Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina sportiva este a cea medicina teoretica si practica care valorifica efectele exercitiilor fizice si prorturilorin ascociere cu factorii de mediu asupra organismului uman. Scopul medicinii sportive este: 1.Asigurarea unei dezvoltari corecte si armonioase a organismelor tinere. 2.Sustinerea dezvoltarii psihologice 3.Prevenirea si corectarea unor deficiente fizice. 4.Recuperarea unor sechele morfofunctionale dupa imbolnaviri si traumatizme. 5.Oprimizarea antrenamentului sportiv si dirijarea stiintifica a acestuia. 6.Selectia medicobiologica in sport. Definitia de Medicina Sportiva a fost elaborata de catre Federatia Internationala in Medicina Sportiva (F.I.M.S),si care este o ramura medicala ce se ocupa cu medicina omului sanatos avind un caracter atit preventiv cit si curativ. Federatia de medicina a Moldovei (F.M.S.M) este membru a F.I.M.S este mebru a F.M.S.E(europene) si a F.M.S.B(balcanice). Obiectivele de studiu a Medicinei Sportive de astazi sunt: 1.Obectiv. Cordul sportiv si reactile sistemelor cardiovasculare la efort. Cordul sportiv reprezinta expresia modificarilor clinice funcionale si anatomice care reflecta adaptarea fiziologica a organismului la efort fizic sistematic si repetat de un anumit volum intensitate si calitate, pentru a realiza aceasta reactie morfofuncionala complexa, volumul de efort trebue sa fie de peste 16-22 ore pe saptamina, iar intensitatea efortului trebue sa atinga periodic nivele superioare. Intr-un efort fizic sistemul cardiovascular reprezinta un sistem principal de care depinde transportul de oxigen la nivelul organelor vitale si musculaturii precum si colectarea produselor de metabolism. Adaptarea cardiovasculara la efort consta in: 1.Modificari morfofunctionale miocardice. 2.Modificari ale circulatiei periferice. 3.Modificari cantintative si calicative ale singelui. 2.Obectv: Ficatul si rinichiul de efort. Ficatul reprezinta primul filtru care intrevine in mentinerea comeostazie si de aceia este absolut necesar realizarea sistematica a investigatiilor hepatice si a investigatiilor imunologice.
Rinichii reprezinta cel de-al 2-lea filtru cu rol in pastrarea comeostaziei de efort, numeroase studii arata ca la sportivi elementele patologice in urina (proteine,hematii,leucocite) pot aparea postefort in concentratii de 40-60%. Aceasta manifestare poate fi asociata cu gradul de antrenament duritatea efortului, conditiile de mediu starea de sanatate. 3.Obiectiv. Alimentatia si medicatia sportiva. 4.Obectiv. Fenomenul dopajului in sportul contemporan. Procedura controlului doping. Sanctiuni. 5.Obectiv. Alternativa dopingului-prevede cresterea capacitii de efort fizic la sportivi ignorind tipurile de doping interzise in sport. 6.Sportul la diverse virste. Aspecte medico biologice Pina in prezent din punct de vedere biologic se vorbea de 3 virste iar recent avind invedere factorul social economic in tarile avansate sa marit considerabil speranta de viata si datorita acestui fapt biologia umana propune clasificari noi de virsta deaceia trebuie sa fim foarte atenti la dozarea eforturilor sportive in dependenta de virsta. 7.Urgente medico chirurgicale in sport Moartea subita a sportivului. Tot mai mult sunt cunoscute o serie de incidente de moarte subita la sportivii de performanta pe plan mondial fapt care a determinat medicina sportiva sa puna acest obiectiv in prin plan. In etiologia mortii subite 95% sunt cauze cardiace si 5% cauze extracardiace(astm,hemoragie digistiva dopaj) sa observat ca moartea subita este mai fregventa la fodbalisti 60% si 40% alte genuri de sport. Mai fregventa ea este la brabati (93%) si 7% la femei . 8.Traumatologia sportiva 9.Aspecte medico biologice ale sportului femenin. Pentru prima data sporturile femenine in 1899 in S.U.A. 10.Aclimatizarea aspecte medicobiologice ale adaptarii la variatii de fusuri orare. Adaptarea este o mobilitate de modificari pe care le sufera organizmul pentru a putea supravetui. Tema2: Retiaua de medicina sportiva din Republica Moldova 1.Istoricul Medicina sportiva in tara noastra a parcurs mai multe etape de dezvoltare: 1.A fost intemeiat in 1947 centrul republican de cultura fizica. 2. acest centru se reorganizeaza in 1951 in dispensar republican medical sportiv 3.In 1985 conform ordinului ministerului sanatatii se mai deschid inca 6 dispensare 4.La sfirshtul anilor 80 se creaza kite un cabinet de asistenta medico sportiva in fiecare raion, paralel se mai deschid niste centre proprii:
