V.

Examinarea pacientului pediatric

1. Metoda întocmirii fișei de observație clinică

Fisa de observatie

Pagina I (fata)

• date personale: nume, prenume, CNP, adresa,

• antecedente generale si orale: heredocolaterale, personale (fiziologice si
patologice),
• tratamente stomatologice/ generale efectuate in antecedente sau in prezent,
• statusul dentar si vrrsta dentara
• diagnosticul complet la prezentare: general, psihologic-comportamental,
stomatologic,
• indicatii pentru efectuarea de radiografii, de modele de studiu sau fotografii
initiale in scop diagnostic (se pot pune si pe pagina a II-a),
• prescriptii: medicamente, anestezice, instructiuni, recomandari inainte/in
timpul/dupa tratament (se pot pune si pe pagina a II-a),
• planul de tratament pe sedinte (se poate pune si pe pagina a II-a).

Pagina a II-a (verso)

• tratamentul efectuat in fie care sedinta

• diagnostice noi si examenele radiologice necesare pe parcursul
tratamentului
• statusul dentar si indicii de evaluarea a igienei orale si a starii pardontiului
marginal efectuate in cadrul dispensarizarii pacientului.

2.Anamneza,antecedente fiziologice,patologice personale și heredocolaterale.

Anamneza este dialogul medic-pacient/parinte/apartinator, condus in scopul

obtinerii de informatii legate de starea de sanatate a copilului.

Informatiile culese in timpul anamnezei pot fi grupate astfel :

1. Date personale : nume/prenume, data/locul nasterii, adresa de domiciliu,
scoala de care apartine copilul, telefonul, ocupatia parintilor,etc.

2. Motivul prezentarii : durere, tulburari fizionomice/fonetice/masticatorii,

leziuni traumatice, procese inflamatorii, formatiuni anormale, tulburari de

1
eruptie dentara, disfunctii ATM, examinarii pentru depistare/asanare focare
de infectie inaintea unei interventii chirurgicale, controale periodice.

3. Istoricul bolii prezente => trebuie sa contina date referitoare la :

-momentul aparitiei afectiunii : durere/ tumefactie/ disfunctie /
formatiuni anormale/deformatii osoase
-debut : brusc/insidios
-localizarea durerii
-caracterul durerii : provocat/spontan
-factori declansatori agravanti
-factori care calmeaza durerea : fizici (cald/rece), medicamentosi
-intensitatea durerii : jena-durere puternica
-felul durerii :intepatura/tensiune/durere lancinanta/durere pulsatila
-iradirerea si zonele de iradiere ale durerii
-durata : intermitenta/continua/crize intercalate cu perioade de
accalmie
-tulburari generale asociate : inapetenta/subfebrilitati/febra/astenie/
scadere in greutate
-tulburari loco-regionale asociate : lacrimare/ hipersalivatie/
congestie/ tumefieri
-tulburari functionale asociate : fizionomice/masticatorii
-tratamente urmate si efectele acestora

4. Antecedente persoanale :
- Fiziologice :-notare informatii referitoare la :
• nastere : la termen/prematur/eutocica(normala)/distocica(
se intervine cu medicamente sau sunt necesare
interventii obstetrice : forceps, vacuum, extractor,
operatie cezariana )
• modul de alimentatie : naturala/mixta/artificiala
• varsta de eruptie a dintilor
• instalarea pubertatii
- Patologice :
Afectiuni generale :
• Malformatii congenitale
• Traumatisme de la nivelul feţei şi dinţilor temporari pot
avea repercusiuni asupra dentiţiei permanente în curs de
formare şi pot fi la originea unor malformaţii coronare
şi radiculare, a hipoplaziilor sau a dilacerărilor.

2
 • Interventii chirurgicale in regiunea cervico-faciala
• Tulburari de nutritie in primul an de viata
Afecţiuni banale din prima copilărie (tulburări gastro-
intestinale, bolile eruptive) se suprapun cu perioada de
formare şi mineralizare a dinţilor.
Perturbarea metabolismului fosfo-calcic, are ca urmare
apariţia unor zone de hipoplazie bine definite, interesând
un grup de dinţi în curs de mineralizare.
Morfogeneza şi organogeneza dinţilor poate fi afectată de
carenţele nutriţionale şi vitaminice:
• hipo-vitaminoza A - întârzierea erupţiei,
• hipo-vitaminoza B – tulburări de mineralizare,
• hipo-vitaminoza C – tulburări de creştere în structura
dentinară,
• hipo-vitaminoza D – leziuni corono-radiculare.

• Rahitism
• Boli infecto-contagioase
• Disendocrinii
• Afectiuni cariace, renale,hepatice
• Tulburari nervoase, epilepsie
• Discrazii sanguine
• Alergii
• Anemii
• TBC
• Reumatism

Afectiuni nazo-faringiene :
• Vegetatii adenoide
• Amigdalite repetate
• Deviatii de sept
• Interventii chirurgicale in sfera OMF

Tratamente medicamentoase urmate/in curs, reactii alergice la

anumite medicamente/substante

3
 Obiceiuri vicioase :
• respiratia orala
• suptul degetelor/buzei
• interpunerea limbii/obiecte intre arcade
• atitudini posturale vicioase

Tratamentele stomatologice efectuate, programme profilactice

de fluorizare

5. Antecedente heredo-colaterale :
Fac referire la :
• afectiuni familiale determinate de factori generali, genetici,
neuroendocrinii, metabolici, de mediu, infectii cronice,
• afectiuni pe care mama le-a suferit in timpul sarcinii (viroze,
toxicoze)
• predispozitia in familie la carii/parodontopatii sau unele
anomalii dento-maxilare ( prognatism mandibular, ocluzii
deschise, ocluzii acoperite)

4
3.Rolul examenului clinic complet exo-bucal și endo-oral :
Examinarea clinica completa consta in :
Examenul general : aprecierea statusului general prin studierea :
• atitudine posturala
• comportament
• dezvoltarea somatica (tinand cont de varsta , sex, tip
constitutional)
Se efectueaza masuratori de inaltime/ greutate/ perimetru toracic si
cranian care vor fi comparate cu valoriile medii pentru tara noastra si
astfel se poate incadra copilul intr-un tipar :
• normosom (dezvoltare normala)
• hiposom (deficit de dezvoltare)
• hipersom (hiperdezvoltare)

Examenul exo-oral (loco-regional) : consta in examinarea regiunii cervico-

faciale, utilizand mijloace de examinare clasica : inspectie,palpare,
auscultatie
• Examenul fetei din norma frontala:
Inspectie : observare directa sau indirecta a aspectului normal
sau modificat a structurilor anatomice ale fetei. Inspectia poate
fi facilitata de instrumentar auxiliar : departatoare, surse de
lumina, oglinzi.
Inspectia din norma frontala ne va oferi informatii in ceea ce priveste :
- Forma fetei : ovaa, rotunda, triunghiulara, patrata
- Simetria/ asimetria, cu precizarea unei cauze : hemipareaza faciala,
devierea mentonului, deviatii de sept, cicatrici, procese tumorale,
procese inflamatorii.
- Proportionalitatea etajelor faciale
- Aspectul santurilor faciale : sterse/ accentuate
- Aspectul tegumentelor : fine/ aspre/ uscate/ modificari de coloratie,
congestie, paloare, integritate
- Rosul buzelor si portiunea dermica (inalta/medie/scurta)
- Fanta labiala : inchisa, deschisa , intredeschisa
- Pozitia stomionului : inalta, medie, joasa
- Raportul buzelor : treapta poztiva/negativa

