ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de marketing

Proiect la disciplina Sport

Sportivi români participanți la Jocurile Paralimpice

Ranetescu Gabriela-Elena
Grupa I, Seria C, An I

București
2020
 I. Introducere
Jocurile paralimpice sunt Jocurile Olimpice pentru sportivii cu handicap. Paralimpicul
original datează încă de pe vremea lui Hipocrate (460-377 Î.Hr.), faimosul doctor antic
grec, care a folosit activitățile sportive ca medicament.
Dupa cel de al doilea Război mondial, primele competiții sportive paralimpice au avut
loc în anul 1948, acestea fiind destinate în primă fază, pentru sportivii în fotolii rulante. La
început, Jocurile Paralimpice aveau loc în același timp cu Jocurile Olimpice. Ulterior, din
anul 1960, aceste jocuri se țineau regulat, iar mai târziu, in 1992 competiția se desfasura la
distanță de 3 saptamani de Jocurile Olimpice de vară, în același loc ca acestea.
Disciplinele competiției de vara ale Olimpiadei Paralimpice sunt: Arc, Atletism,
Ciclism, Calarie, Fotbal, Iudo, Hatere, Canotaj, Tir sportiv,
Natație, Tenis de masa, Volei, Scrima, Baschet special
pentru persoanele cu dizabilități,Rugby, Tenis de camp.
Primele jocuri paralimpice de iarnă s-au ținut în Suedia în
anul 1976, căpătând popularitate în timp. Cele 5 discipline ale
competiției de iarnă erau: schi alpin, schi fond, biation, hochei si
curling.
În afara jocurilor paralimpice, separate se organizează jocuri olimpice pentru
persoane cu handicap cognitiv sau cu deficiențe de auz.
Dizabilitățile pot fi clasificate in șase mari categorii: dizabilități motorii, dizabilități
senzoriale, dizabilități intelectuale, dizabilități psihice, dizabilități cognitive și dizabilități
associate ( dizabilități grave asociate), clasificarea nefiind fixă.
Așadar, punându-se problema ameliorării integrării sociale, a unui număr cât mai mare
de persoane afectate de unele dintre aceste dizabilități, prin intermediul activităților fizice
și spotive competiționale organizate. Astfel, au fost organizate 2 categorii de olimpiade
speciale: Jocurile Mondiale Special Olympics, care, pe de o parte se ocupă de dizabilitățile
intelectuale și jocurile paralimpice.
Motto-ul Jocurilor Parlimpice este ”Mintea, Trupul,Sufletul”, ce trimite cu gândul si la
Logo-ul acestora (3 simboluri de origine coreeană ”Tae-Gueks”, primul de culoare rosie,
al doilea albastru si ultimul verde) care, reprezintă cele trei componente ale ființei umane.
Sportivii cu deficiență de auz nu pot participa la aceste jocuri, deoarece au o capacitate
fizică nealterată. Pe de altă parte, este greu de înteles de ce oamenii surzi sau cu deficiențe
de auz, care pot avea probleme cu echilibrul nu pot fi inclusi in categoria oamenilor cu
dizabilități. Pentru acestia a fost conceput un concurs special Deaflympics care este cel
mai vechi concurs din categoria Jocurilor Paralimpice.
II. România la Jocurile Paralimpice.
România a participat pentru prima data la Jocurile Paralimpice în anul 1973 la
Heidelberg, Germania. În acel an a fost un singur participant român, și anume Alex Peer,
jucător la tenis de masă. Apoi a urmat o perioadă lungă de timp, în care România nu a mai
participat la aceste competiții, pana la Jocurile Paralimpice de vară din anul 1996 din Atlanta,
Georgia. Ediția din 2016, organizata în Rio de Janeiro, Brazilia a fost cea mai numeroasă din
punct de vedere al participărilor, cu 11 sportivi care au adus României 4 medalii la
disciplinele: Judo, ciclism pe pistă și ciclism pe șosea.
III. Sportivi români participanți la jocurile paralimpice.
Carol-Eduard Novak este un ciclist paralimpic rutier și de pistă. Acesta a câștigat prima
medalie pentru România la Jocurile Paralimpice, dar si prima medalie de aur, caștigată in
cadrul competiției din 2012 de la Londra. Acesta și-a creat o carieră în sport, încă de mic
copil, așa că a început cu hochei, după care s-a menținut în primele locuri la patinaj viteză.
Însă, în umra unui accident rutier, din anul 1996, acestuia i-a fost amputat un picior. Acest
lucru nu l-a făcut însă să renunțe la sport, așa că a început să profeseze în ciclism. După
câștigarea a numeroase competiții și olimpiade, acesta a candidat la Federația Română de
Ciclism pentru postul de președinte, poziție pe care a și ocupat-o, iar de atunci încearcă
aducerea a cât mai multe medalii pentru România, în ciclism.
Alexandru Florin Bologa este un judoka romîn nevăzător, vicecampion european la juniori
si laureat cu bronz la Jocurile Paralimpice de vară din 2016 in categoria 60 kg. Acesta s-a
născut cu deficiențe de vedere, însă acest lucru nu l-a împiedicat să devină campion. Povestea
carierei de judoka începe încă din perioada liceului, când acesta se alătură lotului național de
la Cluj antrenat de Gianina Andreica. Pregătirea foarte intensă l-a făcut să obțină rezultate
foarte bune, cum ar fi: locul 2 la Campionatul Mondial de juniori din Ungaria (2013), locul 2
la Cupa Europeană de juniori din Ungaria (2014), locul 1 la Cupa Europeană de seniori din
Germania. In 2015, partcipă la mondialele IBSA sin Seul, unde obține locul 5.  În anul 2016,
ocupă locul 1 la German Open Judo Championships, locul 2 la Grand Prix Infraero, Rio de
Janeiro și locul 1 la Grand Prix Birmingham.  Performanța obținuta la Rio de Janeiro l-a făcut
să fie cel mai tânăr medaliat la judoka la Jocurile Paralimpice și primul medaliat nevăzător
român la judo.
