Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autor
Dr. Pamela S Douglas
Editor seciune
Dr. Christopher P Cannon
Editor Adjunct
Dr. Brian C Downey, Colegiul American de Cardiologie
Aducere la cunotin
Toate subiectele sunt actualizate de ndat ce noi dovezi devin disponibile i
procesul nostru de revizuire este complet.
Literatura actuala de specialitate din: Iunie 2012|Subiect actualizat ultima oar
la: Sep 1, 2010
Aici vom trata atat rolul exercitiul cat si al fitness-ului in prevenirea primara si
secundara a bolilor cardiovasculare (CVD). O privire de ansamblu asupra
beneficiilor si riscurilor asociate cu exercitiile fizice, este prezentata separata.
(Vezi Privire de ansamblu asupra beneficiilor si riscurilor exercitiului).
O mare parte din dovada ca beneficiul exercitiului fizic vine din studii
observationale pe termen lung, indicand faptul ca cei care fac exercitii in mod
regulat au o rata mult mai mica de dezvoltare a bolilor coronariene, precum si un
risc de stop cardiac primar mult mai redus [3]. Atunci cand sunt comparati cu
indivizii cel mai putin activi, oamenii cei mai activi au avut un risc cu 30-40
procente mai mic de dezvoltare a unei boli cardiace sau coronariene [4,5].
Asocierea inversa intre cantitatea de exercitiu si riscul de boala cardiaca sau
coronariana pare a fi consistenta, indiferent de varsta, sex sau rasa[4].
Din pacate, acest tip de dovada, care este sintetizata mai jos, face obiectul
prejudecatilor, din moment ce decizia de a face exercitii fizice este doar una dinte
multele posibilitati luate in calcul in adoptarea unui stil de viata sanatos. Ca si
exemple, o dieta sanatoasa pentru inima, abstinenta de la fumat, si o ingrijire
medicala regulata, pot contribui la imbunatatirea sanatatii celor care practica, de
asemenea, exercitii fizice in mod regulat (figura 1). Astfel, atribuirea exercitiului
fizic ca fiind prevenirea bolilor coronariene este intarita de alte caracteristici
favorabile scaderii riscurilor.
* Alergarea pe durata unei ore sau mai mult, in timpul unei saptamani risc
relativ 0.58
* Vaslit pe durata unei ore, sau mai mult, in timpul unei saptamani risc
relativ 0.82
* Mers vioi timp de 30 minute sau mai mult, pe zi risc relativ 0.82
* Ridicarea de greutati pe durata a 30 minute sau mai mult, pe zi risc relativ
0.77
* Un studiu a evaluat 9777 barbati, prin doua examinari clinice (varsta medie
43, intervalul mediu intre examinari, 4.9 ani), pentru a obtine asocierea
schimbarii sau lipsa schimbarii in conditia fizica, cu riscul de mortalitate dupa o
trecere medie de 5.1 ani de la a doua examinare [32]. Rata de deces din toate
cauzele a fost de aproximativ trei ori mai mare la barbatii care nu se prezentau
bine la nici una dintre examinari, in comparatie cu cei care aveau o conditie fizica
buna la ambele examinari
(122 versus 40 per 10,000 ani-om). O rata
intermediara (68 per 10,000 ani-om) a fost notata la barbatii care si-au
imbunatatit conditia fizica de la rea la buna, intre prima si urmatoarele examinari.
* O asociere intre conditia fizica si mortalitate a fost de asemenea, notata intrun studiu de 16 ani la 1960 barbati tineri, cu varste cuprinse intre 40 si 59 de ani
[13]. Riscul relativ de deces (din care 53 procente se datora bolilor
cardiovasculare) era invers proportionala intr-o maniera gradata a conditiei fizice
masurate pe durata unui test de baza limitat de simptom, dupa ajustarea pe
varste si factori de risc cardiovascular (figura 3). Riscul relativ in comparatia cea
mai mare cu cea mai mica quartila de conditie fizic era de 0.54.
* Intr-un al treilea raport, 6213 barbati consecutivi care au fost prevazuti
pentru o testare a exercitiului (varste 40-75, varsta medie 59), erau urmati de o
medie 6.2 ani: 59% au prezentat un rezultat anormal la test si/sau un istoric de
boli cardiovasculare, in timp ce 41% au prezentat un rezultat bun la test si nici un
istoric de boala cardiovasculara [30]. Dupa ajustarea pe varste, varful capacitatii
de exercitiu, masurate in echivalente metabolice (MET), a fost cel mai puternic
prezicator al mortalitatii in randul barbatilor cu sau fara boli cardiovasculare. Un
MET este definit ca fiind 3.5 mL asimilare de O2/kg per minut, ceea ce reprezinta
asmiliarea de oxigen in pozitie sezanda. Pentru fiecare crestere de 1 MET in
capacitatea de desfasurare a exercitiului, exista o imbunatatire de 12 procente in
rata de supravietuire.