5
Palpare : bimanual/ comparativ si analizeaza :
• Tegumentele fetei si tesuturile moi : consistenta,
sensibilitate
• Punctele de emergenta ale ramurilor senzitive ale nervului V
(trigemen)-aplicare presiune in punctele :
o Ramura oftalmica- punctul supraorbitar
o Ramura maxilara- punctul infraorbitar
o Ramura mandibulara- punctul mentonier
• Contururile osoase : precizand eventuala prezenta a unor
denivelari, mobilitati, formatiuni anormale (marime , forma,
consistenta, sensibilitate, aderenta) :
o Marginea orbitelor
o Arcadele zigomatice
o Piramida nazala
o Gonionul
o Marginea bazilara a mandibulei
o Marginea posterioara a ramului ascendent al mandibulei
• Grupele ganglionare cervico-faciale :
Se apreciaza :
- Posibilitatea de palpare/nepalpabili
- Volumul
- Consistenta : moale, dura
- Aderenta / mobilitatea fata de planurile moi
subiacente
- Sensibilitatea dureroasa asociata/ nedurerosi
Grupele ganglionare :
1. Gg preauriculari : se palpeaza anterior de conductul
auditiv extern
2. Gg retroauriculari : se palpeaza posterior de lobul urechii
si anterior de apofizele mastoide
3. Gg submandibulari : se palpeaza de-a lungul fetei interne
a corpului mandibular
4. Gg subangulomandibulari : se palpeaza in dreptul
gonionului
5. Gg submentonieri : se palpeaza in extermitatea anterioara
a planseului bucal, submentonier
6. Gg genieni : se palpeaza in grosimea masei muculo-
adipoase a obrajilor
7. Gg latero-cervicali superficiali : de-a lungul marginii
posterioare a SCM
6
 8. Gg latero-cervicali profunzi : de-a lungul marginii
anterioare a SCM
• Examen functional al grupelor musculare :
o Orbicularul buzelor
▪ In repaos=> determina raportul buzelor intre ele,
precum si raportul buzelor cu arcadele dentare,
pozitia marginii buzei inferioare fata de marginea
libera a incisivilor superiori( stomionul). Atunci
cand avem un stomion inalt ( buza inferioara ocupa
> 1/3incizala => retrodentia superioara)
▪ Aspectul buzelor : groase , subtiri, eversate, stranse
▪ Palparea : tonicitate
▪ Teste functionale (hipoton/normoton/hiperton):
• Orbicular intern- tractionare laterala a
comisurilor orale ale pacientului si
aprecierea fortei de opozitie si posibilitatea
inchiderii fantei labiale.
• Orbicular extern- se solicita pacientului sa-si
umfle obrajii, iar examinatorul exercita
presiuni pe suprafata externa a obrajilor,
apreciind capacitatea pacientului de a
mentine aerul in cavitatea orala.
In hipertonia orbicularilor => reducerea
perimetrului arcadelor, inghesuire dinti frontali
In hipotonia orbicularilor => protruzie
Parafunctii cu aspirare buza inferioara =>
retrodentia frontalilor inferiori si protruzia
superiorilor
o Limba
▪ Apreciere :
• volum,
• pozitia in repaos,
• daca se inscrie in arcada inferioara,
• daca pastreaza amprentele dintilor in zonele
laterale(macroglosie),
• pozitia varfului limbii (jooasa/inalta,
anterioara/posterioara) si a marginilor
laterale (daca herniaza la nivelul breselor,
daca ocupa spatiul de inocluzie)

7
 • tonicitatea : miscari + opunerea
examinatorului cu un deget aplicat fie pe
fata dorsala, fie pe varf :
o ridicare limba
o propulsie
o lateralitate dreapta/stanga
o infasurare, limba jgheab – nu poate fi
efectuata de pacientii care in repaus
interpun limba in zonele laterale ale
arcadelor.
o Muschiul buccinator :
▪ Tonicitatea-test functional : usoara aspirare a
mucoasei jugale de pe fata interna a obrajilor+
usoara tractiune a examinatorului a acesteia
dinspre exterior.
o Muschii ridicatori ai mandibulei : se invita pacientul sa
inchida gura, iar examinatorul se opune acestei miscari.
=> hipoton/normoton/hiperton
▪ Muschiul maseter
• Palpare fascicul superificial
• Palpare fascicul profund
• Palpare insertii :
o Superioara : pe extremitatea postero-
inferioara a arcadei zigomatice
o Inferioara : pe marginea bazilara a
mandibulei
o Inferioara a f.profund : in vestibulul
inferior, distal de M3.
▪ Muschiul petrigoidian intern
• Se palpeaza :
o exooral : pe fata interna a ramului
ascendent al mandibulei si a marginii
bazilare
o endooral : pe fetele interne ale ramurii
ascendente ale mandibulei , in dreptul
gonionului, distal de M3.
▪ Muschiul temporal
• 3 fascicule : anterior(orientare verticala, usor
anterior de ATM) , mijlociu(deasupra ATM,

8
 usor oblic), posterior( aproape orizontal,
posterior de ATM)
• Insertia superioara : este larga, in evantai pe
osul temporal
• Insertia inferioara : se palpeaza endooral,
gura larg deschisa+ usoara lateralitate de
aceeasi parte, de-a lungul marginii
ascendente a mandibulei, in vestibulul
superior, la nivelul apofizei coronoide.

o Muschii coboratori ai mandibulei : se invita pacientul sa

deschida gura, iar examinatorul se opune acestei miscari.
=> hipoton/normoton/hiperton

▪ muschi suprahioidieni (coboratori directi):

geniohioidian, milohioidian, stilohioidian, digastric

▪ muschi subhioidieni (coboratori indirecti):

sternotiroidian, tirohioidian, sternocleidohioidian,
omohioidian

o Muschii propulsori ai mandibulei :

▪ Pterigoidianul extern :palpare in vestibulul
superior, peri+retrotuberozitar
o Muschii retropulsori ai mandibulei
▪ Fascicul posterior temporal
▪ Muschii suprahioidieni

• Examenul ATM :
Examinarea deschiderii cavitatii bucale :
Inspectie :
-traseu :
-simetric, fara deviere

9
 -asimetric :
- traseu in « baioneta » sau in « sinusoida »,
reprezinta devierea initiala, urmata de
revenirea punctului in planul medio-
sagital=> datorat dislocarii discului articular
-traseu deviat, cu pastrarea pozitiei deviate
pana in pozitia finala=> datorat unor spasme
musculare

-amplitudine deschidere+inchidere gura :

- in plan verical : distanta dintre cele 2 puncte
interincisive in momentul deschiderii maxime,
minus gradul de supraacoperire incisiva.
Valori medii : 4-4,5 cm femei/ 4,5-5 cm barbati
O deschidere mai mica de 4 cm e considerata
patologica, cu exceptia copiilor si varstnicilor.
Limitarea deschiderii gurii=trismus.
Cauze trismus :
o Musculare-spasme muschi mobilizatori
mandibula
o Procese inflamatorii ale regiunii
submandibulare, subangulomandibulare
o Constrictii mandibulare
o Artroze TM
o Patologia de eruptie a M3 mandibular
(pericoronarite)
o Tumori ATM
o Cicatrici fibroase
- In plan orizontal, amplitudinea miscarilor
(propulsie/lateralitate) = aproximativ 9 mm,

Palpare : examinarea excursiei condililor, bilateral,

simetric. Indicele se pozitioneaza in conductul auditiv
extern, iar policele se pozitioneaza pretragian.(pacientul
executa miscari de inchidere/deschidere)
Auscultatia : pune in evidenta existenta zgomotelor
articulare : cracmente ( semnifica existenta unor deplasari
discale reductibile) /crepitatii (suferinta organica a
componentelor articulare)

10
 • Examenul de profil, din norma laterala :
Examenul de profil consta in analiza pozitiilor relative, in sens
sagital, ale unor puncte de referinta localizate la nivelul
glabelei,piramidei nazale, buzei superioare, buzei inferioare,
menton.

