Disciplina Protetică dentară Mobilizabilă, anul VI

An universitar 2019-2020,semestrul II

MIJLOACE OBIȘNUITE DE
MENȚINERE, SPRIJIN ȘI
STABILIZARE ALE PROTEZELOR
PARȚIALE
 DESCRIEREA ELEMENTELOR UZUALE DE
MENȚINERE, SPRIJIN ȘI STABILIZARE ALE
PROTEZELOR PARȚIALE
CROȘETE DENTARE DIN SÂRMĂ
CROȘETE TURNATE
CROȘETE MIXTE
CROȘETE SPECIALE
FUNCȚIILE CROȘETELOR TURNATE
CROȘETE TURNATE
 Croșetele constituie legătura directă a protezei
parțiale cu dinții naturali de pe arcadă.

Croșetul este elementul de menținere și

stabilizare cel mai vechi cunoscut și trebuie
considerat și ca mijloc de profilaxie și terapie, a
cărui valoare mecano-estetică și ale cărui calități
profilactice și de confort realizează, odată cu
funcția, conservarea dinților restanți.
 CLASIFICARE
Dupa modul în care acționează asupra
dintelui, croșetele dentare turnate sunt:
a) Circulare: ambele brațe pornesc din corpul
croșetului;
b) Divizate: brațul retentiv pleacă din scheletul
protezei;
c) Monoactive: brațul activ plasat subecuatorial
și cel opozant supraecuatorial;
d) Biactive: ambele brațe plasate subecuatorial.
FUNCȚII

• MENȚINERE
• STABILIZARE
• RECIPROCITATE
• PASIVITATE
• SPRIJIN
• ÎNCERCUIRE
• MENȚINERE INDIRECTĂ
MENȚINERE
• Este funcția prin care croșetul împiedică
desprinderea involuntară a protezei de pe
câmpul protetic;
• Se datorează brațului retentiv al croșetului;
• Depinde de gradul de retentivitate al dintelui
stâlp;
• Necesită stabilirea ecuatorului protetic al
dintelui cu ajutorul paralelografului în funcție
de axa de inserție.
 STABILIZARE
• Este funcția prin care croșetul se opune
deplasărilor orizontale;
• Elementele rigide ale croșetului trebuiesc
plasate bilateral;
• Prelungirea brațelor opozante rigide pe mai
mulți dinți mărește stabilizarea;
• Solidarizarea prin microproteze a dinților
stâlpi mărește valoarea lor parodontală și
rezistența la mișcările orizontale ale protezei.
 RECIPROCITATE
• Este funcția croșetului prin care se
neutralizează efectul porțiunii flexibile a
brațului retentiv, care solicită orizontal dintele
stâlp în timpul inserției și dezinserției.
• Șlefuirea feței pe care se aplică brațul opozant.
• Aplicarea de microproteze al căror
perete oral este paralel cu axa de
inserție;

• Renunțarea la brațul opozant, rolul de

contracroșet revenind unui pinten intern
sau unui conector secundar, plasat
interdentar.
 PASIVITATE

• Este funcția croșetului prin care acesta,

după ce este aplicat corect pe dintele
stâlp, nu trebuie să mai exercite forțe
active.
 SPRIJIN

• Este funcția prin care croșetul se opune

deplasărilor verticale în direcția mucozală,
asigurând sprijinul parodontal;
• Elementul principal care asigură sprijinul
parodontal este pintenul;
• Pintenii interni vor fi plasați pe dinți
acoperiți cu microproteze;
• Pintenii externi pot fi aplicați pe dinți
neacoperiți în lăcașe de mici dimensiuni
perate în smalț prin frezare;
• Orice pinten trebuie întărit cu un conector
secundar.
ÎNCERCUIRE

Este funcția prin care croșetul trebuie să

cuprindă mai mult de 180 ᵒ din
circumferința dintelui;
La încercuire trebuie să ia parte numai
porțiunile rigide ale croșetului;
Asigură stabilizarea orizontală a protezei
în sens sagital și transversal.
MENȚINERE INDIRECTĂ
Prin porțiunile terminale flexibile ale brațelor
retentive ale croșetelor circulare orientate
către edentație;
Prin jumătatea distală,subecuatorială,
orientată către edentație,a porțiunii orizontale
a croșetului divizat în ″T″:
Prin brațele opozante, mai ales cele care
sunt plasate pe microproteze prevăzute cu
prag supragingival.
Urmările lipsei menținerii indirecte:

Oboseală rapidă și uzura mijloacelor de

menținere directă;
Solicitarea nefiziologică a dinților
stâlpi;
Eroziuni și carii ale dinților stâlpi;
Lipsa de confort pentru pacienți.
Factorii de care depinde calitatea
menținerii indirecte:

Eficacitatea menținerii directe;

Distanța de plasare a elementului
antibasculant, în funcție de lungimea șeii
terminale, situarea axei de basculare și locul
plasării elementului contrabasculant față de
axa de basculare;
Rigiditatea conectorului secundar al
elementului contrabasculant;
Existența unui lăcaș special pregătit;
Valoarea parodontală a dinților stâlpi
indirecți.
 PARTICULARITĂȚI DE DESIGN

Multe principii de design ale protezelor

scheletale se bazează mai mult pe
experiența clinică decât pe dovezile
științifice.
Principii:
1. Un croșet ar trebui întotdeauna să aibă
sprijin.
a) Vârful retentiv al croșetului va pierde
contactul cu dintele. Astfel, nu va mai asigura
retenția protezei până când există suficientă
deplasare a protezei în direcție ocluzală care
restabilește contactul croșetului cu dintele;
proteza ar putea să pară largă pacientului.
b)Vârful croșetului se poate afunda și afecta gingia.

Fig.1. Sprijinul croșetului

 Această regulă nu este universal valabilă.

Deseori, proteza parțială mobilizabilă

cu suport mucozal utilizează croșete din wipla
fără a asigura suportul dentar.

Însă și în această situație, dintele suport pentru

croșet poate fi ușor obținut prin extinderea
brațelor croșetului pe suprafața ocluzală.
 Ar fi preferabil să se omită suportul
dentar, acolo unde este cazul clinic arată
prezența unui număr extrem de mic de
dinți restanți, iar sprijinul pe aceștia ar da
naștere unei axe de basculare.
 2. Croșetul inelar pe molar trebuie să
aibă pinteni ocluzali mezial și distal

a) Poate contribui la o sarcină mai mare

axial a unui dinte stâlp înclinat așa cum
este indicat de săgeata neagră.

Acest lucru va reduce pârghia pe dinte

comparativ cu utilizarea unui sprijin Fig.2. Croșet inelar
doar la nivel mezial. aplicat pe croșet
b) Poate susține brațul croșetului pe dinte la
nivel distal.

Dacă brațul croșetului este inadecvat înclinat,

este improbabil ca brațul să se deplaseze
gingival astfel încât să traumatizeze țesuturile
parodontale.
Metoda cea mai utilizată pentru sprijinul unui
croșet inelar este cu sprijin ocluzal adiacent
șeii.
3. Un croșet inelar pe molar, care angajează o
retentivitate linguală, ar trebui să aibă un
element de rezistență vestibular.

Fig.3. Elementul de rezistență vestibular al croșetului inelar

Croșetul inelar pe molar are un braț lung, care
este vulnerabil la deformări accidentale dacă
este manipulat greșit.Pentru a preveni acest
lucru se adaugă un braț suplimentar la nivel
vestibular.

Această variantă nu este îmbrățișată de

specialiști, posibil datorită complicațiilor de
design și faptului că reține placa bacteriană și
reduce toleranța pacientului.
 4. Croșetele pot fi utilizate pentru menținere
indirectă pentru o șea distală prin plasare la
nivelul hemiarcadei opuse.
În locul alegerii soluției sprijinului indirect pentru o
șea distală, se recomandă:

a) Optimizarea sprijinului direct prin:

• extensia totală a bazei;
• utilizarea de pinteni ocluzali meziali;
• optimizarea menținerii în mod regulat.
b) Minimalizarea sarcinilor ocluzale generate în
timpul masticației prin reducerea suprafeței ocluzale
totale. Este foarte important să se reducă suprafața
ocluzală deoarece aceasta reduce lungimea
pârghiei creată de șeaua distală. Suportul indirect
poate fi util în protezarea edentației clasa a IV-a
Kennedy.

