2.24.

SUMARUL RECOMANDĂRILOR PRIVIND ACTIVITATEA FIZICĂ

1. Se recomand evaluarea nivelului de activitate fizic , în medicina familiei, 1C

utilizând chestionarul GPPAQ (General Practice Physical Activity
Questionnaire)
2. Pentru o dezvoltare s n toas a copiilor se recomand încurajarea activit ii 2C
fizice, în special joaca supravegheat pe podea într-un mediu sigur
3. Se recomand încurajarea desf ur rii de activit i fizice la copiii de 1-3 ani 1B
i pre colarii 3-5 ani, cu durata de cel pu in 3 ore în fiecare zi, pe parcursul
zilei
4. Mai mult activitate fizic furnizeaz beneficii mai mari 1A
5. Se recomand încurajarea efectu rii de activit i fizice moderate spre intense
la copiii i tinerii cu vârsta între 5 i 17 ani.
6. Adul ii s n to i de orice vârst trebuie s fac 2,5 - 5 ore s pt mânal de 1A
activitate fizic sau exerci ii aerobice m car de intensitate moderat sau 1-
2,5 ore pe s pt mân de activitate fizic intens . Sedentarii trebuie puternic
încuraja i s înceap un program de exerci ii u oare
7. Activitatea fizic sau exerci iile aerobice ar trebui efectuate în mai multe 2A
reprize cu durata de ≥10 minute, r spândite uniform pe parcursul s pt mânii,
de exemplu 4-5 zile pe s pt mân
8. Se recomand activit i de înt rire a mu chilor în cel pu in 2 zile ale fiecarei 1B
s pt mâni
9. Gravidele i lehuzele s n toase care nu sunt active sau nu obi nuiesc s 2C
fac activit i fizice intense, ar trebui s fac , pe perioada sarcinii i l uziei,
cel pu in 150 minute (2,5 ore) de activitate fizic aerobic de intensitate
moderat pe s pt mân . Activitatea fizic ar fi de preferat sa fie r spândit
de-a lungul s pt mânii
10. Gravidele i lehuzele care sunt obi nuite s fac activitate fizic aerobic 2C
intens sau care sunt intens active pot continua activitatea fizic pe perioada
sarcinii i l uziei cu condi ia s r mân s n toase i s discute cu medicul
curant cum i când aceast activitate trebuie ajustat în timp
11. Se recomand utilizarea sfatului scurt pentru cre terea nivelului de activitate 2B
fizic la adul ii care nu sunt activi.
12. Pentru adul ii supraponderali sau obezi cu factori de risc cardiovascular 1B
adi ional, se recomand oferirea sau trimiterea c tre consiliere
comportamental intensiv pentru promovarea unei diete sanogene i a
activit ii fizice adecvate in scopul prevenirii afec iunilor cardiovasculare
13. Se recomand monitorizarea pacien ilor consilia i pentru mi care 2C

82

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
2.25. CHESTIONARUL GPPAQ INDEXUL ACTIVITĂȚII FIZICE

83

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
 Instruc iuni Chestionar GPPAQ

Chestionarul privind activitatea fizica în medicina generala (The General Practice

Physical Activity Questionnaire - GPPAQ) a fost dezvoltat de Scoal Londoneza de Igiena i
Medicina Tropicala ca o metoda validata de m surare a nivelului de activitate fizica. Scopul
introducerii acestui instrument a fost acela de a permite medicilor de familie s r spund
recomand rilor serviciilor na ionale de s n tate care statueaza obligativitatea “ echipelor din
medicina primara de a evalua i înregistra factorii de risc modificabili inclusiv activitatea
fizica”.

