Sănătatea

Se definește în mod curent ca starea

unui organism la care funcționarea
tuturor organelor se face în mod normal și
regulat.

Steagul Organizației
Mondiale a Sănătății
Organizația Mondială a Sănătății a propus
în 1946 definiția următoare: „Sănătatea
este o stare pe deplin favorabilă atât fizic,
mental cât și social, și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost
inclusă în această definiție și „capacitatea
de a duce o viață productivă social și
economic”.
Definiții
Organizația Mondială a Sănătății a propus
în 1946 definiția următoare: „Sănătatea
este o stare pe deplin favorabilă atât fizic,
mental cât și social, și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților”.[1][2] Mai târziu a
fost inclusă în această definiție
și „capacitatea de a duce o viață
productivă social și economic”.
[3]
Definiția OMS nu este lipsită de critici,
după cum unii susțin că sănătatea nu
poate fi definită ca o stare, ci trebuie să fie
văzută ca un proces continuu de adaptare
la cerințele în schimbare ale vieții și ale
sensurilor pe care le dăm vieții. Definiția
OMS este, prin urmare, considerată de
mulți ca fiind un scop idealist, mai degrabă
decât o propunere realistă.[4]
Sănătatea este eficiența funcțională și/sau
metabolică a unui organism, în orice
moment, atât la nivel celular cât și global.
Toate organismele individuale, de la cele
mai simple la cele mai complexe, variază
între o sănătate optimă și sănătate zero
(mort).
În domeniul medical, sănătatea este de
obicei definită ca abilitatea unui organism
de a răspunde eficient provocărilor (stres),
precum și în mod eficient a restabili și
susține o "stare de echilibru", cunoscut
sub numele de homeostazie.[4]
Raportul LaLonde a sugerat că există
patru factori determinanți ai sănătății
generale pe care el le-a numit "biologia
umană", "mediu", "stilul de viață", și
"asistență medicală de organizare".
[5]
Astfel, sănătatea este menținută prin
știința și practica medicală, dar poate fi, de
asemenea, îmbunătățită prin efort
individual. Aptitudinile fizice, pierderea în
greutate, alimentația sănătoasă,
managementul stresului și renunțarea la
fumat și alte abuzuri de substanțe, sunt
exemple de măsuri pentru a îmbunătăți
sănătatea cuiva. Programele la locul de
muncă sunt recunoscute de către un
număr tot mai mare de companii pentru
valoarea lor în îmbunătățirea sănătății și
bunăstării angajaților lor, și creșterea
moralului, loialității și productivității la locul
de muncă. O companie poate oferi o sală
de sport cu echipamente de fitness, iniția
programe de renunțare la fumat, asigura
un management pentru nutriție, greutate
sau stres. Alte programe pot include
evaluări de risc de sănătate, proiecții de
sănătate și monitorizarea indicelui de
masă corporală.[5]
Un indice tot mai important al sănătății
populației este înălțimea, care este
puternic influențată de nutriție și sănătatea
publică, printre alte standarde de trai și
calitate a vieții. Studiul creșterii umane,
cauzele și implicațiile sale, este cunoscut
sub numele de auxologie.[6]
Bunăstarea este un termen folosit uneori
pentru a descrie starea psihologică de a fi
sănătos, dar este cel mai des utilizat în
domeniul medicinei alternative pentru a
descrie starea cuiva.[7][8]
Îngrijirea sănătății
Îngrijirea sănătății este știința sau practica
dirijată pentru diagnosticul, tratamentul și
prevenția bolilor.
În statul modern îngrijirea sănătății este
integrată în sistemul de sănătate
administrat și reglementat de guverne;
accesul cetățenilor la sistemul de
sănătate, și deci la îngrijirea sănătății,
variază de la o țară la alta.