Pozitia pacientului in examinarea profilului : pozitie dreapta,

planul Frankfurt( Au- Or) este paralel cu podeaua, medicul este
situat lateral si examineaza pozitiile relative ale : buzei
superioare, buzei inferioare, mentonului in campul de profil.

Campul de profil se obtine prin trasarea imaginara a doua

perpendiculare pe planul Frankfurt :
o Din Nasion (N) – planul Naso-frontal (planul Dreyfuss)
o Din punctul Infraorbitar (Or) -planul orbito-frontal (planul
Simon)
Spatiul delimitat de cele trei planuri, poarta numele de camp de
profil(CP).

11
 Profilul pacientului poate fi :
1. Profil drept (normal) :
-buza superioara este pozitionata in 1/3 anterioara a CP
-buza inferioara este pozitionata in 1/3 mijlocie a CP
-mentonul este pozitionat in 1/3 posterioara a CP

2. Profil convex :
-buza superioara depaseste planul Dreyfuss
-mentonul este retras posterior de planul Simon

3. Profil concav :
-buza superioara este localizata in 1/3 mijlocie
-mentonul avanseaza spre 1/3 anterioara a CP

Examenul endo-oral : se refera la examinarea sistematica a cavitatii orale :

Copilul mic, până la 3 ani, va fi examinat în brațele mamei, așezată în

fotoliul dentar (cu mâna dreaptă îi imobilizează brațele, iar mâna stângă este
sprijinită pe frunte, fixând capul copilului de umărul său). Vom distrage atenția
copilului cu jucării, povești, până când în joacă începe să deschidă gurița.

Copiii mai mari se așează singuri, însă simt necesitatea prezenței părinților,
de aceea la prima examinare se va permite acest lucru. Se vor evita ședințele
prelungite sau producerea oricărei dureri. Medicul va găsi și el o poziție comodă,
cel mai bine șezând într-un scaun ergonomic, va înclina fotoliul pentru a crea
condiții de examinare propice. Vom prezenta copilului instrumentele, oglinda,
sonda, explicându-i pe înțelesul lui rolul acestora.

Examenul endo-oral vizează o evaluare a mucoasei orale şi a parodonţiului

marginal, dar și un bilanţ dentar.

12
Examinarea partilor moi:

Mucoasa orală poate fi sediul unor afecţiuni de origine locală sau generală.
Erupţia dentară este însoţită des de inflamaţii uşoare, fără consecinţe majore,
dar în anumite cazuri desfăşurarea fenomenelor infecţioase pe un teren tarat
dă manifestări locale grave, degenerând în gingivo-stomatite ulcero-
necrotice, osteite şi expulzia dinţilor în erupţie.
Gingiile sunt sediul fistulelor şi inflamaţiilor vestibulare, linguale,
palatinale, care adeseori sunt consecinţa unor afecţiuni pulpare şi
parodontale.
Examinarea frenurilor labiale şi linguale mediane, superioare şi
inferioare este importantă. La maxilar, un fren inserat pe creastă poate
genera o diastemă, iar o hipertrofie poate antrena o denudare radiculară la
nivelul incisivilor inferiori.
Limba are un rol în dezvoltarea cavităţii orale, a arcadelor dentare, cât şi în
solicitarea dezvoltării premaxilarului, motiv pentru care trebuie examinată:
forma, volumul, poziţia de repaus şi în timpul deglutiţiei şi fonaţiei, precum
şi culoarea sau prezenţa unor leziuni specifice unor boli infecto-contagioase:
limba fisurata, saburala, geografica.

• Mucoasa mobila :
▪ Mucoasa labiala
▪ Mucoasa jugala
▪ Mucoasa valului palatin
▪ Mucoasa suprafetei ventrale a limbii
▪ Mucoasa planseului bucal

Aspectul normal al mucoasei mobile : culoare rosu intens, cu o

transparenta epiteliala datorata vascularizatiei capilare bogate,
suprafata neteda, lucioasa.

• Mucoasa fixa :
▪ Mucoasa palatinala : se insera pe palatul dur
▪ Mucoasa gingivala : acopera versantii vestibulari si orali ai
proceselor alveolare maxilare si mandibulare, fiind limitata
apical de mucoasa pasiv-mobila a fundurilor de sac vestibulare
si para-linguale, iar coronar de gingia libera , localizata in jurul
coletului dentar.

13
 Aspectul mucoasei fixe : culoare mai palida-roz, consistenta ferma,
suprafata mai putin neteda- «coaja de portocala», poate prezenta pete
pigmentare melanice.
Inaltimea benzii de mucoasa fixa este mai lata in regiunea anterioara
si mai ingusta in dreptul C, PM, M.

Elemente mucozale particulare pe care le urmarim :

- Frenul buzelor (superioara si inferioara)
o Pozitia
o Consistenta
o Localizarea insertiei in raport cu gingia mobila
o Mobilitatea
- Bridele de mucoasa : au insertie perpendiculara pe procesele alveolare
in zona caninilor.

Examinarea glandelor salivare :

Glandele salivare pot fi examinate prin inspectia si palparea orificiilor
de excretie ale gandelor salivare, precum si evaluand cantitatea si
calitatea salivei.
- Papilele canalului Stenon- pentru glandele parotide- situata in dreptul
M2 maxilar
- Carunculele salivare ale canalelor Wharton-pentru glandele
submandibulare/sublinguale- situate de-o parte si de alta a frenului
lingual
Cantitatea salivei :
- Hipersialie : abundenta, bogata in mucina
- Hiposialie : redusa, apoasa
- Asialie : absenta
Calitatea salivei :
- Aspect macroscopic : limpede/tulbure/purulenta

Examinarea arcadelor dentare :oglinda dentara

Bilanţul dentar începe cu precizarea tipului de dentiţie: temporară, mixtă,
permanentă. Urmează enumerarea dinţilor cu includerea lor în formula
dentară şi notarea dinţilor absenţi (neerupţi la vârsta respectivă sau extraşi).
Se indică de asemenea prezenţa anomaliilor de formă, număr, structură sau
poziţie.
În etapa următoare se trece la analiza leziunilor odontale (carii ocluzale,
proximale), precum şi implicaţiile pulpare şi pulpoparodontale: dinţii care