Centrul care apartinea ministerului tineretului sportului si turizmului Sindicatele Clubul sportoiv Dinamo. 5. in perioada anilor 90 datorita situatiei economice de crisa dispar dispensarele raionale cu exceptia celui de la tiraspol.Centrele proprii mai tirziu se disfiinteaza. 6.La 1 Octombrie 1999 dispensarul republican de medicina sportiva se reorganizeaza in comitetul national de medicina sportiva Atlet-Med care dispun de urmatoarele activitati: Acordarea asistentei medicale specializate sportivelor de inalta performanta sportivelor cu dizabilitati,studentilor si elevilor cu profil sportiv, peroanelor ce practica cultura fizica si sportul.Asigura asistenta medicala in antrenamente si competitii sportive de rang national si international,propagarea modului sanatos de viatsa,in populatie. 2.Contrlul medico sportiv complex. Conform ordinului ministerului sanatatii toate persoanele ce practica cultura fizice si sportul sunt obligate sa efectueze examene medicale complexe cel putin odata la 6 luni in cazul participarilor la competitiilor internationale este obligator controlul medico sportiv partial, care include avizul acel putin 3 medici(cardiolog, neurolog, oftamolog) si examine de la borator.Acest examen se va efectuia cel mult cu 5 zile nainte de competitii, examenul medico sportiv complex inlude: 1. Anamneza medico sportiva care prevede anamneza generala si anamneza medico-sportiva propriozisa 2.Controlul medical a cel putin 9 medici specialisti (neurolog,otorinolaringolog, stomatolog,cardiolog,ortoped, kinetoterapeut,chirurg,urolog sau ginecolog,medicul sportiv care analizeaza rezultatele specialistilor si elibereaza avizul medico-sportiv care are valoare legala). 3. Diagnosticul functional vizeaza efectuarea a 3 electrocardioagrame cu scopul cercetarii functionale ale cordului: a.ecg repaus; b. ecg intr-un effort moderat maximal conform antrenamentelor ; c. ecg dupa 5-10 min de repaus. 4. Examenul antropometric; 5. Examenul de laborator care cuprinde: a. analiza generala de urina-trebuie colectata dimineata ; -vas steril; -culoare galben deschisa; - reactia acida; -proteine, glucoza absent; - epiteliu plat, 1-2 in cimpul de vedere; -leucocite, 3,4 chiar si pina la 7; -eritrocite 0-1;
b. analiza generala de singe-se colecteaza dimineata pe nemincate. Hemoglobina la barbate 130-160 gr/l, la femei 120-140gr/l. Eritrocite la barbati 4-5 mln cellule intr-un mm cub de singe, femei 3,9-4,7 mln Leucote 4-9mii mmcub de singe; Trombocite 180-320 mii in mm cub de singe; Viteza de segmentare hemalelor VSH barbate-2-10 mm/h, femei 2-15 mm/h. Glucoza trebuie sa fie de la 3,3-5,6 milimoli /litru. Hipoglicemie-concetratia mica de glucoza in organism.
1. Bolile aparat.cardiovascular la sportivi. 1. Hipertrofia cardiaca la sportivi este considerata una fiziologica(cord sportiv), ea apare mai frecvent la alergatori, ciclisti, schiori, canotori. Este uniforma dar in unele cazuri poate fi limitata numai a septul intraverticular si caracteristica pt sporturile cu eforturi izometrice . Acest factor poate fi o cauza a mortii subite(acest motiv a servit la 1-2 cazuri la 100 mii). 2. Tahicardii ventriculare sunt cu sediul in ventriculul drept mai des intilnite la atleti si pot fi o cauza a mortii subite. 3. Bradicardia de repaus este frecvent asociata cordului atletic si este considerata o patologie fiziologica, ea este mai frecventa la sportivii in virsta .Fenomenele clinice sau simptome sunt prezente prin :ameteli, dureri toracice, dispnee. 4. Colaps vertebral a fost observat la maratonishti si in alte competii sportive prelungite, deshidratare, transpiratie excesiva, temperatura crescuta. 5. Cardiomiopatia hipertrofica(cord bovin)- este o boala genetica controlata de 9 gemeni incompatibila cu sportul de performanta. Este cauza principala de moarte subita la aprox 1/3 din sportivii tineri.Se poate depista clinic smptome, dureri toracice si simtcoche. Aceasta
patologoie duce la disfunctia diastolica , la ischemie, tahiaritmii, hipertrofie a ventriculului sting . 6. Boala aterosclerotica a arterelor coronare duce la aparitia infarctului,el poate aparea in timpul unui efort fizic intens si este mai frecvent la sportivii peste 30 ani. Aceasta patologia s-a inregistrat mai des la fotbalisti, tenesisti, ciclisti si rugbyshti. 7. Miocardita-apare frecvent la sportivi si este cauzata de agenti virali, deseori asimptomatica. Simptomele sunt palpitatii, fible cefalee,dureri in articul.,oboseala, dispnee. Simptome mai putin frecvente:sincopele si minctiunile reduse cantitativ. 8. Sincopa ortica este intilnita mai rara se refera mai mult la atletii si este o maladie incompatibila cu sportul. Prevenirea riscului cardiovarcular la sportivi: 1. Evaluare medicala sistematica 2. Mentinerea tensiunii arteriale a greutatii corporale a spectrului lipidic in limitele normei . 3. Antrenamente programate corect. 4. Reducerea deprinderilor daunatoare.