Chestionarul GPPAQ este un instrument validat pentru medicina primara care:

· se utilizeaz în evaluarea nivelului de activitate fizica al adul ilor cu vârste intre
17 i 74 ani;
· clasifica pacien ii în 4 categorii (PAI- Indexul activit ii fizice): activi, moderat
activi, moderat inactivi i inactivi. Aceste categorii se coreleaz cu riscul
cardiovascular;
· informeaz medicul când este necesara interven ia scurta de cre tere a nivelului
de activitate fizica. Cu excep ia pacien ilor categorisi i drept “activi”, tuturor
celorlal i pacien i trebuie s li se ofere o interven ie scurta de modificare a
comportamentului pentru cre terea nivelului de activitate fizica;
· poate fi utilizat ca parte a programului na ional de evaluare a s n t ii pentru
cuantificarea riscului de boli cardiac, accident vascular cerebral, boala renala sau
diabet.
Conform ghidului NICE, daca se apreciaz prin intermediul unui instrument validat
precum GPPAQ ca un pacient nu este activ, medicul trebuie s -i ofere o scurta interven ie
care s include urm toarele recomand ri:
· când sf tuiesc pacien ii asupra nivelului recomandat de activitate fizica, medicii de
familie trebuie s ia în considerare nevoile, preferintele i circumstantele
pacientului;
· medicii de familie trebuie s stabileasc de comun acord cu pacientul obiectivele.
Ei trebuie s furnizeze pacientului informa ii scrise asupra beneficiilor activit ii
fizice i asupra posibilit ilor locale de a face miscare;
· când considera potrivit, medicii de familie trebuie s trimita pacien ii la programe
de kinetoterapie, daca acestea sunt disponibile;
· medicii de familie trebuie s urm reasc cazurile la fiecare 3-6 luni;
· pentru pacien ii cu risc de boala cardiovasculara mai mare de 30% la 10 ani,
GPPAQ trebuie completat anual.
Pacien ii califica i drept “ activi” trebuie s primeasc încuraj ri pentru a se men ine la
fel i pe viitor sau pentru a-si creste u or nivelul de activitate fizica.
De i chestionarul include mersul, activitatea casnica, activit ile fizice în mijlocul naturii
acestea nu se reflecta în scorul final datorita supraevalu rilor observate pe perioada valid rii
ceea ce necesita intrebari suplimentare cu privire la durata i intensitatea mersului.

GPPAQ con ine:

· un chestionar scris care poate fi completat în afara consulta iei,

84

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
 · chestionar în format electronic (EXCEL) care poate fi completat în cadrul
consulta iei i care genereaz automat indexul de activitate fizica (PAI),
· algoritmul de codificare,
· cofificarea conform sistemului de codificare Red Codes pentru PAI care pot fi
utilizate în fisa pacientului
Algoritmul de codificare este parte integral a chestionarului. Orice modificare
neautorizata asupra algoritmului de codificare duce la invalidarea chestinarului.

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE ÎN MEDICINA PRIMAR

A. Cat de des se folose te: nivelul de activitate fizica trebuie înregistrat la to i pacien ii peste
16 ani la fiecare 5 ani. Pacien ii cu boala ocluziva arterial sau risc de boala cardiovasculara
mai mare de 30% peste 10 ani, nivelul de activitate fizica trebuie înregistrat anual.
B. Excluderi: GPPAQ nu a fost evaluat pentru copiii sub 16 ani i adul ii peste 74 ani. Ace tia
ar putea necesita chestionare adaptate vârstei. Chestionarul nu este destinat m sur rii
nivelului de activitate fizic înainte i dup o interven ie i nu este potrivit m sur rii
eficientei acesteia.
C. Completarea chestionarului: dureaz cca 30 secunde. Sunt necesare 1-2 minute pentru
a transfera r spunsurile în formatul electronic i analiza rezultatelor.
D. Analiza indexului de activitate fizica (physical activity index - PAI): Sunt incluse întreb rile
privind mersul, îngrijirile casnice, gr din ritul, îngrijirea copiilor. Totu i aceste activit i nu
au demonstrat suficienta fiabilitate în evaluarea nivelului general de activitate fizica i nu
sunt incluse în calcularea PAI. Pacien ii care afirma ca merg regulat i totu i nivelul de
activitate nu este cel de “activ” necesita aprofundarea discu iei cu privire la durata i
intensitatea mersului. Aceasta ar trebui s clarifice daca pacien ii respecta recomand rile
ghidului.