În funcție de fiecare etapă istorică și de
factori politici și economici, îngrijirea
sănătății poate fi centrată mai mult pe
diagnosticul și tratamentul bolilor, sau pe
prevenția lor. În lumea dezvoltată,
momentan, sistemele de sănătate
furnizează o îngrijire centrată pe
diagnostic și tratament, această
caracteristică fiind însă moștenită, filozofia
care a stat la baza sistemelor apărând pe
la începutul secolului trecut, când factorii
care afectau cu preponderență sănătatea
erau de natură acută și infecțioasă,
afectând o populație tânără dintr-un grup
uman cu speranță de viață mai redusă.
[9]
Există deci momentan o nepotrivire între
mijloacele de îngrijire oferite de sistemele
de sănătate actuale, bazate pe tehnologii
avansate și costisitoare de diagnostic și
tratament, și problemele la care trebuie să
facă față populația azi, îmbătrânită și
afectată fiind de complexe maladii cronice.
[10]
Această nepotrivire se traduce în primul
rând prin creșterea accelerată a costurilor
sistemelor de sănătate în țările dezvoltate,
unde resursele sunt în majoritate
concentrate pe căutarea a câte unui “glonț
magic” pentru fiecare maladie sau
simptom.[11] În această cursă contra
cronometru, nu numai îngrijirea sănătății
este afectată, economia însăși suferind ca
urmare a concentrării resurselor bugetare
pe sănătate și neglijarea inerentă a
celorlalte necesități ale comunităților.[12]
Cu toate astea, cea mai mare parte dintre
maladiile cronice care afectează
populațiile statelor unde tranziția
demografică a avut loc deja, pot fi
prevenite: obezitatea, maladiile cardiace,
o bună parte din cancere (pulmonar, de
piele, gastric), diabetul (tip II), sunt boli a
căror prevalență poate fi influențată prin
politici de prevenție.[13] În jur de 40 % din
mortalitatea prematură se datorează
factorilor comportamentali, alți 15%
factorilor sociali; medicina modernă și
actualul mod de organizare a îngrijirii
sănătății, reușește să prevină doar 10%
din cazurile de moarte prematură.[14] În
mod evident, sistemele actuale de
sănătate reușesc foarte bine când e vorba
de scrierea de rețete sau efectuarea de
teste-diagnostic și intervenții chirurgicale,
însă acestea încă n-au găsit soluția pentru
a interveni asupra determinanților în
amonte (upstream) ai maladiilor, cum e
sărăcia sau discriminarea, adică, din
păcate, pentru cea mai bună parte a
mortalității premature.[15] Asta deși există o
cantitate colosală de literatură științifică
care demonstrează că diferențele de
sănătate sunt determinate în aceeași
măsură de circumstanțe sociale[16], ca și
de procese biologice.[17]
În măsura în care problemele actualelor
sisteme de îngrijire a sănătății se cunosc,
iar soluțiile există, întrebarea e de ce
statele moderne mai continuă pe un drum
vădit înfundat, riscând falimentul?
Răspunsul ține mult de economie politică
și prea puțin de știința administrării
sistemului de sănătate: dacă este simplu -
și extrem de profitabil (pentru unii) - să
depui un brevet pentru un medicament,
aparat medical sau tehnică chirurgicală,
strategiile de prevenție a maladiilor nu pot
fi deloc brevetate, iar din ele lumea
întreprinzătorilor privați nu poate scoate
nici un ban.[18]
Note
1. ^ Stokes, J.; Noren, J.; Shindell,
S. (1 ianuarie 1982). „Definition of
terms and concepts applicable to
clinical preventive
medicine”. Journal of Community
Health. 8 (1): 33–
41. doi:10.1007/bf01324395. ISSN
0094-5145. PMID 6764783.
2. ^ „Sănătatea”. SetThings.com (
în engleză). 19 august 2014.
Accesat în 18 septembrie 2020.
3. ^ World Health Organization
(1958). The first ten years of the
World Health Organization.
Geneva: WHO.