Fig.4. Utilizarea menținerii indirecte

 5. Croșetele cu sprijin ocluzal nu ar trebui să
fie plasate la o distanță mai mică de 1mm de
marginea gingivală.
• Dacă croșetul se află la o distanță mai mică de 1
mm, atunci există probabilitatea de a leza țesutul
gingival.
• Dacă croșetul nu este susținut de un pinten,
distanța dintre vârful croșetului și marginea
gingivală ar trebui să fie mai mare de 1 mm, astfel
încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul
protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia.
 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să
pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate
scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare.

• Acest lucru are de obicei loc în:

a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității
disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o
retentivitate maximă la una minimă, atunci
această retentivitate poate fi prea mică pentru a
asigura retenția adecvată în regiunea vârfului
croșetului.
b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe
dinte. Doar treimea terminală a croșetului
poate trece de ecuatorul protetic, componenta
mai rigidă rămânând deasupra acestuia.

Astfel, dacă croșetul nu are traiectoria corectă,

vârful croșetului poate fi plasat inutil aproape
de marginea gingivală, iar porțiunea inițială a
croșetului va fi plasată mult prea sus la nivelul
dintelui încât poate crea interferențe ocluzale.
Un tip de croșet care nu respectă întru totul
acest principiu este croșetul cu acțiune
posterioară inversă.

Fig.5. Croșetul cu acțiune posterioară inversă

 7. Dacă retentivitatea unui dinte care va
susține un croșet este mai mică de 0.25
mm, atunci este necesar să se adauge rășină
compozită pentru a crea cel mult o valoare
de 0.25 mm.
• Rășina compozită ar trebui să acopere o
porțiune largă a suprafeței dentare pentru a
putea fi ușor modelată în conformitate cu
conturul dentar. O cantitate mai mică de
rășină compozită nu este la fel de eficientă.

Fig.6. Creșterea
retentivității dintelui
prin adaos de rășină
compozită
8. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să se
utilizeze doar la nivelul molarilor dacă sunt
realizate din aliaj de crom-cobalt.

• Un croșet cu sprijin ocluzal aplicat la

nivelul unui molar poate avea o
lungime de 15 mm, însă la nivelul unui
canin sau premolar valoarea va fi
considerabil mai mică.
• Un croșet inelar aplicat pe un molar poate
avea lungime mai mare de 15 mm, însă
creșterea convexității apare în urma creșterii
corespondente a rigidității astfel că o
retentivitate de 0.25 mm rămâne valoarea
maximă care poate fi utilizată.
 Un croșet cu sprijin gingival poate avea o
lungime mai mare de 15mm și în acest caz
croșetul se poate angaja în zone cu retentivitate
mai mare de 0,25 mm.

Un croșet scurt de crom-cobalt plasat într-o

zonă fără retentivitate este ideal pentru atingerea
acestui obiectiv. Chiar dacă acest croșet are rol de
fixare și nu angajează retentivitatea, poate
contribui la retenție prin frecarea cu dintele.
 9. Elementele retentive și de
reciprocitate ale croșetului ar
trebui să înconjure dintele cu mai
mult de 180ᵒ.

Funcția de încercuire a croșetelor

180ᵒ.

Fig.7. Funcția de încercuire a

croșetelor
 Orice încercare de a utiliza alți
dinți decât cei care susțin
croșetele pentru a realiza această
funcție nu este eficientă; pierderea
contactului croșetului cu dintele se
poate produce ca rezultat al
mișcării unui dinte.
10. Reciprocitatea ar trebui realizată pe dinte
în zona situată diametral opus față de vârful
retentiv al croșetului.

Plasarea zonei de reciprocitate

Fig.8. Plasarea zonei de reciprocitate

 11. Dacă se utilizează un croșet de
reciprocitate și nu o plăcuță, atunci aceasta ar
trebui plasat în zona gingivală a suprafeței de
ghidaj a dintelui ce susține croșetul.

Fig.9. Plasarea croșetului cu rol de reciprocitate

 12. Când se utilizează un conector plăcuță,
reciprocitatea se poate obține printr-o plăcuță
de ghidaj pe conector.

Fig.10. Plăcuță de ghidaj pe conector.

 13. Croșetele cu sprijin gingival sunt
contraindicate dacă șanțul vestibular are o
adâncime mai mică de 4 mm.

g i n gival
u s prijin
c
o ș ete lo r
o losi rea cr
.1 1 . F
 14. Croșetele cu sprijin gingival sunt
contraindicate dacă există o retentivitate la nivel
tisular vestibular cu o adâncime mai mare de
1mm și mai mică de 3 mm față de marginea
gingivală.