14
urmează a fi trataţi endodontic (pulpotomie, pulpectomie) sau dacă cei trataţi
endodontic nu prezintă complicaţii parodontale.
Se precizează şi afecţiunile necarioase: hipoplazii, abrazii, resorbţii
patologice, traumatisme dentare coronare (smalţ, dentină cu sau fără afectare
pulpară), radiculare (în treimea cervicală, medie, apicală) şi alveolare.
Bilanţul dento-alveolar şi rapoartele osoase se face în detaliu de către
ortodont, dar un număr de semne trebuie relevate din examenul global făcut
de pedodont.
Înghesuirile, diastemele şi diferitele modificări ale ocluziei în cele trei
planuri (overjet, overbite, openbite sau cross-bite) trebuie precizate. După
efectuarea tratamentului pedodontic, pacientul se îndrumă către specialistul
ortodont.
Evaluarea parodontală se realizează prin sondarea selectivă a şanţurilor
gingivale la dinţii anteriori şi primii molari. Posibilitatea existenţei de
pierdere osoasă şi de migrare a aliniamentului este mică, dar unii copii la
aceste vârste pot avea afecţiuni parodontale. Dinţii care erup au de obicei un
şanţ gingival adânc, până când coroana a erupt complet. Inflamaţia gingivală
în pubertatea timpurie poate crea astfel confuzii în măsurarea adâncimii
pungii.
Şanţul gingival al adultului are în medie o profunzime de 1,5 -1,8 mm. La
copil şi adolescent, el poate varia între 1 şi 6 mm în funcţie de gradul de
evoluţie al dintelui permanent. Şanţul gingival este mai profund în dentiţia
temporară (aprox. 2 mm).
Acumularea de tartru şi inflamaţiile care însoţesc înghesuirile dentare din
zona anterioară, respiraţia orală, igiena deficitară precum şi gingivita de
erupţie sunt probleme specifice de pedodonţie.
Indicele GI (LOE şi SILNESS) poate fi adaptat pentru a fi folosit în
stomatologia pediatrică astfel:
0 – gingie sănătoasă,
1 – inflamaţie uşoară: schimbarea discretă a culorii, edem, fără
sângerare la palpare,
2 – inflamaţie moderată: roşeaţă, edem, sângerare la sondare,
3– inflamaţie severă: roşeaţă puternică, edem, sângerare spontană şi
ulceraţie.
Examinarea indicelui de igiena orala :
Se apreciaza prin inspectie in functie de cantitatea de placa bacteriana
si tartru prezentate de pacient.
Pentru cuantificare, se recomanda utilizarea unor indici epidemiologici de
evaluare => indici de placa dentara fara colorarea placii bacteriene/cu
colorarea placii bacteriene

15
 Indicele OHI-S => presupune examinarea a 6 dinti, dupa urmatoarea
schema :
- Maxilar : 1.6/1.1/2.6
- Mandibular : 4.6/3.1/3.6

Evaluarea se face pe suprafata V si pentru fiecare din acesti dinti se noteaza

un scor :
- 0 – lipsa placa/tartru
- 1 - placa bacteriana sau tartru in 1/3 cervicala
- 2 – placa bacteriana sau tartru in 2/3 din suprafata dintelui
- 3 – placa bacteriana sau tartru > 2/3 din suprafata

DI (indicele de placa) = suma cifrelor corespunzatoare fiecarui dinte/6

CI (indicele de tartru)= suma cifrelor corespunzatoare fiecarui dinte/6
OHI-s =DI + CI

Examenul static si dinamic al ocluziei :

Examen monomaxilar – urmareste atat in arcada maxilara cat si in cea
mandibulara, existenta unor :
- Modificari de pozitie unidentare : versiuni, gresiuni, rotatii
- Modificari de grup dentar in cele 3 sensuri de referinta :

Sagital Transversal Vertical

Grup Protruzie/retruzie Inghesuire/spatiere Infrapozitie/suprapozitie
frontal
Grup Mezializare/scurtare/ Ingustare Denivelare plan de
lateral Intreruperea unei uni/bilaterala ocluzie cu precizarea
hemiarcade simetrica/asimetrica cauzei

- Modificari de forma ale arcadelor : U,V, M, omega

Examenul static al ocluziei – se face cu mandibula in RC si arcadele in IM.

Daca cele 2 pozitii nu coincid, se va examina pozitia de ocluzie statica
habituala.
Pentru dentatia mixta sau permanenta : repere : I, C, M1 permaneti
Pentru dentatia temporara : repere : I, C, planul post-lacteal

16
 Sagital Transversal Vertical
Incisivi N : Circumscrierea fetelor V ale N: N:
incisivilor inferiori de catre Corespondenta liniilor Supraacoperirea incisivilor
fetele P ale incisivilor superiori interincisive maxialre inferiori de catre incisivii
Contact intre marginea incizala I si mandibulare superiori cu 1/3.
inferiori si fata palatinala a I
superiori
Treapta sagitala de 1-2 mm
P: P: P:
Treapta sagitala>2mm Devierea liniei Supraacoperire >1/3
Angrenaj invers interincisive Ocluzie adanca
Ocluzie inversa mandibulare spre (supraacoperiere 2/3 sau 1/1)
dreapta/stanga Ocluzie deschisa -lipsa de
contact intre I superiori si cei
inferiori.
Canini N: N: N:
-C inferior localizat intre C Contact intre fata P a Supraacoperire de 1/3
superior si IL superior C superior si fata V a
-C superior vine in contact cu C C inferior
inferior si Pm1 inferior(M1
temporar)
P: P: P:
Distalizare/mezializare ½ cusp -treapta transversala Supraacoperire >1/3
sau 1 cuspid (mm) Ocluzie adanca
-angrenare inversa (supraacoperiere 2/3 sau 1/1)
-cusp-cusp Ocluzie deschisa -lipsa de
contact intre C superiori si
cei inferiori.
M1 N: N: N:
Cheia lui Angle(cusp MV al M1 Cuspizii V ai M1 Cuspid-fosa
superior se afla in santul superior circumscriu Cuspid-creasta marginala
intercuspidian dintre cusp MV si cuspizii V ai M1
CV al M1 inferior) inferior
P: P: P:
Mezializare/distalizare ½ sau 1 -ocluzie incrucisata -ocluzie deschisa/prabusita
cuspid -ocluzie lingualizata -ocluzii instabile :cuspid-
cuspid, cusp-versant

17
Examenul dinamic al ocluziei :
- Pozitia de repaus :
o se roaga pacientul sa numere sau sa pronunte : V, F, S
o in repaus exisat contact al buzelor, fara contractie musculara
o supraacoperiere frontala redusa
o SIF : 2 -4 mm
- Propulsia = se realizeaza de catre incisivii antagonisti si apare in cursul
inciziei alimentelor din cadrul ciclului masticator
- Analiza miscarii de propulsie se face din pozitia de IM spre pozitia de
cap-la-cap, se analizeaza propulsia mandibulara cu contacte dento-
dentare.
- Conditiile unui ghidaj anterior functional :
1. Sa fie asigura de minim 2 perechi de dinti frontali antagonisti,
situati de o parte si de alta a liniei mediene, pentru echilibru. (
cel mai frecvent-IC max cu antagonistii lor : 1.1 cu 4.1 si 4.2,
respective 2.1 cu 3.1 si 3.2, deoarece IL max sunt in general mai
scurti si nu ajung in contact)
*Este posibil ca in miscarea de propulsie sa participle toti dintii
frontali cu antagonistii lor, inclusiv caninii. Ceea ce este important
– sa existe o distributie relativ echilibrata de o parte si de alta a
liniei mediene, pentru mentinerea echilibrului musculo-articular.
2. Miscarea se realizeaza prin alunecarea marginilor incizale ale I
inferiori pe fetele palatinale ale dintilor frontali maxilari.
3. Analiza miscarii se face din pozitia de IM ( pozitia de pornire) in
pozitia de cap-la-cap a marginilor incizale antagoniste (pozitia
de final)
4. In poztia de pornire in IM se analizeaza stopurile ocluzale de
clasa a2-a in cele 3 planuri (S,T,V) pentru a depista anomaliile
initiale care pot destabiliza ghidajul anterior.