Masuri de prevenire
Renuntare la fumat Igiena mainelor Puratarea mastilor Tratarea bolilor cronice care scad imunitatea. Tratamentul se trateaza simplu cu antibiotice.
Tuberculoza este provocata de bacilul Coh. Se transmite pe cale orala, se poate transmite pe cale animala. Perioada de incubatie 4-12 saptamani dar infectia poate sa persiste luni sau ani inainte de depistare. Simptome: Slabiciuni generale Scaderea greutatii Febra si transpir nocturn Expectoratii sangvinolente Dureri in piept La copii poate determina un retard ponderal La copii de virsta mica tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prin oprirea cresterii, celelalte semne si simptome depind de localizarea bolii. Pleuriziile reprezinta inflamarea pleurei pulmonare si toracice, cind pleurile se inflameaza, ele pot ajunge una de alta si are loc procesul de frecare deoarece respiratia devine foarte dureroasa, durerile in piept sunt foarte acute. Cauzele principale sunt infectiile virale netratate. Pleurizia produsa de infectia virala dureaza de la citeva zile pina la citeva saptamani. Pneumotorax este cauzat de cele mai multe ori de trauma si consta in patrunderea aerului in cavitatea pleurala. Simptome Tusa Durere toracica Dispnee Febra Frisoane Astmul bronsic Fregvent intilnita la sportivii ce practica sportul in aer liber in conditii de expunere la frig si atmosfera uscata. Astmul bronsic poate fi produs de o inflamatie a bronhiilor care debuteaza gradat si in timp poate determiana contractia muschilor In jurul bronhiilor. Acest poate duce la ingustarea sau blocarea cailor respiratorii ceea ce poarta denumirea de ,,epizod acut de astm(criza). Medicii specialisti considera ca: Factori genetici Factori de mediu Factori imuni.
3. Bolile aparatului digestiv la sportivi. 1.Hipoglicemia- o stare patologica acuta care se dezvolta la mici cantitati de glucoza in singe pina la 40 mg %. La unii sportivi aceasta stare se poate dezvolta chiar si la o cantitate de 50-60%. La efectul unui efort fizic de mare intensitate se cheltue multa energie rezultata din glicogen muscular si se poate realiza o hipoglicemie. Simptome: direri in epigastru ameteli transpiratii reci. Tegumente palide Dilatarea pupilelor Nu reactioneaza la lumina. Cu scop profilactic se recomanda ca ininte de competirii si antrenamente sa se consume o cantitate mare de glucide, dulciuri. 2.Dipepsii gastroduadenale- sunt caracterizate prin aparitia si accentuarea simptomelor in conditii de solicitari psihice si fizice crescute si ameliorarea lor in stare de repaus. Simptome: Balonari Dureri epigastice Stare de tensiune Iritate Tulburari de somn Spasmofilie 3.Gastrita- se desebeste: a) eroziva b) necroziva. a)Eroziva- se carectirizeaza prin : greturi, ameteli, melena (scaun cu singe) Gastritele pot fi provocate de helicobacterul Pylori care poate fi tratat cu antibiotice. 4.Constipatia cronica- intirziera tranzitului intestinal. La persoanele date scaunele sunt foarte rare la o distata de 48 ore. Se recomanda: regim dietic bogat in celuloza si hidrati de carvon care actioneaza prin retentia apei in lumenul intestinal si acizi de fermentatie care provoaca scaune.