Femei Beneficii similare ca urmare a unei conditii fizice bune au fost descrise in
randul femeilor [11,12,24,25,36-38]. Magnitudinea acestui efect este ilustrata in
urmatoarele observatii.
La urmarire, rezultatul a fost semnificativ mai rau la femeile care au realizat mai
putin de 85 la suta din valoarea de varsta prezisa, in comparatie cu celelalte
femei:
Pacientii mai tineri Descoperirile de mai sus au fost facute in principal in randul
pacientilor de varsta mijlocie, si se pare ca efectele unei conditii fizice bune, asa
cum se estimeaza de catre rezultatele testelor, au loc mai devreme. Acest lucru a
fost confirmat intr-un studiu de grup populatie, asupra a peste 5000 barbati si
femei cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, care a demonstrat relatia intre o
conditie fizica buna si dezvoltarea factorilor de risc cardiovascular dupa 15 ani
[33].
In plus fata de studiul precedent [33], o relatie intre conditia fizica si sindromul
metabolic a fost direct observata intr-un studiu pe 9007 barbati si 1491 femei
care nu aveau la baza sindromul metabolic [40]. La o urmarire in medie de 5.7
ani, sindromul metabolic s-a dezvoltat in 15 procente la barbati si 3.8 procente la
femei. Probabilitatea dezvoltarii sindromului metabolic a fost semnificativ mai
mica la treimile de mijloc si superioare ale conditiei fizice la barbati h (rata de
hazard ajustata 0.74, respectiv 0.47) si in treimea superioara la femei (rata de
hazard ajustata - 0.37).
Aproape toti pacientii cu boala arterei coronariene stabila, inclusiv cei care au
intrat intr-un program de reabilitare cardiaca, si-au datorat beneficiul activitatii
fizice regulate pe termen lung. Prevederile despre angina cronica ACC/AHA din
2007 se concentrau pe actualizarea prevederilor
ACC/AHA 2002 pentru
managementul pacientilor cu angina cronica stabila, si au ajuns la urmatoarele
concluzii [46]:
* Dispnee
* Oboseala
* Transpiratie
Exercitiul poate fi desfasurat la perioade scurte, de mai multe ori in timpul unei
zile, si sa fie integrat in mersul zilnic al vietii unui om. Concentrarea se face pe
activitate aerobica totala, care ar trebui sa fie de cel putin 30 de minute oe zi, in
cele mai multe zile ale saptamanii [52]. Exemple de exercitii de stil de viata sunt
mersul vioi de la 4.8 la 6.4 km (3 -4 mile) pe ora pentru cei mai multi adulti
sanatosi, munca activa in gradina, si dans [49]. Exercitii precum ciclism, jogging
si alte sporturi in aer liber pot fi, de asemenea, desfasurate. Exercitiile aerobice
pot fi sustinute sau intercalate cu urcatul scarilor. In plus, exercitiile de rezistenta,
prin ridicarea de greutati sau echipamente speciale de ridicat greutati, constand
in 10-15 repetari ale fiecarui exercitiu pentru brate, umeri, sternm bazin, spate,
coapse si picioare pot fi desfasurate de doua sau de trei ori pe saptamana.
epidemiologice puternice,
incercarilor clinice.
consistente
si
dovezi
moderat-puternice
ale
REFERINTE
1. Powell KE, Thompson PD, Caspersen CJ, Kendrick JS. Activitatea fizica si
incidenta bolilor coronariene. Annu Rev Public Health 1987; 8:253.
2. Shephard RJ, Balady GJ. Exercitiul ca terapie cardiovasculara. Circulatie 1999;
99:963.
3. Lemaitre RN, Siscovick DS, Raghunathan TE, et al. Activitatea in timpul liber
si riscul de insuficienta cardiaca. Arch Intern Med 1999; 159:686.
4. Shiroma EJ, Lee IM. Activitatea fizica si sanatatea cardiovasculara: lectii
invatate din studiul epidemiologic dupa varsta, sex si rasa/etnicitate. Circulatie
2010; 122:743.
5. Reddigan JI, Ardern CI, Riddell MC, Kuk JL. Relatia activitatii fizice cu
mortalitatea din boli cardiovasculare si influenta factorilor de risc cardiometabolici. Am J Cardiol 2011; 108:1426.
6. Fletcher GF, Balady G, Blair SN, et al. Declaratie asupra exercitiilor: beneficii
si recomandari pentru programe de activitate fizica, pentru toti americanii. O
declaratie pentru profesionistii in sanatate de catre Comisia pentru Exercitiu si
Reabilitare Cardiaca, a Consilului Clinic de Cardiologie, AHA. Circulatie 1996;
94:857.
