Disciplina Protetică dentară Mobilizabilă, anul VI

An universitar 2019-2020,semestrul II

PROTETICA DENTARA
MOBILIZABILA
 CONCEPT
Este piesa protetica cu caracter
mobilizabil destinata tratamentului
variatelor forme de edentatie
partiala.
CLASIFICAREA PROTEZELOR MOBILIZABILE

1. Dupa forma clinica a edentatiei partiale pe care o trateaza:

Uniterminale;
Biterminale;
Laterale;
Latero-laterale;
Frontale;
Subtotale.
Fig.1. Edentatie uniterminala
 2. Dupa material:
 Acrilice;
 Mixte;
 Din materiale
alternative
(poliamide,
copoliamide);
 Polimeri cu
performante
ridicate BioHPP –
High Performance
Fig.2. Protetica scheletata mixta
Polymer
3. Dupa forma bazei seii si a elementelor de legatura
dintre sei:

Cu placa totala acrilica;

Cu placa totala metalica;
Cu placa redusa acrilica;
Proteza scheletata.
 4. Dupa tehnologie:

Prin polimerizare;
Prin turnare;
Prin injectare (fig. 3);
Mixte.

Fig.3. Proteza pe schelete injectata

Vertex Thermosens
5. Dupa sistemele de stabilizare de care dispune:

 Cu mecanisme simple (crosete) : Fig.4. Coroane cu capse

-din sarma;
-mixte;
-turnate;  Cu sisteme speciale:
-prefabricate. -culise;
-capse (fig.4.);
-bare conjunctoare;
-telescop (fig.5.);
-magneti;
-balamale si articulatii;
Fig.5. Proteza scheletata -disjunctorii de forte.
cu coroane telescopate
 6. Dupa scop:

tata
Provizorie; ch
ele
. S
Terapeutica; Fig .6

De tranzitie;
Scheletata (fig. 6);
Maxilo-faciala.
7. Dupa tipul de sprijin:

Dento-parodontal;
Muco-periostal;
Mixt dento-parodontal si muco-periostal;
Mixt dento-implantar si muco-periostal;
Implantar (sprijin osos).
 PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA
CU PLACA ACRILICA (CLASICE)

Este cel mai simplu gen de proteza partiala

mobilizabila, destinata restaurarii protetice a unor
situatii variate de edentatie partiala.
 AVANTAJE

Prin pretul relativ redus al acestei constructii

protetice, proteza partiala cu placa acrilica constituie
una dintre alternativele “sociale” de rezolvare
protetica a edentatiilor partiale.
Alte avantaje:
Pot fi utilizate ca mijloace terapeutice la orice varsta,
inclusiv la copii;
Pot fi usor readaptate;
Sunt ieftine, chiar compensate partial in sistemul nostru
de asigurari de sanatate
 DEZAVANTAJE

Avantajul economic , adresabilitatea si relativa

simplitate tehnica de obtinere a acestui tip de proteza
nu compenseaza insa dezavantajele majore pe care le
poseda.

o Sunt inconfortabile pentru pacient, datorita ocuparii

unui spatiu insemnat din cavitatea bucala prin
grosimea placii de minim 2 mm;
 DEZAVANTAJE
o Datorita rezorbtiilor accelerate pe care le provoaca
se infunda continuu si sunt instabile;

o In timp, prin actiunea lor necontrolabila, crosetelor

dentare din sarma li se atribuie calitatea de
“mijloace de extractie lenta, dar sigura, a dintilor pe
care se ancoreaza”;
o Bazele groase si extinse ale protezelor
reduc drastic perceptia senzatiilor termice
si gustative;

o Frecventa stomatopatiilor protetice la

purtatorul de proteze partiale acrilice
este mare;
o Contactul direct al pieselor protetice cu
parodontiul marginal al dintilor restanti si
igienizarea lor defectuoasa determina aparitia si
progresiunea bolii parodontale;

o Exista cazuri de accidente la purtatorii de

astfel de proteze, manifestate prin ingestia sau
inhalarea acestora, traseu destul de greu de
urmarit radiologic mai ales al celor fara
crosete, datorita radiotransparentei;
o Fisurarea si fracturarea frecventa a bazei,
ca si fractura elementelor de mentinere
(crosete de sarma);

o Senzatia de resemnare a pacientilor

in fata precarității pieselor protetice
 CLASIFICARE
Protezele partiale acrilice,
dupa scopul pentru care sunt realizate, pot fi:

PROVIZORII:
-imediate;
-precoce;
-terapeutice;
-de tranzitie.
DE DURATA:
-sunt denumite si proteze sociale; la noi in tara in
proportie de 90-95 % a cazurilor de edentatii partiale
intinse se rezolva prin astfel de piese protetice, datorita:

Pretului de cost redus;

Al dotarii cu materiale accesibile;
A usurintei de confectionare de catre
orice tehnician dentar.
 PROTEZA FLEXIBILA
AVANTAJE:
 Echilibru foarte bun intre rezistenta mecanica, ductilitatea,
termorezistenta si flexibilitatea inerenta;
 Rezistenta crescuta la oboseala si memorie elastica deosebita;
 Structura lor poate fi modificata pentru cresterea rigiditatii si
rezistentei la uzura;
 Elasticitate crescuta; teza
. Pro la
 Nu contin monomer rezidual; . 7 bi
Fig flexi
 Teoretic nu se fractureaza;
 Greutate mica;
 Impermeabile pentru fluidele din mediul bucal.
 PROTEZA FLEXIBILA
DEZAVANTAJE:
 Aceste proteze nu rezista suficient la abraziune;
 Nu mentin DVO la solicitarile ocluzale;
 Deformarea permanenta in timpul masticatiei determina
prin flexibilitate solicitarea inegala si atrofia
consecutiva a suportului muco-periostal al campului
protetic, protezele flexibile ignorand un principiu
elementar in tehnica si tehnologia protezelor mobile si
mobilizabile : baza protezei trebuie sa fie rigida si
nedeformabila.
 ELEMENTELE COMPONENTE ALE
UNEI PROTEZE PARTIALE
MOBILIZABILE CLASICE CU PLACA
ACRILICA

 Bazele si seile;
 Arcadele dentare artificiale;
 Elementele de mentinere si stabilitate.
 SEILE PROTEZEI PARTIALE
MOBILIZABILE ACRILICE

 Sunt elementele care acopera crestele edentate si

la nivelul carora se monteaza dintii artificiali;
prin intermediul seilor se transmit presiunile de
masticatie substratului muco-periostal;

 Prezinta o fata mucozala si o fata externa

lustruita care are doi versanti: vestibular si oral;

 Pe fata externa se fixeaza dintii artificiali ai

protezei, pe mijlocul crestei;
 Versantul oral la maxilar se continua cu baza
protezei, iar la mandibula se extinde pana aproape
de fundul de sac lingual;
 Versantul vestibular se extinde pana la nivelul
mucoasei pasiv mobile;

 In edentatiile terminale seile trebuie sa cuprinda

la maxilar tuberozitatea maxilara in totalitate, iar
la nivelul mandibulei portiunea fixa a tuberculului
piriform, pana la insertia ligamentului pterigo-
mandibular.
 BAZA PROTEZEI PARTIALE

Realizeaza legatura dintre sei;

Este rezistenta la solicitarile mecanice si
nedeformabila;
Este distantata de parodontiul marginal al
dintilor restanti;

Este bine sa fie simetrica;

 Vine in contact cu suprafata orala a dintilor restanti pana la
nivel supracingular in cazul frontalilor si aproape de
suprafata ocluzala la dintii laterali, in zona supraecuatoriala,
indeplinind rolul de contracroset;

 Se poate prezenta sub mai multe forme:

Fig.8. Placa palatinala
 Placa palatinala totala; posterioara redusa
 Placa palatinala redusa (fig. 8);
 Placa fenestrata (fig. 9);
 Placa decoletata;
 Placa linguala. Fig.9. Placa fenestrata
 ARCADELE DENTARE ARTIFICIALE

o Sa se armonizeze cu dintii naturali ai pacientului

si cu eventualele restauratii existente in cavitatea
bucala;
o Dinti din acrilat (sunt ieftini, realizeaza legatura
chimica cu baza, se pot ajusta ocluzal si relustrui,
dar se abrazeaza si nu pastreaza DVO);

o Dinti din ceramica mai rar, sunt scumpi, prezinta

stabilitate cromatica, rezistenta, nu se pot
prelucra si sunt casanti.
ELEMENTELE DE MENTINERE SI STABILITATE

• Se confectioneaza din sarma rotunda de

o wipla
o aur 750 ‰
o wiptan (Co-Cr).

