOSTICE
(DE STUDIU)
 ANALIZA MODELULUI DIAGNOSTIC

Modelul diagnostic (de studiu) - se realizează după efectuarea

tratamentului preprotetic, în special după efectuarea extracţiilor
dinţilor irecuperabili

În plan sagital - aspectul planului de ocluzie

În plan orizontal - migrările laterale ale dinţilor,
- rapoartele dintre dinţi şi creste în regiunea laterală,
cu importanţă în montarea corectă a dinţilor artificiali
Analiza ocluziei existente
Echilibrarea ocluzală corectă se va face mai întâi la nivelul modelelor de
studiu:
• îmbunătăţirea contactelor interdentare;
• distribuirea mai uniformă a solicitărilor ocluzale;
• corectarea planului ocluzal

Punct de referinţă pe parcursul tuturor etapelor clinice.

 A DOUA ETAPĂ DE EXAMINARE

●se vor inregistra relaţiile intermaxilare

● se vor monta modelele în articulator
● se va face analiza preliminară a
modelelor de studiu la paralelograf.

Tot acum se va definitiva examinarea

intraorală şi se va corela cu interpretarea
radiografiilor.
 Funcţiile modelelor de studiu
• evidenţiază morfologia de suprafaţă a structurilor
câmpului protetic, fără influenţa salivei şi a ţesuturilor
înconjurătoare;
• permit analiza detaliată a rapoartelor ocluzale;
• permit examinarea poziţiilor de ocluzie centrică şi/sau
excentrice;
•evidenţiază necesitatea extracţiilor unor dinţi cu distrucţii
avansate sau malpoziţionaţi, care pot interfera cu design-ul
viitoarei proteze scheletate;
• permit analiza la paralelograf;
• constituie într-un mijloc excelent de comunicare cu
pacientul;
• pot fi folosite pentru confecţionarea unor linguri speciale
de amprentă, pentru realizarea restaurărilor provizorii sau a
şinelor ocluzale atunci când se urmăreşte modificarea DVO;
• constituie un ghid pentru tehnician pentru etapele
ulterioare.
 Examenul modelelor de studiu montate in
simulatorul semiadaptabil

Unul dintre modele se monteaza in simulator in raport cu

axa balama terminala cu ajutorul arcului facial;

Al 2-lea model se monteaza in RC fata de primul folosind

inregistrari interocluzale sau sabloane de ocluzie.
Examenul modelelor de studiu montate in simulator
urmareste:

1. Localizarea stopurilor ocluzale- aici nu se prepara

lăcașuri pt pinteni
2. Dimensiunea spatiului protetic dintre crestele reziduale
antagoniste- necesar min 4 mm
3. Aspectul curbelor de ocluzie- von Spee, Wilson
4. Repozitionarea mandibulei la o noua DVO
5. Echilibrarea ocluzală preprotetică prin slefuiri
selective/coronoplastii
6. Extractia dintilor migrati exagerat!
ANALIZA PRELIMINARǍ A MODELELOR DE STUDIU
LA PARALELOGRAF
Paralelograf – instrument
utilizat pentru
1. determinarea paralelismului
relativ a doua sau mai multe
suprafete dentare, muco-
osoase ale unui model

2. paralelismul dintre anumite

elemente ale protezei
partiale scheletate (ex. culise,
corpul crosetelor …)
Izoparalelograf –instrumente de paralelizare dar care detin
si sisteme de frezaj de complexitati diferite
- primul 1935- dr. Steiger + tehn Frey (CH)

Functionare a paralelografelor si izoparalelografelor are la

baza 2 principii:
1. Axioma lui Pitagora-” doua drepte in acelasi plan nu se
intalnesc niciodata”
2. Teorema lui Soyer “daca mai multe drepte sunt
perpendiculare pe acelasi plan ele sunt paralele intre ele “
Obiectivele analizei la paralelograf a modelului de studiu

1. determinarea celei mai convenabile axe de inserţie

2. evidenţierea ecuatorului protetic (a înălţimii de contur/linie
ghid)
3. evidenţierea zonelor unde vor fi localizate braţele reciproce
şi porţiunea terminală a braţelor retentive (flexibile)

4. fixarea modelului fata de paralelograf- tripodarea

1. Stabilirea axei de inserţie este influenţată de patru factori:
- planurile de ghidare
- zonele retentive subecuatoriale necesare aplicării porţiunii
flexibile braţelor retentive a croşetelor,
- interferenţele dentare sau muco-osoase şi
- Estetica

●Planurile de ghidare
- sunt sunt reprezentate de suprafeţele proximale paralele
ale dinţilor stâlpi, dinspre edentaţie. ;

- ele trebuie să fie paralele cu axa de inserţie ; - dirijeaza

insertia si dezinsertia protezelor cotribuind la retentia si
stabilizarea crosetelor ; marimea lor 2-4 mm
 ● Zonelor retentive subecuatoriale
- se poate stabili cu ajutorul tijelor de analiză,
- măsurarea lor se face cu ajutorul tijelor retentivometrice.