Calcularea indexului de activitate fizica

Pacien ii pot fi clasifica i în 4 categorii conform GPPAQ:

INDICE ACTIVITATE FIZICA CARACTERISTICI

INACTIV munca sedentara i niciun exerci iu fizic sau mers pe
bicicleta
MODERAT INACTIV munca sedentara i sub o ora de exerci iu fizic si/sau
mers pe bicicleta pe s pt mân
SAU
munca în picioare i f r exerci ii fizice sau mers pe
bicicleta

MODERAT ACTIV munca sedentara i 1-2,9 ore de exerci ii fizice si/sau

mers pe biciclet pe s pt mân
SAU
munca în picioare i sub o ora de exerci ii fizice si/sau
mers pe bicicleta pe s pt mân SAU

85

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
 munca fizica i f r exerci ii fizice si/sau mers pe
bicicleta
ACTIV munca sedentara i peste 3 ore de exerci ii fizice
si/sau mers pe bicicleta pe s pt mân
SAU
munca în picioare i 1-2,9 ore de exerci ii fizice si/sau
mers pe bicicleta pe s pt mân SAU
munca fizica i sub o ora de exerci ii fizice si/sau mers
pe bicicleta pe s pt mân
SAU
Munca fizica grea

Nota: au fost incluse întreb ri privind mersul, activit ile casnice, îngrijirea copiilor,
gr din ritul pentru a permite pacien ilor sa-si inregistreze activitatea fizica, totu i aceste
întreb ri nu furnizeaz date suficient de valide pentru a contribui la caracterizarea generala
a nivelului de activitate fizica. A a cum s-a precizat i anterior sunt necesare întreb ri
suplimentare.

REZUMAT

Exerci ii fizice sau

Munca Munca în Munca fizica
mers pe bicicleta Munca fizica
sedentara picioare grea
(ore/s pt mân )
0 Inactiv Moderat Moderat Activ
inactiv activ
Sub 1 ora Moderat inactiv Moderat activ Activ Activ
1-2,9 ore Moderat activ Activ Activ Activ
Peste 3 ore Activ Activ Activ Activ

Elaborarea i validarea GPPAQ

In 2002 Ministerul S n t ii a îns rcinat cercet torii colii Londoneze de Igiena i

Medicin Tropical s elaboreze un instrument scurt de m surare a activit ii fizice pentru a
fi folosit de rutina în medicina generala. Scopul sau era s clasifice nivelul actual al activit ii
fizice individuale în 4 nivele – indicele activit ii fizice (Physical Activity Index - PAI). Acest
indice ar trebui utilizat pentru a decide când sunt necesare interven ii de cre tere a nivelului
activit ii fizice.
Dupa evaluarea literaturii i consultarea expertilor, au fost stabilite cerin ele la care
trebuia s r spund instrumentul:
· Sa fie u or de în eles
· Sa poat fi aplicat adul ilor 18-74 ani ( ulterior revizuit de la 16 ani la 74)
· Sa poat fi completat f r ajutor
· Sa poat fi completat într-un minut

86

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
 · Categoriile trebuie s fie simple, f r calcule complicate
· Categoriile trebuie s corespunda sistemului standard de codificare utilizat în Marea
Britanie
· Rezultatul chestionarului trebuie s permit practicienilor din medicina primara s
ia decizia daca pacientul trebuie sf tuit s fie mai activ sau daca nevesita o evaluare
mai detaliata

Dintre instrumentele identificate, cel propus de European Prospective Investigation into