5.Apendicita cronica- pe fonul unei constipatii cronice intrun efort intens pot aparea crize dureroase de apenticita cronica. 6.Coliteza- se dezvolta sub forma de DZ. Hiperlipidemii si utilizale contraceptivelor orale. Exista 3 tipuri de calculi: - De colesterol. - De pigmen - Micsti. Simptome: Durerea cu 40-60 min in epigastru, in abdomen sau in spate si rureaza citeva ore si sunt insotide de vome. In vizica biliara se recomanda regim dietic, hipolipidic, evitarea abuzulurilor alimentare, gimnastica medicala. In colicistetonie se intevine laparascopic. :D 7.Hepatita- este provocata de cel putin 5 virusi A,B,C,D,E. 1.Hepatita A- se transmite pe cale orala, este endemica in tarile slab dezvoltate (boala minilor murdare) Vindecarrea are loc timp de 3-6 luni, cu scop profilactic se recomanda vaccinarea. 2.Hepatita B- trasmisie precauta (prin seringa) pe cale sexuala si perinatal. Se vindeca 90% dar persoanele in virsta iimunocompromise si copii risca sa fie purtatori sau sa dezvolte o boala cronica. Profilaxie : vaccinarea. Aproximativ 80-90% din vaccinati au niveluri protectoare pentru circa 5 ani. 3.Hepatita C- trasmisie precauta asociata cu transfuzie de singe. Are loc cel mai inalt nivel de cronicizare care se dezvolta in criza. Provilaxia: verificarea singelui donatorilor. 4.Hepatita D- trasmisie precutana sau droguri cu ea se trasmite deobicei si virusil HIV. 5.Hepatita E- este o hepatita caracterizata tatilor din Africa, Mexic si India. Se trasmite prin apele infectate. Simptomele: Aparitia icterului Dureri in jurul ficatului Dureri in articulatii, muschi Singerari ale gingiilor Capilarele devin foarte fragile Bolile Sistemului Nervos la Sportivi. 1.Nevrozele- la sportivi sunt reversibile si au o determinare psihogena Facorul principal care le declanseaza este-stresul psihic bazat pe suprasolicitatii SMC. Profilaxia se efectueaza prin controale periodice la 3-4 luni in efort specific este urmarit cel putin 1 data la 10 zile. 2.Psihozele- se caracterizeaza prin afectarei grave ale functiilor psihice.
La baza psihozelor se gasesc alterari genetice ereditare dar si factori exogeni ca: alcoolul, narcoticile si infectiile. Boli Psihotice: Sindromul psihotic depresiv, paranoic, epilepsie nu sunt copatibile cu sportul de performanta.
- Gonoreea - Herpesul - Uretritele 1.Sifilsul- este cauzat de bacteria Treponema. Simptomele difera in functie de stadiul bolii(primar,secundar,latent,tertial). In stadiul primar prezinta de obicei o singura ulceratie Sifilisul Secundar- prezinta o eruptie pe talpi si palme/ Sifilisul latent- prezinta foarte putine simtome, uneori asimptomatic. Sifilisul tertiar- gome (ingrasari, tumori ale pielii)m simptome neurologice si cardiace. Poate fi tratat cu antibiotice/ 2.Uretritele- maladii microbiene procvocatii de mai multi microbi. Apae dupa 2-3 zile dupa contact. Semnele clinice: - prurit in regiunea inghinala - usturimi care se accentueaza la urinare - orificiul uretral este rosu si tumefiat - apare secretie uretrala galbue, urit mirositoare. 3.Gonoreea- este provocata de bacteria Neiseria. Poate cauza infertilitate la femei si este un facror de risc major pentru infectia HIV. Simptomele apar din a 2-a zi 2 saptamina dar se intilnesc cazuri asimptomatice. Pentru femei este caracteristic : 1. disuria- senzatie dureroasa la urinare 2. secretii vaginale galbui 3. fragilitate masculara 4. dispareunie- dureri in timpul actului sexual. Pentru barbati este caracteristic: 1. secretii laptoase alb-galbui 2. ingrosirea uretrei 3. dureri in bazinul inferior 4.edemarea testiculelor. Infectia gonococica netratata la copii poate sa procoace infectarea globilor oculari a organelor reproductive si este sortit infertilitatii. La adulti: - sterilitate, -artrite, -sarcini ectopice(in afara uterului). 4.Scabia- boala contaginoasa a pielii produsa de Sarcoptes Scabie pot trai pina la 4 zile fara gazda umana. In momentul infectarii o femela depune 10-25 oua care in 3 zile se transforma in larve si in 14-17 zile in adulti. Se transmite prin utilizarea obiectelor personale straine, contactul corp la corp si prin lengerie. Simptomele: 1. prurit al peilii care se intenstineaza noaptea sau dupa baie 2. piele iritata, pruriginoasa. Tratamentul : aplicarea de urgente de sulf cu hidronat de calciu.