Fig.12. Folosirea croșetele

cu sprijin gingival
15. Sistemul RPI ar trebui utilizat pe un
premolar stâlp pentru șeile distale ale
protezelor inferioare dacă anatomia
dintelui și a sulcusului vestibular sunt
favorabile.

Fig.13. Utilizarea sistemul RPI

16. O proteză care tratează o edentație clasa a
II-a Kennedy ar trebui să aibă un croșet cât
mai aproape posibil de șea și celălalt cât mai
posterior posibil, în zona opusă arcadei.

Fig.14.Tratamentul unei edentații de clasa a II-a

17. Clasa a III-a Kennedy cu o modificare ar
trebui să aibă o proteză cu 2 croșete care să
formeze o axă de basculare care să fie
bisectoarea protezei.

Fig.15. Edentație clasa a III-a

18. Proteza clasei a IV-a Kennedy ar trebui
să aibă croșete la nivelul primilor molari
dacă există o retentivitate adecvată.

Fig.16. Edentație clasa a IV-a

CROȘETE CIRCULARE
 CROȘETE CIRCULARE

Au cu dintele stâlp un contact aproape

circular;
Brațele retentive ajung în zona
subecuatorială pornind dinspre ocluzal
și se plasează pe fețele vestibulare sau
orale ale dintelui;
Toate brațele croșetului pleacă dintr-un
corp comun.
 Croșetul caninului:

Se plasează pe canini, numai în edentațiile

laterale;
Porțiunea supraecuatorială este rigidă și se
plasează pe un prag supracingular, asigurând
sprijinul parodontal;
Cel mai indicat este să se plaseze pe dinți
acoperiți cu proteze unidentare modelate cu
prag oral și convexitate vestibulară;
Pe caninii inferiori, unde nu se poate realiza
prag supracingular, se utilizează gheruțe
incizale ca elemente de sprijin parodontal,
plasate între canin și incisivul lateral sau
numai pe unghiul mezial al caninului;
Dezavantajele sunt legate de aspectul
inestetic, lipsa reciprocității, alterări ale
ghidajului antero-lateral;
Nu poate fi folosit pe canini superiori în
ocluzii adânci;
 Croșetul Akers (croșet circular cu 3 brațe):
Este un croșet monoactiv;
Este prototipul croșetului circular turnat;
Se aplică pe premolari și molari maxilari și
mandibulari atunci când există retentivități
favorabile situate vestibular și oral;

Fig.17. Crosetul Akers – prototipul

crosetului circular turnat
Varianta deschisă anterior (mezial) se indică
în edentațiile parțiale laterale intercalate, unde
linia ecuatorului protetic este diagonală și
adancimea de retenție trebuie să fie de 0.25
mm; pintenul ocluzal este plasat în foseta
distală;
Varianta deschisă posterior (distal) este
indicată in edentatiile laterale si in cele
terminale, cand crosetul are pintenul
ocluzal in foseta mezială.
 Croșetul circular cu 4 brațe (inelar)
o Față de croșetul precedent are în plus un
pinten ocluzal auxiliar plasat opus celui
principal și un conector secundar de
întărire pentru rigidizarea croșetului;
o Are sprijin dublu (mezial + distal);
o Conectorul secundar de întărire se plasează
de obicei de aceeași parte cu brațul
opozant, la 0.2 mm distanță de mucoasa
procesului alveolar;
o Acțiunea retentivă se datorează mai ales
vârfului porțiunii flexibile a brațului activ,
adâncimea de retenție trebuie să fie de 0.5
mm la molari și de 0.25 mm la premolari.
o Deși poate fi utilizat pe molari și chiar pe
premolari, indicația de elecție este molarul
de 12 ani maxilar, izolat și înclinat mezial,
la care linia ecuatorului protetic trece pe
fața vestibulară aproape de suprafața
ocluzală, iar oral aproape de colet.

Fig.18. Crosetul circular cu 4 brate

Croșetul circular în buclă inversată
“ac de păr”

Indicat pe molarii mandibulari inclinați

spre mezial, cu retentivitatea favorabilă
vestibulo-mezial;
Adancimea de retenție trebuie să fie de
0.5 mm, datorită flexibilității mai mari a
brațului activ, dată de lungimea acestuia;
Derivă din croșetul Akers, dar brațul
activ are o porțiune supraecuatorială
rigidă aproape paralelă cu ecuatorul
protetic, cu rol de sprijin și
stabilizare, care se continuă în
apropierea feței proximale opuse
edentației.