7. Fletcher GF, Balady G, Froelicher VF, et al. Standarde de exercitiu. O
declaratie asupra profesionistilor in ingrijirea sanatatii, de la AHA. Grupul de
scriitori. Aparut in 1995; 91:580.
8. Smith JK, Dykes R, Douglas JE, et al. Exercitiul fizic pe termen lunf si
activitatea aterogenica a celulelor mononucleare la persoanele aflate la risc de a
dezvolta boli ischemice. JAMA 1999; 281:1722.
9. Thompson PD, Franklin BA, Balady GJ, et al. Exercitii si evenimente
cardiovasculare acute, care pun riscurile intr-o noua perspectiva: o declaratie
stiintifica de la Asociatia Americana de Cardiologie asupra nutritiei, activitatii
fizice si metabolismului, Consiliul Clinic de Cardiologie. Aparut in 2007; 115:2358.
10. Albert CM, Mittleman MA, Chae CU, et al. Declansarea mortii subite din
cauze cardiologice prin exercitii prea intense. N Engl J Med 2000; 343:1355.
11. Blair SN, Kohl HW 3rd, Paffenbarger RS Jr, et al. Conditia fizica si mortalitatea
din cauze generale. Un studiu asupra barbatilor si femeilor sanatosi. JAMA 1989;
262:2395.
12. Blair SN, Kampert JB, Kohl HW 3rd, et al. Influente asupra conditiei cardiorespiratorii si a altor precursori in bolile cardiovasculare si mortalitatea din cauze
generale la barbati si femei. JAMA 1996; 276:205.
13. Sandvik L, Erikssen J, Thaulow E, et al. Conditia fizica, ca prezicator al
mortalitatii in randul oamenilor de varsta mijlocie sanatosi, din Norvegia. N Engl J
Med 1993; 328:533.
14. Leon AS, Connett J, Jacobs DR Jr, Rauramaa R. activitati de timp liber si riscul
de dezvoltare a unei boli coronariene si chiar moartea. JAMA 1987; 258:2388.
15. Paffenbarger RS Jr, Hyde RT, Wing AL, et al. Asocierea schimbarilor in nivelul
de activitate fizica si alte caracteristici de stil de viata cu mortalitate in randul
barbatilor. N Engl J Med 1993; 328:538.
16. Sesso HD, Paffenbarger RS Jr, Lee IM. Activitatea fizica si bolile coronariene
la barabti: Un studiu de sanatate a absolventilor univeristatii Harvard. Aparut in
2000; 102:975.
17. Lee IM, Sesso HD, Paffenbarger RS Jr. Activitatea fizica si riscul de boli
coronariene la barbati: poate durata episoadelor de exercitiu prezice riscul?
Aparut in 2000; 102:981.
18. Lee IM, Sesso HD, Oguma Y, Paffenbarger RS Jr. Intensitatea relativa a
activitatii fizicw si riscul de dezvoltare a unei boli coronariene. Aparut in 2003;
107:1110.
19. Ekelund LG, Haskell WL, Johnson JL, et al. Conditia fizica ca un prezicator al
mortalitatii cardiovasculare la barbatii asimptomatici din America de Nord. N Engl
J Med 1988; 319:1379.
20. Kujala UM, Kaprio J, Sarna S, Koskenvuo M. relatia dintre activitatile din
timpul liber si mortalitate: studiul pe grupele de gemeni din Finlanda. JAMA 1998;
279:440.
21. Manson JE, Hu FB, Rich-Edwards JW, et al. Un studiu al plimbarilor, comparat
cu exercitiul fizic intens in prevenirea bolilor coronariene la femei. N Engl J Med
1999; 341:650.
22. Manson JE, Greenland P, LaCroix AZ, et al. Un studiu al plimbarilor, comparat
cu exercitiul fizic intens in prevenirea bolilor coronariene la femei. N Engl J Med
2002; 347:716.
23. Lee IM, Rexrode KM, Cook NR, et al. Activitatea fizica si bolile coronariene la
femei: gata cu fara durere, fara placere? JAMA 2001; 285:1447.
24. Mora S, Redberg RF, Cui Y, et al. Capacitatea testarii exercitiilor de a prezice
decesele din cauze generale si cardiovasculare la femei asimptomatice: o
urmarire de 20 de ani a studiului clinic al lipidelor. JAMA 2003; 290:1600.
25. Gulati M, Black HR, Shaw LJ, et al. Valoarea pronostic a monogramei pentru
exercitiile fizice la femei. N Engl J Med 2005; 353:468.
26. Wagner A, Simon C, Evans A, et al. Activitatea fizica si incidentele
coronariene in Irlanda de Nord si Franta: Studiul Infarctului de Miocard (PRIME).
Aparut in 2002; 105:2247.