Valoarea debitului sistolic este determinata de: 1.intoarcerea singelui catre inima. 2.Rezistenta opusa de artere a fluxului coloanei de singe ce se intoarce spre inima 3. Contractivitatea muscilui cardiac 3.Utilizarea oxigenului. Cresterea capacitatii de extractie a oxigenului reprezinta un alt mijloc de adaptare a inimii impuse de efortul fixic. La nivelul cordului chiar in conditii de repaus a organismului coificientul de utilizare a oxigenului este mult mai crescut decit in orce alt org al organismului.In cazul scaderii considereabile al concentratiei de oxigen nesarul de utilizare a O2 de catre musciul miocardic creste pina la 100%(Legea totul sau nimic), aceasta particularitate a nutritiei are importanta vitala si asa se poata explica moartea musciului cardiac cu 4-5 min mai tirziu celelalte organe sau tesuturi. Factorii de care depinde cresterea consumului de oxigen in timpul efortului fizic sunt cresterea fregventei cardiace, cresterea contractiilor miocardice si cresterea volumului si a grosimii peretilor inimii. Necesarul de oxigen al nimii este cu atit mai mare cu cit pulsul este mai accelerat subiectii bine pregatiti cu o fregventa cardiaca mai scazuta atit in repaus cit si in timpul eforturilor sunt capabili de performante fizice superioare pentru care utilizeaza o cantitate mai redusa de oxigen, intensificarea fortei miocardice si respectiv a utilizarii oxigenului se datoreaza prezentei crescute a hormonilor adrenalina si nor-adrenalina. 4.Hipertrofia miocardului. Inima cintareste 250-350gr la femei 300-450 la barbati la femei sportive 600-700 iar la barbatii sportiv 700-900gr. Aceiasi greutate crescuta o pot avea si persoanele bolnave in cazul cardio-miopatii hipertrofe. Cordul sportiv este marit ca volum in baza dilatarii cavitatilor inima creste predominant in exterior iar ingrosarea peretilor este una secundara. Cordul sportiv este considerat un cord fiziologic si abandonarea treptata a eforturilor fizice trebuie sa contribuie la revenirea normala a volumului inimii 5.Dilatatia cordului este reprezentata de cresterea cavitatii inimii, pentru pers antrenate persistenta sistematica a fenomenului de intoarcere venoasa crescuta determina delatatia cordului.
-miocardul -valvulele cardiace. Cel deal doilea zgomot -diastolic corespunde diastolei ventriculare si este un zgomot scurt clar cu o durata de 0.05 sec. Format din 4-5 oscilatii. In caz de afectiuni cardiace zgomotele produse de inima devin impure, fact datorat dereglarilor in structura valvulelor cardiace.
2.Percusia Inimii prevede aprecierea granitelor de sus si de jos ale cordului, cel mai bine se
contureaza prin radio scopie.
Undele P, R, T- sunt pozitive Unda P- reprezinta depolarizarea atriala. Intervalul P Q -reprezinta timpul de trecere a excitatiei din atrii in ventricol, deaceia acest interval se numeste conductibilitate atrio ventriculara si in norma este = 0.12 0.2 sec. Undele Q, R, S -reprezinta excitarea ventricolelor. Unda P- reprezinta procesul de esire a ventricolilor din perioada de excitatie. Unda U- apare constant doar dupa unda T are o amplitudine mica si se datoreaza unui fenomen de repolarizare tardiva a miocardului ventriculelor, este mai ividenta la sportiv si la persoane cu Hipertensiune arteriala. Inaltimea undelor este exprimata in mm iar intervalul intre ele in secunde. Cele mai fregvente patologii depistatea prin citirea E.C.G. depinde de . a. dereglari de repolarizare a cordului si de focare ectopice manifistate prin extrasistole. Extrasistolile atriale sunt considerate mai usoare si mai innofensive pecind cele ventriculare si in special ale ventriculului drept ca fiind foarte periculoase.
5.Ultrasonografia permite cercetarea activitatii cardiace cu ajutorul ultrasunetului. 6.Caterizarea - permite aprecierea electrofiziologica a inimii prini introducerea de catetere in
cavitatea inimii. 7.Monitorizarea electrocardiografia a cordului timp de 24 de h cu ajutorul unui electrocardiograf de buzunar.