5. La finalul miscarii de propulsie, pozitia de cap-la-cap ar trebui

sa fie sustinuta la modul ideal, de dintii care au condus miscarea,
dar se accepta ca functional si sustinerea de catre alti dinti
frontali, cu conditia ca ei sa fie repartizati de o parte si de alta a
liniei mediene.
6. Intre cele 2 pozitii , pe parcursul miscarii, mandibula trebuie sa
realizeze o miscare in fata si in jos, fara deviere la stanga-
dreapta in plan frontal. In caz contrar- contractii asimetrice
musculare => miscari asimetrice articulare.

18
 7. La nivelul dintilor posteriori trebuie sa se produca dezocluzia
imediata din primul moment al propulsiei.
8. Marcajul pe fetele palatinale ale dintilor frontali superiori,
trebuie sa fie:
❖ Rectiliniu
❖ Neintrerupt
❖ De intensitate egala
Ideal, localizarea acestor marcaje este pe crestele marginale meziale
si distale ale fetelor palatinale. Marcajul pe centrul fetei palatinale-
implica o zona concava care nu mai conduce linear miscarea
mandibulei.

INTERFERENTE si CONTACTE PREMATURE propulsive (abateri

de la conditiile descrise la ghidajul anterior functional):

◦ Interferente propulsive = frecari aberante intre dintii antagonisti

◦ IN TIMPUL MISCARII de propulsie. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor frontali de ghidaj
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali
◦ Contactele premature propulsive = contacte intre dintii antagonisti LA
FINALUL miscarii de propulsie,. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor frontali de ghidaj
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali

- Lateralitatea =glisarea mandibulei spre dreapta/stanga, cu pastrarea

contactelor dentare.
Ghidajele considerate functionale in miscarea de lateralitate sunt
urmatoarele:
1. Ghidajul canin
2. Ghidajul de grup
3. Ghidajul antero-lateral

19
 INTERFERENTE si CONTACTE PREMATURE in miscarea de
lateralitate:
◦ Interferenta = frecare/obstacol intre dintii antagonisti care nu ar
trebui sa fie implicati in ghidaj IN TIMPUL MISCARII de
lateralitate. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor laterali de partea spre care
se face miscarea.
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali de partea opusa
miscarii.
◦ Contactul prematur = obstacol/frecare/contact intre dintii
antagonisti care nu ar trebui sa fie implicati in ghidaj LA
FINALUL miscarii de lateralitate. Ele pot fi:
◦ Active – apar la nivelul dintilor laterali de partea spre care
se face miscarea.
◦ Pasive – apar la nivelul dintilor laterali de partea opusa
miscarii.

Examenul functiilor :
- Respiratia :
Pune in evidenta tipul de respiratie : nazala/orala/mixt
Respiratia orala :
Cauze :
o Tulburari aparute in pasajul aerian nazal :
▪ Rinite
▪ Vegetatii adenoide
▪ Deviatii de sept
Caracteristici :
- copilul sta/doarme cu gura deschisa
- oboseste la efort
- facies adenoidian :
-forma alungita a fetei,
-narinele ingustate,
-cearcane in jurul ochilor,
-fanta labiala deschisa in repaus,
-buze uscate si fisurate,
-dintii pot prezenta carii de colet
Teste de apreciere a permeabilitatii foselor nazale :
-testul fulgului de vata
-proba aburirii oglinzii

20
 Atunci cand fulgul de vata nu e miscat, sau ariile de oburire
sunt asimetrice se poate presupune obstruarea narinei
respective.

Reflexul narinar Gudin = consta in apasarea timp de o secunda

a narinelor contra septului nazal. La R.N, imediat dupa
incetarea presiunii, apare o deschidere larga, datorita faptului ca
musculatura narinara este bine dezvoltata. La R.O acest reflex
este absent.

Proba Roshental= efectuarea in ritm normal a 20 de respiratii cu

ambele narine, urmate de 20 de respiratii cu fiecare narina
succesiv. Copiii cu debit nazal scazut au pulsul accelerat si
deschid gura inainte de a 20-a respiratie,

- Deglutitia :
Presupune 3 cercuri de inchidere : contactul buzelor, contactul
arcadelor dentare si fata dorsala a limbii ia contact cu palatul, varful
limbii sprijinindu-se in regiunea retroincisiva superioara.

*Deglutitia infantila= interpunerea limbii intre incisivi, avand ca si

consecinte : ocluziile deschise, protruzii, treme, diasteme patologice

- Masticatia :
Stereotip masticator : activ/lenes
Masticatie :
o Unilaterala : gingivita de inactivitate, prezenta unei dureri pe
partea afectata
o Bilaterala
- Fonatia :
Tulburari de fonatie :
o Dislalii
o Rinolalii (vorbitul pe nas)
o Sigmatismul (Tulburarea este astfel caracterizata de
incapacitatea de a pronunta corect sunetele „s” sau „z”,
cunoscute sub numele de consoane sibilante. De obicei,
sunetele sunt inlocuite cu sibilanti.)

21
 - Functia fizionomica :
Afectarea functiei fizionomice- complexe de inferioritate
Functia fizionomica se examineaza in repaus, vorbire, suras,
zambet
- Functia de autointretinere :
Asigura starea de sanatate a ADM, iar perturbarea ei va afecta :
o Dintii : migrari patologice, abrazii
o Parodontiul : retractii gingivale, procese inflamatorii
o Musculatura : dureri, contracturi
o ATM : dureri, cracmente, salturi, crepitatii

Particularitățile examenului clinic la adolescent:

În cazul pacientului adolescent, se vor urmări, pe lângă etapele uzuale,
câteva aspecte specifice.
Boala parodontală are o prevalență crescută la acești pacienți, fiind
foarte importantă o evaluare atentă a țesuturilor de susținere. Medicul
trebuie să insiste asupra sondajului gingival, pentru a stabili
adâncimea pungilor, existența unor recesiuni gingivale, gradul de
sângerare. Dacă se efectuează tratamente ortodontice se vor evalua
periodic indicii gingivali, de placă, de sângerare, pentru a depista
semnele de afectare parodontală.
Disfuncția temporomandibulară poate fi și ea întâlnita la
adolescenți. Formele particulare mai ușor de diagnosticat fiind cele
din degenerarea artritică sau agenezia condilului din sindromul
Goldenhar. În cazul disfuncției idiopatice, diagnosticul este foarte
dificil însă, prin multitudinea și inconstanța semnelor și a
simptomelor.
Anorexia nervoasă și bulimia sunt boli psihice care afectează un
număr mare de adolescenți, în special fete.