Fig.19. Crosetul in “ac de par”

Croșetul circular cu acțiune dublă
“half and half”

Este un croșet biactiv;

Indicat pe premolari în edentații laterale;
Adâncimea de retenție de 0.25 mm este
suficientă.

Fig.20. Crosetul circular cu actiune dubla

 Croșetul circular cu acțiune contrarie
(cu 6 brațe Bonwill, dublu Akers, interdentar)

• Se aplică pe hemiarcada integră în

edentații de clasa a II-a și a IV-a;
• Se aplică între doi premolari / molari între
care se poate asigura un spațiu suficient
pentru inserarea corpului croșetului;

Fig.21. Crosetul Bonwill

• Deși derivă din croșetul Akers, există
posibilitatea ca toate cele 4 brațe să fie
retentive;
• Uneori unul dintre brațele retentive poate
fi înlocuit cu un braț în ac de păr.

Fig.22. Bract activ in bucla inversata al unui croset Bonwill

• Când una dintre extremitățile croșetului
Bonwill se continuă mai departe pe dinții
restanți pe arcadă, croșetul îmbracă caracterul
de acțiune reciprocă și poate fi utilizat cu
succes în contracararea mobilității dentare
patologice, jucând rol de șină de imobilizare.

Fig.23. Crosete Bonwill intr-o

edentatie de clasa a IV-a Kennedy
SISTEMUL DE CROȘETE
ROACH
 SISTEMUL DE CROȘETE ROACH

Este conceput pe ideea că pentru

menținerea unei proteze este mai eficient să
se utilizeze zonele retentive meziale și
distale ale dinților, unghiul de convergență
ecuatorială fiind mai bine exprimat în
aceste zone decât pe fețele laterale ale
dinților;
 Retenția proximală este conferită de
următoarele elemente:
Retentivitățile naturale datorate convexităților
proximale;
Înclinărilor proximale ale dinților care
limitează spațiul edentat;
Fricțiunea care există numai pe dinți ale căror
suprafețe proximale sunt aproape paralele, cum
este uneori cazul dinților frontali;
Retentivitatea artificială realizată prin proteze
unidentare.
Pe baza acestor principii, Roach a
conceput două categorii de croșete
turnate:

Grupa croșetelor divizate (croșete bară):

cel mai des utilizate;
Grupa croșetelor circulare: mai rar
folosite.
A. CROȘETELE ROACH DIVIZATE
Sunt 7 la număr
Prezintă următoarele CARACTERISTICI:

Brațul retentiv nu pleacă din corpul

croșetului ca la cele circulare, ci
din scheletul metalic;
Sunt mai estetice, mai puțin
vizibile decât cele circulare;
 Porțiunea terminală a brațului retentiv
ajunge în zona de retenție a dintelui
dinspre gingival și acționează prin
împingere;
Dezinserția protezelor prevăzute cu astfel
de croșete este mai ușoară decât inserția;
Contactul în suprafață cu dintele stâlp este
mai mic ca la cele circulare.
Brațele retentive ale croșetelor divizate
din sistemul Roach au formele literelor
de alfabet, iar pentru a fi mai ușor
reținute au fost grupate într-o formulă
memotehnică:

- CLUSTIR -
 Croșetul divizat în “C”

Indicat pe molari inferiori, brațul retentiv

terminându-se în regiunea mezio-linguală și
pe premolari, la care brațul retentiv se
termină în regiunea vestibulo-distală.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
Croșetul divizat în “L”

Este indicat mai ales pe premolari.