Activitatea inimii este reglata de 2 mecanisme nervos si umoral. Reglarea pe cale nervoasa se datoreaza impulsurilor nervoase ce vin de la SN spre inima prin nervii vagi este caracteristica prin 2 ganglioni; centrul I ganglion este localizat in bulbul rahidian, iar cel de al 2-lea in inima. Prelungirile ganglionului al 2-lea enerveaza atriile inimii. Efectele acestui nerv asupra inimii consta in inhibarea ei. Nervul simpatic este alcatuit si el din 2 ganglioni, centrul primului ganglion in regiunea cervicala a maduvii spinarii, iar cel deal 2-lea centru este localizat la sfirsitul terminatiilor nervoase a primului ganglion in regiunea toracica. Prelungirile celui deal 2-lea ganglion simpatic enerveaza musculatura ventricolelor. Nervii simpatici exercita functiei de stimulare a activitatii cardiace. SN are actiune atit asupra ritmului cardiac cit si asupra proprietatilor inimii ( excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea). Efectele SN asupra escitabilitatii inimii sunt compuse din efectele nervului vag si simpatic si aceste efecte este numit batmotrop ( negativ actioneaza nervul vag, pozitiv nervul vag ). Efectele Sn asupra contractilitatii inimii se numeste efect inotrop, aupra conductibilitatii-dromotrop, asupra ritmului cardiac-cronotrop. La baza mecanismului de reglare pe cale nervoasa a activitatii cardiace stau niste substante secretate de terminatiile nervoase care sunt numiti mediatori. Terminatiile nervului vag secreta acetil colina, iar nervul simpatic adrenalina. In afara de centrii nervosi localizati in maduva spinarii si bulbul rahidian asupra activitatii inimii are actiune si scoarta emisferelor mari se numeste reglare reflexa. De exempu la sportivi in special la alergatori inainte de start inima lor se dilata, isi modifica frecventa desi el inca nu a inceput sa alerge. Aceste modificari sunt reflex conditionate si sint strins legate de scoarta cerebrala. Pentru sportivi este foarte important echilibrul simpatic si parasimpatic de reglare, in competitie prevaleaza simpaticul, iar in repaus parasimpaticul. Pe cale umorala activitatea cardiaca este reglata de catre glandele suprarenale care elaboreaza in singe hormonul adrenalina si noradrenalina ce au efecte similare cu a nervilor vag si simpatic. Cresterea ionilor de caliu in singe induce incetinirea ritmului cardiac, iar cresterea ionilor de calciu induce accelerarea ritmului cardiac. 2. Moartea subita in sport. Moartea subita este o moarte ce apare instantaneu cu o evolutie foarte severa a simptomatologiei de regula sub o ora de la debutul acestea in plina sanatate aparenta, aceasta categorie de decese neviolente este dominata de mortile subite cardiovasculare, simptomele mortii subite sunt: > oprirea brusca a inimii; > pierderea cunostintei; >incetinirea respiratiei; > dilatarea pupilelor. In primele 4-5 min. de la debutul acestor simptome ce constituie moartea clinica cind suferinta cerebrala este reversibila prin masuri de reanimare, dupa moartea clinica apare moarte biologica datorita leziunilor ireversibile la nivelul SN preexistente: anomalii congenitale ale arterelor coronare, sindromul preexcitatiei muschilor cardiaci, stenoza aortica. Arteroscleroza 1. cauze survenite: miocardite virale sau bacteriene, focare de infectii cronica cu soc bacterian, hipertrofia cardiaca.
2. cauze favorizante specifice efortului: conditii excesive microclimatice ( furtuna, trasnet, ploaie, etc ). Stresul competitional; pierderi cationice in efort fara restabilirea rapida; nicotina; alcoolul, drogurile; hidroterapia incorecta; virsta de peste 35 ani. Asocierea mai multor factori de risc creste riscul de moarte subita; raportul statistic al mortii subite la barbati si femei este de 10%.
4.Elaborarea metodelor noi de cercetare in privinta agentilor dopanti. 5.Efectuarea controalelor doping preventive la competitiile mari si in afara lor. La jocurile olimpice de la Sidney in anul 2000 pentru prima data se preleveaza probe de singe inainte de competitie. Factorii determinanti in comiterea infractiunei doping: 1.Sportul olimpic- a devenit o afacere in care spectatorii sunt dispusi sa plateasca, iar sportivii sunt dispusi sa-si asume orce riscuri pentru a satisface exigentele publicului, si a cistiga sin punc de vedere material. 2.Stiinta este implicata in aceasta actiune echipind laboratoare private si stimulindule financiar pentru descoperirile inovative. 3.Dorinta de a invinge fiinta umana de a optine victorii prin trisaj.