Necesare plasarii bratelor retentive ale

crosetelor :
0,25- crosete turnate circulare
0,50- croșete divizate
0,75 – croșete mixte

Axa de insetie stabilită pană în acest

moment devine definitivă dacă nu
există zone de interferenţă muco-
osoase !
● Trasarea ecuatorului protetic – linia
ghid/inaltimea de contur
 Exuatorul protetic (inaltimea de contur/linia ghid)- linia
celor mai mari convexitati ale dintilor stalpi pentru o
anumita axa de insertie
- se traseaza dupa stabilirea axei de insertie si fixarea masutei
paralelografului
-se traseaza cu tija port-mina de grafit
Tip linie ghid Traseu linie ghid

1 oblic ascendent dental

2 oblic ascendent edental

3 Mixt- 1-vestibular
2 - oral
4 in apropierea fetei ocluzale

5 Fata vestibulara 1/3 medie

Fata orala – ocluzal
6 In apropierea coletului
1 2 3

4 5 6
Ecuatorul protetic/linia ghid/inaltimea de contur
Linia ghid imparte dintele in 2 zone – supraecuatoriala
- subecuatoriala

Stabilirea locului in care se plaseaza

varful portiunii flexibile a bratului
retentiv al crosetului – se alege tija
retentiometrica adecvata si se traseaza
pe model o linie unde discul tijei atinge
dintele (in timp ce bratul vertical al tijei
atinge ecuatorul protetic)
 Fixarea modelului fata de paralelograf-
tripodarea
Pentru a desena planul viitorului schelet al protezei
modelul trebuie indepartat si repus pe model la aceeasi
axa de insertie stabilita anterior- necesitatea tripodarii
UMF "Victor Babeş" Timişoara - Facultatea de Medicină Dentară
Clinica de Protetică Dentară - Prof.Dr. D. Bratu
FIŞA DE EXAMINARE A PACIENTULUI EDENTAT PARŢIAL
(candidat la protezarea parţială mobilizabilă)
Nume pacient:……………………..
Nume student:……………………. Nume medic:
………………………………………
Data:………...
Diagnostic
1. Purtaţi sau aţi fost purtător de proteze parţiale mobilizabile?
2. Ce fel de probleme aţi avut cu proteza anterioară?
3. Cum au fost pierduţi dinţii? prin parodontopatie? Complicaţii ale cariei? traumatism?
Examinarea intraorală
1. Igiena orală: bună.....necorespunzătoare.....................................................................
2. Indicele de carie: crescut.....moderat......scăzut............................................................
3. Coincid relaţia centrică cu ocluzia centrică? da.....nu...................................................
4. Există frenuri sau bride care pot afecta confortul şi adaptarea protezei? da... nu........
5. Cantitatea şi calitatea salivei este în limite normale? da... nu... comentarii..................
6. Examinaţi următoarele zone ce ar putea crea probleme de confort şi adaptare;..........
creasta milohioidiană ..... tuberozităţile maxilare......osul alveolar…………….
ţesuturile ce acoperă creasta alveolară.................................................................
7. Este indicată vreo procedură chirurgicală pentru a îmbunătăţi prognosticul?
da.... nu.....
8. Necesită stâlpi suplimentari (implante strategice) ……………………………………….
Analiza modelelor diagnostice
Analiza în articulator
1. Este suficient spaţiu interarcadic pentru viitoarea proteză? da....nu...............................
2. Este corect planul ocluzal ? da... nu.............................................................................
3. Este suficient spaţiu interocluzal pentru poziţionarea pintenilor ocluzali?.....................
4. Există anomalii care nu se observă la examinarea clinică..............................................
Analiza modelelor la paralelograf
1. Care dintre dinţii restanţi sunt cei mai adecvaţi pentru a fi stâlpi ai viitoarei proteze mobilizabile?
1......2......3.....4..........................................................................................................
2. Dinţii stâlpi prezintă retentivităţi corespunzătoare, într-o localizare favorabilă?..............
3. Pot fi realizate planuri de ghidaj adecvate la nivelul dinţilor stâlpi selecţionaţi?
........................................................................................................................
4. Este nevoie să se facă modificări ale contururilor coronare la nivelul dinţilor stâlpi?
........................................................................................................................
........................................................................................................................
Interpretarea radiografiilor
1. Care este raportul rădăcină- coroană? ...detaliaţi pentru fiecare dinte stâlp. 1...2...3...4...
2. Calitatea ţesuturilor de sprijin este corespunzătoare? da...nu....
Diagnostic si planul de tratament:
…………………………………………………………………………………………… Design-ul PPM
……………………………………………………………………………………………
Speficiaţii pentru laborator..........................

1.Pinteni.........................................................
2. Retenţia......................................................
3. Reciprocitate..............................................
4. Conectori majori.......................................
5. Retenţia indirectă......................................
6. Planuri de ghidaj......................................
7. Retenţia bazei............................................
8. Zone ce necesită modificări şi folieri ........

Cod cromatic: albastru = componenta metalică

roşu = componenta acrilică
verde = zone ce necesită reconturare
 Diagnosticul si prognosticul
1. Diagnostic de urgenta
2. Diagnostic odontal: leziuni odontale multiple simple sau
complicate tratate/netrate, corect/incorect
3. Diagnostic parodontal si mucozal: gingivita/parodontita
marginala/apicala ; stomatite
4. Diagnosticul chirurgical: chist rezidual, incluzie dentara
samd
5. Diagnosticul oculzal: dizarmonii ocluzale, denivelarea
planului de ocluzie, mezializarea/distalizarea mandibulei;
DVO micsorata- simple sau complicate cu disfunctie
ocluzala/TMD
6. Diagnostic protetic: edentatie partială- clasa Kenndy
max./mand., tratată /netrată, corect/incorect
7. Calitatea igienei;
8. Control oncologic negativ
 Prognostic- favorabil /rezervat/ nefavorabil

Plan de tratament- individualizat:

●tipul restaurarii protetice

●design-ul unei PPM
●tratamente preprotetice nespecifice/specifice necesare
Multumesc
lucianag@umft.ro