4. ^ a b „Part 1 – Theory: Thinking
About Health Chapter 1 Concepts
of Health and
Illness”. phprimer.afmc.ca. Arhivat
din original la 12 august 2016.
Accesat în 22 iunie 2016.
5. ^ a b Lalonde, Marc (1974). "A
New Perspective on the Health of
Canadians." Ottawa: Minister of
Supply and Services. Arhivat în 28
octombrie 2014, la Wayback
Machine.
6. ^ Hermanussen, Michael (ed)
(2013) Auxology - Studying Human
Growth and Development,
Schweizerbart, ISBN:
9783510652785.
7. ^ Huseyin Naci; John P. A.
Ioannidis (11 iunie 2015).
„Evaluation of Wellness
Determinants and Interventions by
Citizen Scientists”. JAMA. 314 (2):
121–2. doi:10.1001/jama.2015.616
0. PMID 26068643.
8. ^ Kaufman, Scott Barry. „The
Differences between Happiness
and Meaning in Life”. Scientific
American Blog Network.
9. ^ The organizational structure
and function of our medical system
is rooted in fundamental changes
made at the beginning of the 20th
century that emphasized an acute
care approach and marginalized
prevention and public health.
Breakthroughs in laboratory
sciences led by Koch and Pasteur
provided powerful tools for
mechanistically understanding and
treating infectious diseases.
Bolstered by philanthropy and the
Flexner report, U.S. medicine
became reliant on laboratory
research.4 This strategy made
sense 100 years ago, given the
prominence of acute infectious
diseases in a young population; it
makes little sense now. - From Sick
Care to Health Care -
 Reengineering Prevention into the
U.S. System, Farshad Fani
Marvasti, M.D., M.P.H., and
Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N
Engl J Med 2012; 367:889-8916
septembrie
2012. http://www.nejm.org/doi/full/1
0.1056/NEJMp1206230
10. ^ With the aging of the
population, the shift in the burden
of disease toward chronic
conditions has accelerated. The
most prevalent preventable causes
of death are now obesity and
smoking, which result in delayed
but progressive disease.5 Even in
the developing world, increases in
the prevalence of chronic disease
are outstripping reductions in acute
infectious diseases.1 Such
epidemiologic evolution demands a
focus on public health and
prevention. - -Reengineering
Prevention into the U.S. System,
Farshad Fani Marvasti, M.D.,
 M.P.H., and Randall S. Stafford,
M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012;
367:889-8916 septembrie
2012. http://www.nejm.org/doi/full/1
0.1056/NEJMp1206230
11. ^ Although the United States
pays more for medical care than
any other country, problems
abound in our health care system.
Unsustainable costs, poor
outcomes, frequent medical errors,
poor patient satisfaction, and
worsening health disparities all
point to a need for transformative
change.1 Simultaneously, we face
widening epidemics of obesity and
chronic disease. Cardiovascular
disease, cancer, and diabetes now
cause 70% of U.S. deaths and
account for nearly 75% of health
care expenditures.2 Unfortunately,
many modifiable risk factors for
chronic diseases are not being
addressed adequately. A
prevention model, focused on
 forestalling the development of
disease before symptoms or life-
threatening events occur, is the
best solution to the current crisis. -
From Sick Care to Health Care -
Reengineering Prevention into the
U.S. System, Farshad Fani
Marvasti, M.D., M.P.H., and
Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N
Engl J Med 2012; 367:889-8916
septembrie
2012. http://www.nejm.org/doi/full/1
0.1056/NEJMp1206230
12. ^ Beneath the interminable
squabbles over Barack Obama’s
health law, a transformation is
taking place. To date most doctors
have been rewarded for providing
more rather than better services.