Cancer (EPIC) întrunea cele mai multe dintre condi ii, repetabilitatea i validitatea s fiind
demonstrate la adul ii englezi intre 40 i 65 ani (Wareham et al, 2002). Acest chestionar a
constituit baza de plecare a noului instrument. Un studio pilot a fost întreprins în 3 grupuri de
practica, asistentele administrându-i-l la 61 pacien i. GPPAQ a fost bine primit de asistente,
pacien i i medici care au apreciat aceasta metoda simpla i eficienta de a evalua nivelul de
activitate fizica în mod standardizat.
Datorita rezultatelor pozitive ale pilot rii, un nou studiu a fost realizat în 4 grupuri de
practica (24 medici de familie cu 42950 pacien i) din Coventry pentru a examina acurate ea
i siguran a GPPAQ în medicina primara. Un cercet tor de la Universitatea Warwick a
recrutat pacien ii din s lile de a teptare – participan ii la studiu au fost cei care în mod normal
s-au programat la cabinet. 334 participan i au completat GPPAQ; din ei 258 l-au completat
din nou dup o s pt mân . Categoria PAI alocata prin completarea celui de-al doilea GPPAQ
a fost comparata cu datele ob inute din înregistrarea activit ii aceluia i individ pe perioada
saptamanii anterioare cu un senzor de mi care Actigraph. Concluziile au fost:
· The GPPAQ are o validitate buna i este acceptabil pentru utilizarea în medicina
generala
· Categoriile PAI sunt comparabile cu cele ob inute prin alte metode
· Este repetabil
· Categoriile PAI sunt predictive pentru mortalitatea de toate cauzele i
cardiovasculara la ambele sexe. Combinarea activit ilor fizice din timpul muncii
cu cele din timpul liber au o asociere semnificativ crescuta cu mortalitatea decât
luate separate
· Instrument simplu i u or de administrat pentru evaluarea nivelului de activitate
în medicina primara. Cele 4 categorii PAI derivate din GPPAQ sunt potrivite
pentru evaluarea oportunit ii interven iei

Evaluarea pacien ilor inactivi care relateaz c merg m car 3 ore pe s pt mân

Pacien ii care sunt în categoria “inactiv” dar care sus in ca merg mult pe jos, ar putea
necesita o scurta interven ie care s clarifice ce în eleg ei prin mers i ritmul de mers.
Încuraja i-i s continue pe cei care r mân încrez tori ca ating nivelul de activitate fizica
recomandat pe baza duratei i intensit ii mersului.
Un exemplu de dialog cu un pacient “inactiv” ar putea începe astfel: “ Spui ca mergi 3
sau mai multe ore pe s pt mân . Ca s în eleg mai bine cand mergi pe parcursul unei zile
tipice pentru tine ai putea sa-mi poveste ti unde se integreaz mersul de diminea a când te
treze ti pana seara la culcare? Ai putea sa-mi spui când ai mers în cursul zilei de ieri?”
Daca pacientul insista ca ieri nu a fost o zi tipica, întreba i de alalt ieri dar evitati s
mergeti mai departe deoarece informa iile isi pot pierde din acurate e. Sarcina medicului în

87

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
acest exerci iu este de a asculta f r a judeca ceea ce se spune. Acesta nu este pentru
evaluarea pacientului ci scopul este de a face pacientul s vorbeasca despre comportamentul
sau intr-un mediu lipsit de amenin ri ( pericolul de a i se spune s se schimbe) în care
medicul asculta i este interesat de situa ie.
Asigura i-va ca evaluati intensitatea mersului pe care o pute i aprecia astfel:
0 = respira ie u oara, conversa ia este u or de purtat
1 = respira ie u oara, conversa ia este usor de purtat dar ritmul cardiac creste
2 = înc se poate conversa confortabil dar respira ia e mai frecventa pe m sura ce
organismul se înc lze te
3 = respira ie mai adânca i zgomotoasa, vorbit cu dificultate
4 = respira ie foarte dificila cu lipsa de aer, conversa ia nu mai este posibila.

0-1 corespund unei activit i u oare

2,3 = activitate moderata
4 = activitate intensa

Pentru a avea o relevant în calcularea nivelului de activitate fizica, ar trebui ca mersul

s fie m car de intensitate moderata (manifest ri specific punctului 2 sau 3).
Odata ce pacientul a descris o zi tipica, medicul trebuie s adune informa iile privitoare
la mers – durat , intensitate.