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
Croșetul divizat în “U”

Se aplică de obicei tot pe premolari;

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
Croșetul divizat în “S”

Indicat pe premolari;

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
 Croșetul divizat în “T”

Este cel mai utilizat din această grupă;

Poate fi utilizat și în - varianta de semi-T
(canini, premolari superiori)
- varianta de Y (croșet
Budlong);

Poate fi folosit în orice tip de edentație,

aplicat pe canini, premolari sau molari;
Nu se poate utiliza în edentațiile terminale
când zona retentivă a dintelui pe care se
aplică se situează mezial și dintele are un
ecuator înalt, datorită puternicului efect de
pârghie pe care-l exercită;

Nu se utilizează când există o zonă retentivă

a procesului alveolar în dreptul brațului
retentiv al croșetului;
Nu se folosește când pretențiile
fizionomice sunt deosebite;

Ca pentru orice croșet divizat, adâncimea

de retenție pentru brațul activ trebuie să
fie de 0.5 mm, iar conectorul secundar al
brațului retentiv trebuie să treacă la
distanță de procesul alveolar și de
parodonțiu 0.2 - 0.3 mm.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE +
MENTINERE IND. +
 Croșetul divizat în “I”

Este un croșet cu efect redus de menținere;

Este un croșet divizat scurt și putin flexibil;
Utilizat pe premolarii superiori din rațiuni
estetice, aplicat în regiunea disto-vestibulară
în edentațiile laterale.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
Croșetul divizat în “R”

Este utilizat pe ambele fețe laterale

ale molarilor de minte inferiori,
când aceștia au o înălțime mică și
zone retentive reduse.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. -
B. CROȘETELE ROACH CIRCULARE

Conține 3 tipuri de croșete, mult mai rar

utilizate:
Gheruțele mezio-distale;
Croșetul unibar;
Croșetul inelar.
Gheruțele mezio-distale
Utilizează pentru menținere fricțiunea
dintre croșet și fețele proximale ale
dinților restanți;
Se folosesc mai ales pe dinții frontali și
nu ajung pe fețele vestibulare;
a b c
a) pensă cu dublă extremitate liberă
b) pensă simplă
c) pensă compusă
 Croșetul unibar - este de 2 tipuri:

Cu contact dentar parțial:

Este indicat pe molarii izolați;
Plecând din șa la distanță de mucoasa
procesului alveolar are un traiect orizontal;
Are contact cu dintele pe fața proximală
opusă șeii și se termină pe fața laterală
opusă.
 SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE +
INCERCUIRE ++
RECIPROCITATE ++
MENTINERE IND. +

a) Cu contact parţial dentar

b) Cu contact total dentar b
Cu contact dentar total:
Când molarul pe care se aplică este izolat,
brațul retentiv al croșetului ia contact cu
dintele imediat ce iese din șa, urcând pe
fața vestibulară supraecuatorial.

Fig.25. Croset unibar cu contact dentar total

Croșetul inelar

Indicat pe molarii izolați de formă conică;

Fiind aplicat supraecuatorial, asigură
sprijin, încercuire și stabilizare, dar nu
asigură menținerea.

SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE +
RECIPROCITATE +
MENTINERE IND. -
SISTEMUL DE CROȘETE
NEY
 SISTEMUL DE CROȘETE NEY
Cuprinde un număr de 6 croșete:
- 4 cu acțiune dublă (biactive)
- 2 monoactive;

Fiecare croșet are o indicație precisă, în

funcție de aspectul liniei ecuatoriale și de
adâncimea de retenție ;
Dacă se folosește aliajul de Co-Cr, adâncimea
zonei de retenție trebuie să fie mai mică.
Croșetul NEY I
Derivat din croșetul AKERS;
Asigură menținere dublă și reciprocă prin
plasarea ambelor brațe subecuatorial;
Se aplică pe dinți cu ecuator protetic tipic, care
seamană cu ecuatorul protetic diagonal;
Brațele croșetului pleacă din corpul plasat și el
supraecuatorial;
Poate fi aplicat pe premolari și molari.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE ++
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. +
Croșetul NEY II
Derivă din croșetul divizat în “T” al lui
Roach;
Are două brațe retentive asemănătoare
croșetului divizat, dar aceste brațe
pleacă din baza corpului croșetului, la
joncțiunea cu șaua;
Se utilizează pe dinți cu linie ecuatorială
nr. II, opusă celei nr, I.
SPRIJIN ++
MENTINERE +
STABILIZARE +
INCERCUIRE ++
RECIPROCITATE -
MENTINERE IND. +
Croșetul NEY combinat I-II
Se aplică pe dinții malpoziționați și mai ales
pe molari;
Pe o față linia ecuatorială este asemănătoare
cu cea a croșetului nr. I, iar pe partea opusă cu
cea a croșetului II;