This is unsustainable. Health care
gobbles nearly 18% of GDP. The
Economist, Sep 8th
2012, http://www.economist.com/n
ode/21562251
13. ^ With the aging of the
population, the shift in the burden
of disease toward chronic
conditions has accelerated. The
most prevalent preventable causes
of death are now obesity and
smoking, which result in delayed
but progressive disease. Even in
the developing world, increases in
the prevalence of chronic disease
are outstripping reductions in acute
infectious diseases.1 Such
epidemiologic evolution demands a
focus on public health and
prevention. - From Sick Care to
Health Care -Reengineering
Prevention into the U.S. System,
Farshad Fani Marvasti, M.D.,
M.P.H., and Randall S. Stafford,
M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012;
367:889-8916 septembrie
2012. http://www.nejm.org/doi/full/1
0.1056/NEJMp1206230
14. ^ To achieve true patient
centeredness, the health care
 system must strive to affect more
than the 10% of premature
mortality that is influenced by
medical treatment. Fully 40% of
premature mortality is determined
by patients' behavior, and 15% by
societal factors. We cannot pretend
to do what is best for the patient by
ignoring more than half of what
makes a patient healthy. The
answer is not to focus on the 10%
we most easily control when a
patient is sick. We must extend our
care of the community into the
community, understanding the
upstream determinants of
downstream sickness. - The
Developing Vision of Primary Care,
Kathleen A. Barnes, B.S., Jason C.
Kroening-Roche, M.D., M.P.H., and
Branden W. Comfort, B.S., N Engl
J Med 2012; 367:891-8936
septembrie 2012
15. ^ After all, we have established
systems to support the writing of
 prescriptions and the performance
of surgery or imaging but have
found no easy way to cure poverty
or relieve racial residential
segregation. But the evidence does
suggest that health care as
conventionally delivered explains
only a small amount - perhaps 10%
- of premature deaths as compared
with other factors, including social
context, environmental influences,
and personal behavior. - What
Business Are We In? The
Emergence of Health as the
Business of Health Care, David A.
Asch, M.D., M.B.A., and Kevin G.
Volpp, M.D., Ph.D., N Engl J Med
2012; 367:888-8896 septembrie
2012
16. ^ Un articol recent din Science,
arăta că copiii care cresc în sărăcie
au o dezvoltare a creierului diferită
de copiii crescuți în condiții
prielnice. Efectele statutului social
al părinților copiilor apar la nivelul
 limbajului, capacității de învățare și
atenției. Autorii studiului aflat la
baza articolului, consideră că
rezultatele ridică importante
întrebări în legătură cu educația,
sănătatea, justiția în curțile pentru
minori și politicile de protecție
socială. - Poverty Can Harm Early
Brain Development, Researchers
Say
- http://www.sciencemag.org/conte
nt/337/6093/428.full.pdf
17. ^ One signal is that while much
of recent U.S. medical practice
proceeds as if health and disease
were entirely biologic, our
understanding of health's social
determinants has become deeper
and more convincing. An enormous
body of literature supports the view
that differences in health are
determined as much by the social
circumstances that underlie them
as by the biologic processes that
mediate them. - What Business Are
 We In? The Emergence of Health
as the Business of Health Care,
David A. Asch, M.D., M.B.A., and
Kevin G. Volpp, M.D., Ph.D., N
Engl J Med 2012; 367:888-8896
septembrie 2012
18. ^ Moreover, our reliance on
ever newer, more advanced
technology has perpetuated an
expensive system in which costly
new technology is widely adopted
in the absence of comparative
advantage. When combined with
economic incentives for patenting
devices and drugs, these
technological factors become self-
reinforcing. Although many
preventive strategies may be cost-
effective, they unfortunately have
limited potential for wide adoption
because they cannot be patented
or made profitable. Therefore, the
primacy of patentable therapies
impedes research on prevention
and diffusion of prevention
approaches that could cost-
effectively address the burden of
chronic disease. - From Sick Care
to Health Care -Reengineering
Prevention into the U.S. System,
Farshad Fani Marvasti, M.D.,
M.P.H., and Randall S. Stafford,
M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012;
367:889-8916 septembrie
2012. http://www.nejm.org/doi/full/1
0.1056/NEJMp1206230