Anorexia se asociază cu eroziuni ale smalțului care apar datorită

regurgitațiilor ce fac parte din tabloul clinic al acestei afecțiuni
psihice.
Bulimia este tulburarea ritmului alimentar în cazul persoanelor care,
pentru a-și menține sub control greutatea, își provoacă voma în mod
regulat. Ca urmare a expunerii repetate la atacul acid, țesuturile dure
se demineralizează, cu expunerea dentinei și creșterea riscului la carie
dentară. De asemenea, obturațiile existente se pierd frecvent, deoarece
smalțul și dentina înconjurătoare se demineralizează treptat. În fazele
incipiente ale bolii, eroziunile nu sunt foarte vizibile, dar după uscarea

22
cu spray-ul de aer ele devin evidente, acestea fiind semne ale atacului
acid.
Tratamentul bulimiei este apanajul medicului psihiatru, dar
implicațiile terapeutice stomatologice sunt numeroase. Patologia
pulpară, coroanele clinice mari prin retracții gingivale sau pierderea
dimensiunii verticale de ocluzie sunt câteva dintre aspectele
patologice întâlnite. Tratamentul dentar va avea succes numai după
rezolvarea problemei de fond. Medicul dentist va colabora cu
psihiatrul pentru rezolvarea problemei.
Traumatismele dento-alveolare sunt și ele frecvent întâlnite la
adolescenți, fiind recomandate radiografii în toate situațiile clinice.
Efectele fumatului sau ale consumului de droguri (eritem
generalizat al mucoasei, igienă deficitară, discromii dentare) pot fi și
ele evidențiate în cadrul examenului clinic la această categorie de
pacienți.
Evaluarea molarului trei este o etapă specifică examenului clinic la
un adolescent. În cazul depistării unor tulburări legate de erupție sau
de alinierea pe arcadă (spațiu insuficient de erupție, malpoziție
posteruptivă, dificultăți în igienizare, pericoronarită recidivantă, dinte
inclus, potențial de dezvoltare a unei formațiuni chistice,
ameloblastom) se va lua în considerare extracția sau odontectomia
dintelui respectiv.
Examenul ocluziei la adolescent va urmării cele trei planuri,
acordându-se o atenție deosebită dinților vecini unor zone edentate,
care pot avea tendințe de migrare. Se vor nota malpozițiile acestora,
frecvente în special în cazul edentației molarului prim permanent.

23
4.Metode clasice de examinare( inspectie, palpare, examen radiologic, alte
teste complementare )
Inspectia : se defineste ca fiind examinarea vizuala a regiunii cervico-
faciale.
Exo-oral :
- Din norma frontala :
o Forma fetei : ovaa, rotunda, triunghiulara, patrata
o Simetria/ asimetria, cu precizarea unei cauze : hemipareaza
faciala, devierea mentonului, deviatii de sept, cicatrici, procese
tumorale, procese inflamatorii.
o Proportionalitatea etajelor faciale
o Aspectul santurilor faciale : sterse/ accentuate
o Aspectul tegumentelor : fine/ aspre/ uscate/ modificari de
coloratie, congestie, paloare, integritate
o Rosul buzelor si portiunea dermica (inalta/medie/scurta)
o Fanta labiala : inchisa, deschisa , intredeschisa
o Pozitia stomionului : inalta, medie, joasa
o Raportul buzelor : treapta poztiva/negativa

- Din norma laterala : aprecierea tipului de profil al pacientului :

drept/concav/convex
Endo-oral :
- Inspectia apectului/culorii/formei/ integritatii:
o Mucoasei orale :
▪ Mucoasa mobila : labiala, jugala, limba,
planseu, val palatin
▪ Mucoasa fixa : palatinala si gingia fixa
▪ Frenuri, bride
▪ Limba
o Arcadelor dento-alveolare :
▪ Oglinda dentara
▪ Modificari unidetare si modificari de grup
dentar
▪ Ocluzia statica
▪ Ocluzia dinamica
o Glandelor salivare- calitatea si cantitatea salivei
o Igiena orala- indicele Ohi-s.

24
 Palparea : reprezinta examinarea tactila a structurilor cervico-faciale.

Prin palpare se apreciaza : dimensiunea, structura, sensibiltatea

dureroasa, consistenta, mobilitatea

Exooral se palpeaza :
- grupele musculare,
- ganglioni,
- contururi osoase,
- punctele de energenta a ramurilor senzitive ale nervului V (Trigemen)
- puncte sinusale
Endo-oral se palpeaza:
- insertii musculare
- vestibulul superior, inferior
- limba
- planseul bucal
- palatul dur
- dintii si leziunile acestora (cu sonda dentara )

Examenele complementare: se fac în funcţie de repercusiunile posibile ale

patologiei orale şi dentare asupra stării generale a copilului, putând fi indicate în
funcție de cazul clinic o serie de examene de laborator (examen bacteriologic,
hemoleucogramă, timp de sângerare, timp de coagulare, etc.). de asemenea,
examenul clinic se va completa cu evaluarea modelelor de studiu, examenul
radiologic și examenul fotostatic.
Examenul fotostatic: consta in realizarea si analizarea unor fotografii, din
norma frontala si din profil.
Scopul acestei investigatii:
- aprecierea modificarilor faciale datorate cresterii sau efectelor
terapeutice odontale,parodontale,protetice
- stabilirea unui diagnostic de anomalie dento-maxilara
- stabilirea unui plan de tratament
- urmarirea evolutiei cazului
Se vor nota punctele antropometrice pe fata pacientului, norma frontala:
- Trichion (Tr)- punct median, la insertia frontala a parului
- Ophrion(Oph)-punct median pe tangenta la linia sprancenelor
- Nasion (N)- punct situat la radacina nasului
- Punctul subnazal (Sn)- spina nazala anterioara

25
- Pogonion (Pg)- punctul cel mai proeminent pe barbie
- Punctul suborbitar(SOr)-punctul cel mai inferior de pe marginea orbitel
- Auricular (Au)-la nivelul tragusului
- Gnation (Gn)- punctul cel mai decliv pe marginea inferioara a
mandibulei
- Gonion (Go)- unghiul mandibulei
- Labial superior (Ls)-la nivelul filtrumului buzei superioare
- Labial inferior (Li)- median pe buza inferioara
- Stomion (St)- median pe linia de contact a buzelor

Analzia fotostatica din norma frontala urmareste evaluarea:

-Formei fetei
-Simetria:
Linii care ajuta la evaluarea simetriei faciale:
-Linia suprasprancenoasa
-Linia bipupilara
-Linia bicomisurala
-Linia bigoniaca
-Planul Frankfurt
-Linia mediana a fetei (Oph-N-Sn)

-Proportionalitatea etajelor fetei:

Etajul superior: Tr-Oph
Etajul mijlociu: Oph-Sn
Etajul inferior: Sn-Gn

Etajele mijlociu si inferior sunt de obicei egale.

-Aspectul santurilor faciale: sterse, accentuate
-Aspectul buzelor si relatia lor

Analiza fotostatica din norma laterala are rolul de a facilita realizarea

analizei de profil, prin inscrierea elementelor etajului inferior (buza
superioara, buza inferioara, menton) in campul de profil.

Profilul pacientului poate fi :

1. Profil drept (normal) :
-buza superioara este pozitionata in 1/3 anterioara a CP
-buza inferioara este pozitionata in 1/3 mijlocie a CP
-mentonul este pozitionat in 1/3 posterioara a CP

26
 2. Profil convex :
-buza superioara depaseste planul Dreyfuss
-mentonul este retras posterior de planul Simon

3. Profil concav :
-buza superioara este localizata in 1/3 mijlocie
-mentonul avanseaza spre 1/3 anterioara a CP

Tangenta gurii -masuratoare angulara- se obtine prin unirea Sn-pg.

Normal = unghi de 10 grade cu planul nazo-frontal
Daca valoarea:
o scade =>prognatism mandibular
o creste => retrognatism mandibular
Un fotomontaj complet contine si fotografii ale arcadelor dentare, si ale
arcadelor in ocluzie (frontal, lateral stanga si dreapta).

Evaluarea modelelor de studiu

Deși este un examen complementar utilizat mai frecvent de către ortodont,
modelul de studiu poate fi de ajutor și pedodontului. Acesta permite o prelungire a
timpului de examinare a arcadelor dentare, măsurarea unor indici. Având la
dispoziție modele de studiu seriate, pedodontul poate analiza evoluția sistemului
stomatognat al copilului.