SPRIJIN ++
MENTINERE ++
STABILIZARE +
INCERCUIRE +
Croșetul NEY biactiv mixt

Din considerente fizionomice, are brațul

vestibular din sârmă, celalalt braț fiind
turnat împreună cu croșetul.
SPRIJIN +
MENTINERE +
STABILIZARE -
INCERCUIRE -
RECIPROCITATE +
MENTINERE IND. -
Cele două croșete circulare monoactive ale
sistemului NEY sunt următoarele:
Croșetul inelar:

Se indică mai ales pe molarul 2,

inconjurând dintele pe întreaga
circumferintă;
Este asemănător celui din sistemul de
croșete Roach.
 SPRIJIN ++
MENTINERE ++
STABILIZARE +
INCERCUIRE ++
RECIPROCITATE ++
MENTINERE IND. +

a b
- maxilar (a)
- mandibulă (b)
 Croșetul Ney cu acțiune posterioară:

Se aplică pe caninii și premolarii care au

înalțime mică sau zone retentive reduse;
Pe canini are o acțiune similară cu croșetul
caninului deschis la croșetele circulare;
Dezavantaj: pintenul ocluzal nu este prevăzut
cu conector secundar, fiind plasat într-o zonă
flexibilă a croșetului.
SPRIJIN +
INCERCUIRE ++
MENTINERE IND. -
CROȘETELE SPECIALE
CROȘETELE SPECIALE

a) Croșetul R.P.I.
b) Croșetul cu pinten intern
c) Croșetele mixte
 a. Croșetul Rest-Proximal-Played-I (R.P.I.)

Se aplică de obicei pe premolari

mandibulari, nu este indicat la maxilar în
edentații terminale extinse;
Se compune din: pinten în foseta
mezială, placa proximo-linguală, braț
retentiv divizat în “I”.
 b. Croșetul cu pinten intern:

Se indică în edentațiile de clasa a III-a și a

IV-a din considerente estetice;
Nu se indică în nici un caz în edentațiile
terminale, datorită legăturii rigide pe care o
realizează;
Brațul retentiv turnat se plasează totdeauna
oral, în zona retentivă subecuatorială opusă
edentației;
În locul pintenului intern se poate recurge la
utilizarea unei culise intracoronare.

Fig.26. Crosete cu pinten

intern pe 1.3 si 2.4
 c. Croșetele mixte:

Croșetul Ney mixt biactiv – a fost descris la

croșetele NEY ;

Croșetul Ney mixt combinat (biactiv):

- este un croșet cu 3 brațe, unul dintre brațele
laterale fiind din sârmă și plasat vestibular;
- Brațul retentiv oral are o porțiune rigidă și una
terminală elastică.
Fig.27. Crosetul mixt combinat NEY
 Croșetul mixt Mc Cracken: se aseamănă cu
precedentul, dar are brațul opozant oral
rigid în întregime:
- În unele situații, brațul retentiv din sârmă
poate porni și din șaua protezei.

Fig.28. Crosetul
mixt Mc Cracken
 Croșetul mixt cu pinten intern și braț
retentiv din sârmă:

- Are un pinten intern ca și croșetul cu

pinten intern și un braț retentiv plasat oral
din sârmă, fixat prin lipire sau prin
supraturnare.
 AVANTAJELE DEZAVANTAJELE
CROȘETELOR MIXTE CROȘETELOR MIXTE

Flexibilitate mai mare Dezactivare în timp prin

ca a croșetelor turnate; efect Bauschinger;
Dificultatea de lipire sau
Vizibilitate redusă;
sudare la corpul croșetului
a brațului din sârmă;
 AVANTAJE DEZAVANTAJE

Rezistență la Deformarea frecventă de

îndoire; către pacient a brațului
Contact redus cu din sârmă la dezinserția
dintele; protezei;
Forma rotundă Solicitare exagerată a
conferă un contact dintelui stâlp prin
liniar și nu în plasarea subecuatorială și
suprafață; activarea empirică;
Pasivitatea nu este
totdeauna prezentă;
 AVANTAJE DEZAVANTAJE

Poziția brațului Activarea brațului

din sârmă poate de sârmă, chiar
fi ușor dacă este foarte
modificată; ușor de realizat,
Reparații ușor este una empirică;
de realizat. Activările repetate
scad rezistența
mecanică a
croșetului.
Vă mulțumesc pentru
atenție!