Obligatiile sportivului in controlu doping: 1.De a se prezenta la timp in caz ca a primit notificare. 2.De a nu parasi statia control doping fara supravegere. 3.De a declara in scris medicatia primita timp de 72 de ore. 4.De a permite perchezitia gentii sportive. 5.De a produce vezibil proba de urina. 6.De a verifica datele inscrise in fisa de control si de a primi un rezultat fina in scris timp de 90 zile maxim. Sanctiuni in caz da utilizare a substantelor interzise:
1.pentru utilizarea de stimulente. La prima abatere cu avertizment, amenda, sau suspendare de la 0-6 luni. A 2 abatere de 6 luni - ani A 3-a abatere de la 2ani-sau pe viata 2.Celelalte substante (anabolizanti, hormoni,metodeinterzise) La 1 abatere 2 ani de suspendare. A 2-a abatere suspendare pe viata In caz de comercializare traficare si incurajare se penalizeaza de la 4 ani pina pe viata. In caz de evitarea si refuz a controlului doping se suspendeaza de la 3 luni pina la 2 ani. In caz de suspendare pentru 2 ani de zile in afara de aplicare a amenzilor sportivului i se retrag toate rezultatele obtinute un ultimele 6 luni. In cazul echipelor daca mai multi de 2 jucatori sunt depistati pozitiv a testele doping toata echipa este descalificata. Principalele clase de substante dopin sunt considerate: -stimulentele -narcoticele -agentii anabolizanti -diureticele -si hormonii pieptidici, mimetici si analogi. Stimulentele - sunt substantele care cresc starea de alerta, vigilenta si agresivitate a organismuui ele produc o stimulare mintala cresc: - fuxul sanguin si tensiunea arteriala - reduc senzatia de perceptie a oboselii Din acest grup des sunt utilizate de sportivi: anfetaminile si aminile simpatominetice de tip efedrina metil-efedrina, pseudo efedrina, cafeina. Sportivii trebuie sa fie atenti la preparatele medicamentoase ce se prescriu in caz de gripa si bronsite deoarice in ele sunt incluse substante stimulente in unele produse naturale cum ar fi extractul de gin-seng deoarice contin efedrina si cafeina. Narcoticele: Actioneaza direct asupra sistemului nervos central micsorind senzatia de durere, produc euforie, dependeta psihica, narcomania. Cele mai desi utilizate sunt: Heroina, Morfina, Metadona, Petidina, Penta-zocina. Agentii anabolizanti. Sunt folositi pentru cresterea puterii fortei si a masei musculare.
Dintre acestea fac parte: -steroizii anabolici androgeni cum ar fi: nandrolon, stanozol, testosteron si substante antiasmatice cu efect anabolic din grupa beta2agonistii cum ar fi: bambuterol, benbuterol, fenoterol, tergutaline e.t.c. Principalile reactii adverse in cazul administrarii la sportive pina la pubertate constau in modificarea cresterii organizmului, modificari hepatice si ale cordului amenolee primara sau secundara, hipofunctia ovarelor si nedezvoltarea uterului. La baeti duce la Hipotrofia dezvoltarii organelor sexuale disfunctiei testiculelor, cancer al prostatei, pilozitate crecuta pe corp. Sportivii necesita a fi mai atenti la nutrientii comercializati, substante anabolizante precum si la carnea pe care o consuma. Diureticele profoaca pierderea rapida de lichide si unele minerale din corp fiind utilizate in mod special in sporturile cu categorii de greutate. Din aceasta clasa des utilizate de sportivi sunt: acetozolomin si manitolul, ele au proprietatea de a masca prezenta agentilor anabolizanti in urina prin deluarea acestia. Hormonii pieptidici, mimetici si analogi: Somatotropina hormonul de crestere hipofizar este cel mai puternic hormon anabolizant, anabolic inseamna a construitesut a creste masa musculara administrat inainte de pubertate, provoaca gigantizmu, iar dupa pubertate acromegania. Sportivii carel utilizeaza au riscul de a face diabet de avea tulburari endocrine si de ecomportamnet. Gonado-tropina este un hormon secretat de placenta care stimuleaza productia de androgeni in organism. Sunt hormoni secretati de hipofiza care stimuleaza secretia de cortizon de catre cortico-supra-renale. In ce priveste cortizonul administrat prin injectii, pastie este interzisa in sport iar administrarea lui prin solutii oculare, auriculare, nazale si unguinte dermatologie este permisa, in cazul utiizarii cortizolului prin intermediu spreiul spreiului anti asmatice este permisa doar in situatia notificarii medicale. Hormoni hipofizali sintetici. Cresc productia de androgeni, se considera pozitiv pentru barbati Eritropoetina este un hormon pieptidic secretat la nivelul renichiului si are proprietatea de a stimula maduva osoasa rosie pentru a produce mai multe hematii reactiile severe in urma administrarii acestui hormon se pot reduce la tromboza alergii si alte fisfunctii ale singelui. In afara de nr de substanteanalizate mai sunt interzise si unele metode pe care sportivii le aplica co scop de manipulare si maririi a capacitatii de efort.