Examenul radiologic
Examenul radiologic constituie un element de bază pentru toate observaţiile
clinice, de diagnostic şi decizie terapeutică. El este complementul indispensabil
examenului clinic şi trebuie să permită un bilanţ oro-dentar complet.
Examenul clinic singur aduce mai puţine informaţii la copil decât la adult,
din punct de vedere anamnestic şi pe de altă parte, în dentiţia temporară sau mixtă
statusul oro-dentar este într-o perpetuă remodelare.

27
 Principii radiologice în stomatologia pediatrică
1.Utilizarea unor filme ultra-rapide şi de dimensiuni corespunzătoare.
2.Diminuarea timpului de expunere la o treime, în raport cu cel al adultului,
deoarece ne aflăm în faţa unor ţesuturi şi mai puţin diferenţiate, care sunt mai
sensibile la radiaţii.
3.Limitarea numărului de expuneri şi evitarea examenelor radiologice apropiate în
timp.
4.La copii mici care nu-şi pot menţine filmul singuri fără să se mişte, se impune
ajutorul părinţilor.
5.Asigurarea protecţiei printr-un echipament adecvat, care să evite radiaţiile
secundare.
6.Verificarea periodică a aparaturii din dotare.

AAPD a stabilit următoarele concepte legate de indicațiile radiografiilor în

pedodonție, clasificând pacienții după tipul de consultație (pacient nou, pacient
chemat la control) și după statusul dentar (pacient cu risc crescut la carie, pacient
cu risc scăzut la carie).

Clasificarea pacienților după tipul de consultație

1. Pacient nou
➢ Dentiție temporară și dinți fără treme (3-6 ani)
Cea mai indicată radiografie este radiografia retrocoronară
posterioară (bitewing posterior); în situația în care copilul este mic
se poate efectua o radiografie panoramică, dar are dezavantajul că
nu oferă imagini detaliate. Radiografia retrocoronară posterioară
poate fi asociată și cu o radiografie ocluzală anterioară pentru
incisivi (numită uneori seria celor patru filme). Pe aceste
radiografii se poate evalua patologia segmentului anterior (carii,
tratamente pulpare, prezența incisivilor permanenți, anodonții sau
dinți supranumerari).
➢ Dentiție mixtă timpurie (6-9 ani)
Se poate efectua radiografia retrocoronară posterioară,
radiografia ocluzală, radiografia retroalveolară, panoramică în
asociere cu bitewing posterior. Aceste radiografii permit evaluarea
secvenței de erupție a caninilor permanenți, a premolarilor și a
molarilor doi permanenți, precum și a anomaliilor de dezvoltare a
acestora.

28
 ➢ Dentiție permanentă (peste 12 ani)
Pot fi indicate radiografii retroalveolare selective, bitewing
posterior și panoramică
2. Pacient chemat la control
Se indică bitewing posterior la intervale variate, în funcție de statusul
dentar și gradul de cooperare al pacientului: aproximativ 6 luni în
dentiție temporară și mixtă, iar în dentiție permanentă la 6-12 luni.
Clasificarea pacienților după statusul dentar
1. Pacient cu risc crescut la carie
Riscul crescut la carie se asociază cu igienă deficitară, deficiență în
consumul de fluor, consum prelungit de lapte (la sân sau sticlă), dietă cu
exces de hidrocarbonate, status dentar familial deficitar, defecte de smalț
dobândite, boli genetice). În aceste situații dacă sunt depistate carii
proximale, o radiografie retrocoronară trebuie repetată la 6 luni.
Leziunile carioase identificate doar la nivelul smalțului trebuie
monitorizate radiologic la 6 luni, până când leziunea s-a stabilizat mai
mult de 2 ani.
2. Pacient cu risc scăzut la carie – nu prezintă de obicei carii proximale.
La acești pacienți în dentiție temporară și mixtă radiografia
retrocoronară se indică la un interval de 12-18 luni. În dentiția
permanentă radiografia retrocoronară este necesară la un interval de 18-
24 de luni. Dacă în acest interval a apărut o carie proximală, pacientul
este trecut în categoria cu risc crescut la carie.

29
5.Metode moderne de investigare (transiluminarea(FOTI), magnificatia, ,
Radiografia digitala, tehnologia laser, evaluarea riscului la carie)

Transiluminarea suprafeţelor dentare sau sistemul FOTI este o metodă

folosită încă din anii ’70 şi presupune iluminarea suplimentară prin fibră optică a
dintelui presupus a fi cariat.
Principiul ce stă la baza metodei este acela că smalţul cariat prezintă un
indice mai scăzut de transparenţă comparativ cu smalţul sănătos. Studiile efectuate
ulterior au demonstrat faptul că sistemul FOTI permite o diagnosticare superioară a
leziunilor carioase incipiente de la nivel ocluzal, faţă de radiografia de tip bite-
wing. Un update al sistemului prezentat mai sus îl reprezintă metoda DIFOTI, care
a fost aprobată de FDI pentru detectarea cariilor mai sus menţionate, dar şi a
cariilor secundare, rezultate în urma unor tratamente restauratoare incorecte.
Imaginile digitale obţinute prezintă o rezolutie si o fidelitate superioară.

Magnificatia
Incepand cu anii’70 medicii dentisti au inceput sa analizeze utilizarea
magnificatiei in stomatologie. Aceasta presupune utilizarea lupelor dentare si a
microscoapelor.
Lupele dentare sunt cele mai frecvent utilizate dispozitive pentru
magnificare, datorita preturilor mai accesibile si a usurintei de utilizare fara
schimbari majore in protocolul de lucru si ergonomie. Ele sunt disponibile in
multiple variante si modele oferind magnificari de pana la 6.5X. Exista si
dezavantaje care limiteaza utilizarea lor in randul medicilor: lipsa pozitiei fixe
(miscari fine ale capului medicului deregleaza imaginea campului operator marit);
necesitatea schimbarii lupei pentru a obtine magnificatie diferita.
Utilizarea microscoapelor in stomatologie prezinta numeroase avantaje, si
sunt un adevarat castig in etapele de diagnostic si tratament.
Beneficiile utilizarii lui in stomatologie sunt unanim acceptate:

1. Vizibilitate crescuta
Datorita magnificarii si a luminii transmise prin fibra optica la campul
operator este posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de vizibilitate
incomparabil imbunatatite fata de privirea directa cu ochiul liber.

2. Creste calitatea tratamentului

Exista numeroase studii publicate pe tema cresterii calitatii tratamentelor
efectuate sub control microscopic datorita preciziei diagnosticului si realizarii mai
fine a diferitelor etape de tratament [5-10]. 3. Tratamente minim invazive prin
scaderea sacrificiului de tesutul dentar

30
 Principiile stomatologiei minim invazive au devenit in prezent o prioritate
pentru fiecare medic dentist. Ele sunt mai usor de respectat lucrand cu
magnificatie. Depistarea precoce a cariilor incipiente inainte de extinderea lor este
imposibil de realizat cu ochiul liber fara magnificatie la fel ca indepartarea
materialelor de obturatie vechi in conditii de siguranta absoluta pentru tesutul
dentar sanatos restant.

3. Scaderea tipului de adaptare ocluzala a restaurarilor directe

Utilizand magnificatia in faza de modelare ocluzala a materialelor compozite

din care se realizeza obturatiile se pot reduce aproape total excesele de material
aplicate la nivelul suprafetelor ocluzale, scazand asadar timpul de adaptare
ocluzala.