88

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere
2.26. PLIANT MISCARE PENTRU PACIENTI
Mi carea înseamn s n tate!
Comunitatea tiin ifica medical a dovedit pe baza
studiilor desf urate c activitatea fizic are nenum rate
beneficii. Activitatea fizic regulat reduce riscul de boal
coronarian i accident vascular cerebral, diabet zaharat,
hipertensiune arterial , cancer de colon, cancer de sân i
depresie. Beneficiile activit ii fizice sunt extrem de importante,
atât pentru îmbun t irea s n t ii sistemului muscular i osos, cât i pentru men inerea
greut ii corporale.
Sedentarismul va predispune la toate aceste boli! Evita i s fi i inactivi încercând s folosi i
orice prilej pentru a face mi care, ca de exemplu:
În desf urarea treburilor casnice uzuale – cump ratul alimentelor, debarasarea de eurilor –
sau plimbarea c elului, evita i utilizarea liftului i a deplas rilor cu ma ina.
Îngriji i i cur a i singuri casa, dar i gradina sau spa iile verzi din preajma locuin ei.
Alege i plimb rile în pas vioi, drume iile, jocurile sportive (fotbal, volei, tenis s.a.) în compania
celor dragi, în locul meselor copioase de familie.
Cobora i din tramvai cu o sta ie înainte sau parca i ma ina cât mai departe fa de destina ie;
pleca i din timp pentru a evita stresul întârzierilor.
Invita i prietenii, nu la masa sau la un joc de table sau cârti, ci la o plimbare pe jos sau cu
bicicletele, la un joc de fotbal sau volei, la înot.
Cump ra i-v sau oferi i cadou celor dragi un pedometru – un dispozitiv simplu care m soar
num rul de pa i efectua i pe zi. Un adult ar trebui sa fac m car 10.000 de pa i pe zi pentru
a avea beneficii pentru s n tate.
Evita i hobby-urile care predispun la sedentarism: cusut sau cro etat, televizor, internet.

De cât mi care are nevoie un adult pentru a se men ine s n tos?

Studiile au demonstrat ca orice activitate fizica e benefica, cu cât mai mult , cu atât mai
bine.
Recomand rile actuale precizeaz c adul ii s n to i de orice vârsta trebuie sa fac
2,5-5 ore s pt mânal de activitate fizica (sau exerci ii aerobice), m car de intensitate
moderata sau 1-2,5 ore pe s pt mâna de activitate fizica intensa. Activit ile moderate sunt
acelea care necesita efort sporit, dar permit men inerea unei conversa ii (mers în pas vioi,
înot blând, jocul de tenis i activit i casnice, precum aspiratul sau tunsul
gazonului). Activit ile intense sunt cele care determin greutate în respira ie -
func ie de antrenamentul personal - cu imposibilitatea men inerii unei conversa ii
(aerobic, jogging, competi ii sportive, ciclism, înot).
Sedentarii trebuie s înceap printr-un program de exerci ii u oare cu
cre terea progresiv a intensit ii, duratei i frecven ei efortului fizic. Activitatea
fizic sau exerci iile aerobice ar trebui efectuate în mai multe reprize cu durat de
m car 10 minute r spândite uniform pe parcursul s pt mânii, de exemplu în 4-
5 zile pe s pt mâna. Se recomand , de asemenea, activit i de înt rire a
mu chilor în cel pu in 2 zile ale fiec rei s pt mâni (ridicare de greut i, flot ri,
abdomene, s patul gr dinii).
Întreba i medicul de familie dac sunte i suficient de activ fizic i
cere i sugestii pentru îmbun t irea condi iei fizice!
Material realizat de CNSMF în cadrul proiectului RO19.04 "Interven ii la mai multe niveluri pentru preven ia bolilor
netransmisibile (BNT) asociate stilului de via în România" (2016)

89

Abordarea integrat a riscului pentru bolile

GHID DE PREVEN IE netransmisibile asociate stilului de via
Volumul 5 Riscul cardiometabolic. Cancere