• Se utilizeaza ca mijloace de
mentinere si stabilizare a protezelor
partiale cu placa acrilica.
Diametrul sarmei este de 0.6 – 0.8 mm, crosetele
confectionate avand avantaje si dezavantaje:

AVANTAJE:
 Flexibilitate si elasticitate mare;
 Reparatie usoara prin inlocuire cu alt croset;
 Contactul liniar cu dintele nu uzeaza substanta dura dentara.

DEZAVANTAJE:
 Suprasolicitarea dintilor pe care se aplica;
 Activarea empirica;
 Posibilitatea de dezvoltare a unor forte orizontale.
 TIPURI DE CROSETE DIN SARMA

CROSETUL CERVICO-ALVEOLAR (IN BUCLA):

Poate fi deschis dental sau edental;

Se indica pe dintii cu Se recomanda la

retentivitati crescute, deoarece protezele terminale,
bucla, prin lungimea ei, asigura unde bratul activ se
o mai mare elasticitate. opune tendintei de
basculare a protezei.
Crosetul se opune tendintei de
desprindere a protezei de pe
campul protetic si de distalizare.
Crosetele cervico-alveolare fiind aplicate
in jumatatea cervicala a dintilor pe care
se aplica sunt acoperite de buze si sunt
putin sau de loc vizibile, avand astfel un
avantaj estetic fata de alte tipuri de
crosete.

Fig.10. Croset cervico-

alveolar deschis dental

Fig.11. Crosetul in bucla

 CROSETUL CERVICO-OCLUZAL (CU UMAR)
Se poate utiliza in
varianta deschisa dental sau edental.

Este utilizat de multe ori ca Se foloseste in

element de ancorare al
protezelor partiale acrilice
atat la maxilar cat si la
mandibula, pe dinti cu
retentivitati coronare
moderate sau reduse.
edentatiile terminale,
cand intre dintele
limitant al bresei
terminale si cel vecin
exista o trema.
 Extremitatea libera a crosetului se
opune bascularii prin desprindere a
protezei, iar portiunea supraecuatoriala
se opune infundarii si deplasarilor
laterale ale protezei

Fig.12. Crosetul cervico-

ocluzal si cel cervico-ocluzal
intors (acesta din urma este
indicat pe molari mezializati,
cu retentivitatea mezio-
vestibulara)
 CROSETUL STAHL (OCLUZO-INTERDENTAR)
Se utilizeaza mai ales la protezele acrilice in edentatiile
de clasa a II-a si a III-a, cand se aplica pe hemiarcada
integra.
Portiunea ocluzala a crosetului, care trece prin nisa
masticatorie, se opune infundarii protezei pe campul
protetic, in timp ce ansa actioneaza pentru mentinerea
protezei.

Fig.13. Crosetul
ocluzo-interdentar Stahl
 CROSETUL INELAR JACKSON

Este indicat pentru stabilizarea protezelor

de clasa a II-a si a III-a Kennedy, fiind
plasat pe partea opusa edentatiei.

Fig.14. Crosetul inelar

incalecat al lui Jackson (rol
de stabilizare, mentinere si
partial de sprijin)
 CROSETUL MUCO-ALVEOLAR
Se utilizeaza la maxilar in edentatiile terminale, la
pacientii cu zambet gingival, la care procesul alveolar
din zona frontala este retentiv.

Actioneaza indeosebi prin activitate reflexa de contractie

musculara la nivelul orbicularilor buzelor si al
buccinatorilor sau prin sprijinirea pelotei de procesul
alveolar retentiv.