4. Pozitie ergonomica de lucru

Medicii dentisti care folosesc microscopul operator dentar declara fara

echivoc ca marirea campului operator, cresterea intensitatii iluminarii, pozitia
ergonomica in timpul lucrului si certitudinea controlului procedurilor realizate
conduc impreuna la scaderea drastica a oboselii oculare, a durerilor musculo-
scheletale si scad oboseala psihica. Toate acestea aduc un beneficiu net in favoarea
calitatii vietii medicului dentist in conditiile respectarii indicatiilor de ergonomie a
lucrului la microscop.

5. Siguranta si motivatia medicului

Utilizarea unui microscop creste siguranta abordarii anumitor tratamente

prin increderea de reusita adusa de posibilitatea controlarii si verificarii vizuale
precise a detaliilor care sunt importante in fiecare faza de lucru, de la curatarea si
prepararea cavitatilor carioase pana la adaptarea de finete a lucrarilor protetice
ceramice etc.

6. Comunicare mai buna cu pacientul si asistentul medical

Utilizarea microscopului operator dentar ofera posibilitatea de a realiza

fotografii si materiale video care la finalul tratamentului pot fi aratate pacientilor
astfel incat acesta sa fie corect si deplin informat asupra particularitatilor cazului
propriu. Imaginile au menirea de a face intelegerea mai usoara si explicatiile
medicului argumentate. Mai mult decat atat, in munca la 4 maini, asistentul

31
medical este mai eficient daca poate urmari direct (fie pe ecran fie printr-un ocular
dedicat) campul operator asa cum il vede medicul, acest lucru dandu-i posibilitatea
de a interveni prompt in anumite etape in care ajutorul este direct necesar (pentru
adaptarea unei matrici, fixarea unei cleme de diga etc).

7. Evitarea iatrogeniilor

Lucrul intr-un camp operator bine iluminat si marit de peste 20 de ori ofera
medicului posibilitatea de a fi extrem de precis in miscari atunci cand utilizeaza
instrumentar agresiv, mai ales freze la turatii mari, montate in turbina sau chiar
piesa contra unghi. Se pot asfel evita: atingerea dintelui vecin atunci cand se
prepara cavitati proximale sau se slefuiesc dinti pentru lucrari protetice,
indepartarea nedorita a unei zone de dentina care sa conduca la deschiderea
camerei pulpare etc. Aceste lucruri sunt, in multe cazuri greu de controlat atunci
cand nu exista magnificatie si iluminare buna, mai ales in conditiile in care campul
operator este obstructionat vizual de prezenta apei de racire amestecata cu particule
de smalt si rumegus dentinar.

Radiografia digitala
Tehnica de radiologie digitala prezinta o serie de avantaje fata de radiologia
conventionala clasica, dintre care, cea mai importanta o reprezinta calitatea
imaginii radiologice. Imaginea radiologica ce ajunge la nivelul unui computer care
este anexat aparatului radiografic digital poate sa fie prelucrata, astfel incat
valoarea diagnostica este maxima. Printarea imaginilor radiografice pe filme (daca
se doreste acest lucru ulterior) astfel obtinute este net superioara filmelor
radiografice conventionale / standard.
In tehnica de radiologie digitala, imaginea radiologica poate sa fie
inregistrata pe un CD / DVD, poate sa fie trimisa prin email, astfel incat pentru
pacient este mult mai usor sa transmita investigatiile radiodiagnostice medicului
sau curant.
Un alt avantaj major al tehnicii de radiologie digitala este faptul ca toate
investigatii radiologice ale unui pacient pot sa fie arhivate, astfel incat intotdeauna
exista posibilitatea compararii aspectelor radiografice, avantaj important in special
in evaluarea raspunsului postterapeutic (status postpneumonii dupa tratament
antibiotic, de exemplu). Pacientul nu va mai trebui sa revina la control cu toate
radiografiile anterioare (adeseori numeroase si voluminoase), datorita posibilitatii
de arhivare a imaginilor radiografice.
Achizitia in sistemul radiologic digital este mult mai rapida, aspect
important in special in radiografiile de schelet osos, de asemenea imaginea este

32
transmisa imediat in computerul atasat sistemului radiologic digital, fiind
vizualizate astfel de medicul radiolog care poate sa recomande sau nu alte
incidente suplimentare, in functie de aspectul radiografic, cu eficienta maxima si
cu un timp scurt de examinare.

Tehnologia laser
Mecanismul DIAGNOdent (Kavo, Biberach, Germania), care funcționează
pe principiul fluorescenței cu laser, se bazează pe monitorizarea luminii
fluorescente emise de protoporfirină, un pigment sensibil la lumină, ca urmare a
activităților metabolice bacteriene prin trimiterea fasciculului cu o lungime de undă
de 655 nm la suprafața dintelui și cuantificarea valorilor optice prin fibre optice.
Gradul de demineralizare este monitorizat cu valori cuprinse între 0-99.
Metoda fluorescenței cu laser este un instrument simplu care este ușor de
acceptat de către copii și poate fi citit în câteva secunde, fără a fi nevoie de
cooperare. Poate fi utilizat în special atunci când leziunile carioasede pe suprafețele
proximale nu pot fi detectate vizual.
Este adecvată ca instrument suplimentar pentru examinarea vizuală și
furnizează rezultate cantitative în diagnosticarea cariilor fără expunere la radiații,
care poate fi cauzată de radiografie.

33
6.Rolul modelelor de studiu și a fotografiilor în elaborarea diagnosticului

Modelele de studiu si fotografiile faciliteaza elaborarea diagnosticului

pacientului.

Scopul modelelor de studiu este:

- stabilirea diagnosticului de ocluzie functionala de convenienta,

habituala (denumita si de obisnuinta) sau patologica si a planului de
tratament ;
- detinerea unei valori cu caracter didactic;
- folosirea ca documente medico-legale;
- valorificarea stiintifica; utilizarea unor mijloace eficiente de educatie
sanitara a pacientilor.
- Prelungirea examinarii pe termen nelimitat
- realizarea masuratorilor exacte care vor fi baza spre alcatuirea unui plan
de tratament mai bun
- anticiparea rezultatelor
-
Avantajele utilizarii fotografiilor dentare in stabilirea diagnosticului :
- este non invazivă.
- este rapidă (economie de timp) și ușoară (nedureroasă) pentru pacient
- calitatea informației (imaginii) poate fi controlată instantaneu.
- oferă detalii și informații care uneori pot să scape la o primă examinare
clinică obișnuită. Posibilitatea magnificării (prin funcția de zoom in)
permite evidențierea unor detalii invizibile cu ochiul liber. Acest aspect
devine extrem de util medicilor care nu au la dispoziție sisteme speciale
de magnificare (lupe, microscop)
- este o formă imediată de comunicare universală.
- poate deveni un sistem de antrenament și îmbunătățire a capacității de
observație și analiză a medicului prin utilizarea constantă .
- este accesibilă financiar. Tehnologia devine din ce în ce mai accesibilă
și din punct de vedere financiar. Rezultate satisfăcătoare pot fi obținute
și cu sisteme foto de nivel mediu. Dar chiar și investiția în sisteme
fotografice profesionale se poate dovedi mai ieftină și mai productivă
prin avantajele pe care le aduce. Probabil că cel mai mare avantaj pe
care îl oferă fotografia dentară cainstrument de diagnostic este acela că:
permite prelungirea examinării pe termen nelimitat.

34