Florin Marius Cojoc este un campion la atletism, căruia i-a fost amputat brațul stâng la
vârsta de numai 12, în urma unui accident de joacă din copilărie. Această tragedie l-a împins
pe acesta să ia totul de la început, să învețe pas cu pas cum să mănânce, cum să se lege la
șireturi, cum sa se descurce cu o singura mâna. Din iubirea pentru sport, în special pentru
fotbal dar și din imposibilitatea de a face performanță în acest sport, Florin a început să
practice și alte sporturi printre care și atletismul, sport care i-a adus succesul. În 2010, a
participat la o întrecere în Italia, unde a câștigat 2 medalii și un loc patru, ajungând la
Mondialele din 2011. Cu o săritură de 6,25 m, acesta a reușit sa se califice la Jocurile
Paralimpice, devenind primul român care a participat la Olimpiada Sportivilor cu Dizabilități.
Laura Văleanu este campioana la schi alpin, fiind singura care a reprezentat România la
Jocurile Paralimpice de iarnă. În 2010, aceasta, in cadrul JP, aceasta a participat la probele
slalom special si slalom uriaș, ocupând locul al 14-lea la slalom uriaș, terminând cursa cu
3:06.04 secunde.
În cadrul JP, de la Atlanta, România a avut un singur reprezentant la Powerliftig si anume,
pe sportivul Aurel Berbec. Rămas fără piciorul stâng, sportivul este prima persoană cu
handicap din România care a obținut carnetul de instructor sportiv.
Tenisul de masă a fost inclus în jocurile Paralimpice de vară în anul 1960, când a avut loc
inaugurarea jocurilor de la Roma. Una dintre regulile acestui joc era: jucîtorii în scaun cu
rotile aveau voie să folosească scaun cu rotile dotat cu suport pentru picioare, dar dacă acest
suport sau piciorul jucătorului atingeau solul, pierdeau un punct.
România și-a făcut debutul in Jocurile Paralimpice de vară, în Heidelberg, în anul 2013,
trimițând un singur reprezentant, pe Alex Peer să concureze la tenis de masă. El a fost
eliminat în primul său joc.
Clujeanul Dacian Makszin, este campion internațional la tenis de masă, în cadrul JP,
ocupând locul 15 pe Europa. Acesta a participat la Jocurile Paralimpice din Londra, în anul
2012, pierzând primul meci, jucat împotriva numărului 8 mondial, spaniolul Thomas Pinas.
Cel de al doilea meci a fost jucat cu sportivul suedez Alexander Ohgren, numărul 11
mondial, meci care a fost câștigat de Dacian.
Pentru a conștientiza
momentul în care trebuie să
schimbe direcția la capătul
bazinului, înotătorii sunt
atinși pe cap cu ajutorul
tapperului, un băț care la
capăt are o minge de tenis.
Chiar daca cei mai mulți
sportivi își numără brațele, ori
se ghidează după umbre,
folosirea tapperului la
concursuri este obligatorie. La concursuri este obligatorie și purtarea ochelarilor înegriți la
nevăzatori.
La categoria natație, la JP din 2012, au reprezentat România 2 sportivi, și anume: Naomi
Ciorap si Samuel Ciorap. Ei sunt primii și totodată cei mai tineri participanți din România la
această categorie, având deficiențe de vedere. Aceștia au ocupat locul 5, respectiv 7 în Europa
la această categorie. În Aprilie, 2011, Naomi a doborât recordul mondial al Asociației
Sportivilor Nevăzători, din categoria ei la 100m- fluture si 50m- spate.
La JP de la Beijing, în anul 2008, în cadrul sportului tenis de câmp sau Whelchair Tennis,
cum este denumirea oficiala, România a fost reprezentată de jucătoarea Crina Steliana Țugui,
care a participat la proba de tenis feminin simplu, întâlnind-o in primul act pe jucătoarea de
origine franceză Gravellier Florence. Românca a pierdut ambele seturi cu scorul 6-0, astfel
jucătoarea franceză a ajuns pana in semifinale.
IV. Concluzii
Olimpiadele pentru oameni cu dizabilități arată că exista sport si dincolo de viața
obișnuită. Civilizația modernă îndreptându-se spre valorificarea solidarității dat ca fundament
al umanității, nesupus criteriilor pracmatice comune.
Mulți oameni se gândesc că participarea la Jocurile Paralimpice ține doar de existența unei
deficiențe, a unui handicap. Însă în spatele acestor participări stau mute ore de muncă si
antrenamente, obstacole precum banii, găsirea unor sponsori sau a unor antrenori dar și
presiunea care este pusă pe umerii sportivilor. Pe lângă acestea se adaugă răbdarea, curajul
credința și obiectivele pe termen scurt și lung în ceea ce priveste performanța.
 Majoritatea paralimpicilor au fost sportivi și înainte de tragedia care le-a schimbat viața,
lucru ce aduce o probabilitate mai mare, ca aceștia să își doarească să performeze în
continuare în sport. Mulți dintre sportivi au afirmat faptul că în sport au găsit o modalitate de
a se recrea și de a ”uita” chiar și pentru o clipă situația în care se află. Aceștia spun că prin
performanțele obținute reuăesc să schimbe mentalitatea oamenilor, aceea ca ”oamenii cu
deficiente sunt inutili”.
Implicarea redusă a mass-mediei în acest domeniu și un interes scazut de a scrie atât
despre participanți cât și depre antrenori a făcut scrierea acestui referat mai dificilă. În schimb
mediatizarea acestui subiect, a sportivilor și a antrenorilor ar aduce nenumărate beneficii atât
participanților cât si publicului.
Având în vedere amplitudinea domeniilor Special Olympics și Jocurile Paralimpice și
nevoia de incluziune socială a membrilor din aceste categorii cu dizabilități prin activități
sportive, ridică problema formării specialistilor care să formeze și să se ocupe de educarea si
formarea cetățenilor cu dizabilități, pregum si organizarea evenimentelor cu profil specific.
V. Bibliografie