27. Tanasescu M, Leitzmann MF, Rimm EB, et al. Tipul de exercitii si intensitatea
acestora in relatie cu bolile coronariene la barbati. JAMA 2002; 288:1994.
28. LaMonte MJ, Eisenman PA, Adams TD, et al. Conditia fizica cardio-respiratorie
si factorii de risc coronarian. Aparut in 2000; 102:1623.
29. Laukkanen JA, Lakka TA, Rauramaa R, et al. Conditia fizica cardiovasculara
ca prezicere a mortalitatii in randul barbatilor. Arch Intern Med 2001; 161:825.
31. Yusuf S, Hawken S, Ounpuu S, et al. Efectele factorilor de risc potential
modificabili , asociati cu infarctul de miocard in 52 de tari. ( studiul INTERHEART):
studiul control de caz. Lancet 2004; 364:937.
32. Blair SN, Kohl HW 3rd, Barlow CE, et al. Schimbari in conditia fizica si
mortalitatea generala. Un studiu pe barbatii sanatosi si nesanatosi. JAMA 1995;
273:1093.
33. Carnethon MR, Gidding SS, Nehgme R, et al. Cardiorespiratory fitness in
young adulthood and the development of cardiovascular disease risk factors.
JAMA 2003; 290:3092.
34. Noda H, Iso H, Toyoshima H, et al. Walking and sports participation and
mortality from coronary heart disease and stroke. J Am Coll Cardiol 2005;
46:1761.
35. Hakim AA, Petrovitch H, Burchfiel CM, et al. Effects of walking on mortality
among nonsmoking retired men. N Engl J Med 1998; 338:94.
36. Balady GJ, Larson MG, Vasan RS, et al. Usefulness of exercise testing in the
prediction of coronary disease risk among asymptomatic persons as a function of
the Framingham risk score. Circulation 2004; 110:1920.
37. Mora S, Redberg RF, Sharrett AR, Blumenthal RS. Enhanced risk assessment
in asymptomatic individuals with exercise testing and Framingham risk scores.
Circulation 2005; 112:1566.
38. Gulati M, Shaw LJ, Thisted RA, et al. Heart rate response to exercise stress
testing in asymptomatic women: the st. James women take heart project.
Circulation 2010; 122:130.
39. Newman AB, Simonsick EM, Naydeck BL, et al. Association of long-distance
corridor walk performance with mortality, cardiovascular disease, mobility
limitation, and disability. JAMA 2006; 295:2018.
40. LaMonte MJ, Barlow CE, Jurca R, et al. Cardiorespiratory fitness is inversely
associated with the incidence of metabolic syndrome: a prospective study of men
and women. Circulation 2005; 112:505.
41. Gibbons RJ, Balady GJ, Bricker JT, et al. ACC/AHA 2002 guideline update for
exercise testing: summary article: a report of the American College of
Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines
(Committee to Update the 1997 Exercise Testing Guidelines). Circulation 2002;
106:1883.
42. Clark AM, Hartling L, Vandermeer B, McAlister FA. Meta-analysis: secondary
prevention programs for patients with coronary artery disease. Ann Intern Med
2005; 143:659.
43. Taylor RS, Brown A, Ebrahim S, et al. Exercise-based rehabilitation for
patients with coronary heart disease: systematic review and meta-analysis of
randomized controlled trials. Am J Med 2004; 116:682.
44. Wannamethee SG, Shaper AG, Walker M. Physical activity and mortality in
older men with diagnosed coronary heart disease. Circulation 2000; 102:1358.
45. Steffen-Batey L, Nichaman MZ, Goff DC Jr, et al. Change in level of physical
activity and risk of all-cause mortality or reinfarction: The Corpus Christi Heart
Project. Circulation 2000; 102:2204.
46. Fraker TD Jr, Fihn SD, 2002 Chronic Stable Angina Writing Committee, et al.
2007 chronic angina focused update of the ACC/AHA 2002 guidelines for the
management of patients with chronic stable angina: a report of the American
College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice
Guidelines Writing Group to develop the focused update of the 2002 guidelines
for the management of patients with chronic stable angina. J Am Coll Cardiol
2007; 50:2264.
47. Gibbons RJ, Balady GJ, Bricker JT, et al. ACC/AHA 2002 guideline update for
exercise testing: summary article. A report of the American College of
(Accessed
on
57. Forrester JS, Merz CN, Bush TL, et al. 27th Bethesda Conference: matching
the intensity of risk factor management with the hazard for coronary disease
events. Task Force 4. Efficacy of risk factor management. J Am Coll Cardiol 1996;
27:991.
58. Fletcher GF, Balady GJ, Amsterdam EA, et al. Standardele de exercitiu pentru
testare si trening: o declaratie pentru profesionistii in sanatate din partea AHA.
Aparut in 2001; 104:1694.