Fig.15. Crosetul muco-alveolar

CROSETELE PROXIMALE CU PATRICE SI IN CASETA
Cel cu patrice se recomanda in zona frontala cand
dintele limitant este o proteza fixa unidentara sau
element de agregare al unei punti, prevazut cu o patrice
proximala de care se agata crosetul.

Cel cu caseta este identic cu precedentul, dar vrful

crosetului se insera intr-o cavitate proximala. Se
utilizeaza mai ales in edentatii intercalate reduse.

Fig.16. Crosetul cu patrice

CROSETUL DE SARMA CU TREI BRATE IN BUCLA
TIP KENNEDY
Este unul dintre crosetele din sarma a carui configuratie
deriva din design-ul crosetului circular care, pe langa
mentinere si stabilitate,asigura protezei partiale si un
oarecare sprijin parodontal, cel putin pana la dezactivarea
crosetului.

Crosetul se compune dintr-o portiune retentiva care

pleaca din placa protezei, se continua pe fata
vestibulara a dintelui cu un brat asemanator cu cel al
crosetului cu o bucla.
 Portiunea superioara a acestei bucle se
continua cu o bucla ocluzala la nivelul fosetei
proximale respective, crosetul continuand cu o
noua bucla pe fata orala a dintelui, care se
termina cu a doua retentie in placa acrilica.
Toata morfologia acestui croset se realizeaza
prin indoirea cu clestele a unui singur fragment
de sarma.

Fig.17. Crosetul in bucla

cu trei brate tip
Kennedy
 CROSETUL IN “G”

Se indica in special pe molari si prin configuratia sa este

unul din crosetele de sarma care realizeaza si un oarecare
sprijin parodontal.

Se confectioneaza din sarma de wiptam de 0.9 mm.

Portiunea ocluzala este situata de partea opusa

edentatiei, astfel incat este evitata posibilitatea
inclinarii dintelui spre edentatie in timpul masticatiei.
Conditia este, ca si la cel in bucla cu trei brate, sa
existe spatiu fata de antagonisti pentru ca
portiunea terminala a bratului situata ocluzal sa
nu interfereze cu ocluzia.

Fig.18. Crosetul de sarma in “G”

 CROSETUL BONYHARDT
Este o varianta a crosetului cervico-alveolar, al carui
portiune retentiva are forma literei T, crosetul fiind
realizat artizanal.
Varianta prefabricata din tabla a acestuia poarta
denumirea de croset Budlong.

Fig.19. Crosetul Bonyhardt Fig.20. Crosetul Budlong

 CROSETUL RUSH

Se indica numai atunci cand lipseste papila interdentara.

Portiunea care se insera in spatiul

interproximal cervical poate avea forma
circulara sau de sageata.

Fig.21.Crosetul din sarma Rush

FAZELE CLINICO-TEHNICE DE
EXECUTIE ALE PROTEZELOR
PARTIALE MOBILIZABILE CU
PLACA ACRILICA (CLASICE)
 FAZE CLINICE
1. Examinarea pacientului si stabilirea etapelor tratamentului;

2. Pregatiri preprotetice nespecifice si specifice;

3. Amprenta preliminara;

4. Adaptarea lingurii individuale si amprenta

finala. Amprentarea arcadei antagoniste;

Fig. 22. Amprenta preliminara

 5. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare
(fig.23.);
6. Varificarea machetei cu dinti in cavitatea Fig.23. Orientarea
bucala; arcului facial in functie
de planul Frankfurt (A)
7. Inserarea protezei in cavitatea bucala; sau planul lui Camper
(B)
8. Echilibrarea ocluzala si retusari ale bazei.
FAZA DE LABORATOR
1. Confectionarea modelului preliminar;

2. Confectionarea lingurii individuale;

3. Confectionarea modelului de lucru;

4. Confectionarea sabloanelor de ocluzie;

5. Montarea in simulator (ocluzor);

6. Confectionarea machetei preliminare din

ceara cu dintii artificiali;

7. Modelarea finala a machetei cu dinti;

8. Confectionarea si fixarea crosetelor din sarma;

9. Confectionarea tiparului, ambalarea;

10. Prepararea, indesarea, presarea si

polimerizarea rasinii acrilice;

11. Dezambalare, prelucrare, lustruire.

Va multumesc!