 Traian Bocu 2015.”Relatia Special Olympics-Jocurile Paralimpice” in ”Palestrica

Mileniului III- Civilizație si sport” Vol. 14, nr 4, Octombrie-Decembrie 2015,
disponibil pe http://pm3.ro/pdf/62/PM3_Nr.4(62)_2015m.pdf#page=5
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocuri_Paralimpice
 Istvan Deak, 2013. ”Destinul ciclistului de aur al României. Novak Carol Eduard:
orice sport și-ar fi ales, ar fi urcat pe prima treaptă a podiumului”, disponibil pe
https://jurnalul.antena3.ro/sport/destinul-ciclistului-de-aur-al-romaniei-novak-carol-
eduard-orice-sport-si-ar-fi-ales-ar-fi-urcat-pe-prima-treapta-a-podiumului-
654652.html
 https://news.ubbcluj.ro/1157-2/
 Ovidiu Minea si Marius Mărgărit, 2012. ”Zboară cu o aripă tăiată- Ieșeanul Florin
Cojoc e primul atlet român care va concura la Jocurile Paralimpice” disponibil pe
https://www.gsp.ro/sporturi/atletism/zboara-cu-o-aripa-taiata-ieseanul-florin-cojoc-e-
primul-atlet-roman-care-va-concura-la-jocurile-paralimpice-315793.html
 Doina Goanta,2019. ”Laura Văleanu, schioarea care vrea să aducă României o
medalie la Jocurile Paralimpice. Cum o poți ajuta”, disponibil pe
http://www.mamapentrudoi.ro/index.php/2019/06/14/laura-valeanu-schioarea-care-
vrea-sa-aduca-romaniei-o-medalie-la-jocurile-paralimpice-cum-o-poti-ajuta/
 Szots Timea et.al., 2013. ”România la Jocurile Paralimpice” disponibil pe
https://www.academia.edu/20391351/Romania_la_Jocurile_Paralimpice_final