Prima metoda: cusinge si derevatele lui Manipulare fizica prin sondaj veical in care se reusese introducerea de urina in norma sau a unei concentratii de apa. Alternativele dopajului in sportul contemporan. 1. Antrenamentele la altitudine medie. Incepind cu anul 1958 antrenamentele la altitudine medie prezinta una din etapele de pregatire a sportivilor de performanta in rezultatul caruia capacitatea de efort creste cu 12-14% in momentul reintoarcerii la ses. Din punt de vedere goegrafic se deosebesc urmatoarele altitudini: inata-4500m; mare-28004200m; medie-1800-2800m; mica-1200-1800m; joasa-500-1200m. In sport interes prezinta altitudinea joasa care contribuie la refacerea mai rapida a sportivului dupa competitiile mai importante si altitudinea medie care contribuie la stimularea si cresterea capacitatii de efort. Odata cu urcarea in munti asupra organismului uman actioneaza un sir de factori climaterici: temperatura, presiunea atmosferica, umiditatea, radiatia solara. Cu ridicarea in munti temperatura aerului scade la fiecare 100m pe verticala cu 0,5 grade, radiatia solara creste la 3000m inaltime razele ultraviolete sunt intro concentratie mai mare cu 10%, presiunea atmosferica odata cu ridicarea deasupra nivelului marii scade. Concentratia de O2 este mai mica comparativ cu cea de la ses. Aceste conditii induc anumite tulburari in organismul sanatos cum ar fi respiratia deasa, puls ridicat, T/A crescuta, dureri de cap, tulburari digestive si de somn, senzatii de uscaciune a mucoaselor, aparitia altor simptome vorbesc de instalarea crizei de aclimatizare care dureaza aproximativ 7 zile. Viteza si forta la sportivi creste din a 8-zi de antrenamente la altitudine medie. Odata cu revenirea la ses sportivii trec iarasi printro criza de reaclimatizare care poate sa dureze 7-10 zile, incepind cu a 3-a zi din momentul revenirii ei incep sa resimta aceleasi simptome ca si in munti; sa constatat insa ca exista si o memorie a aclimatizarii care se exprima prin atenuarea din ce in ce mai evidenta a acestor modificari adaptative la stadii repetate de altitudine. Cel mai bun randament sportiv de concurs la ses dupa revenirea de la altitudine medie se considera timp de 21-28 zile, iar maximal optim se inregistreaza intre xilelele 14-18. Antrenamentele la altitudine medie sunt insotite deseori de: pierderi hidrice la efort mare; hemoconcentratie exagerata; tendinta la apatie; dureri la nivelul cicatricelor; acutizarea reumatismului; refacerea musculaturii intirziata; uscaciune a mucoaselor (nazale, bucale); incidenta crescuta a patologiilor ORL; soc caloric datorita penetrantei razelor solare ultraviolete.
Masuri de prevenire se recomanda: 1. hidratarea adecvata-2-3 l apa minerala alcalina zilnic. 2. Protectia pielii si a ochilor- cu creme si ochelari. 3. Protectia mucoaselor ( in nas se vit A si se fac gargare cu infuzii de musetel). 4. Accent pe refacere postantrenamente. 5. Psihoterapie. 6. Alimentatie normocalorica ( hiperglucidica, normo sau hipopr4oteica, hipolipidica, bogata in cruditati, lactate si sucuri naturale). 7. Suplimente medicamentoase aici se includ complexe de vitamine si minerale, vit B15 care favorizeaza aclimatizarea, sarurile acidului aspatic si arginina indicate in detoxifiere hepatica, glicolul indicat in functie neuromusculara antedioxidantele indicate in neutralizarea radicalilor liberi. Sportivii care merg la altitudini medii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. sa dispuna de o buna stare de sanatate, sa aiba un grad de antrenamente ridicat. 2. Sa fie motivat, performerii utilizeaza antrenamente la altitudine medie de 3 ori pe an cel putin 21-28 zile fiecare, in prezent sunt practicate si recomandate 2 metode de antrenament:1. Prevede reluarea treptata a efortului ajunginduse in circa 7-8 zile la eforturi specifice maximale. 2. Prevede ca dupa 24-48 ore de la sosire sa se reia antrenamentele conform planului de pregatire de la ses, in aceasta situatie deosebita se acorda refacerii post efort si sustinerii psihoemotionale a sportivului.
Energia se obtine prin oxidarea subst alimentare cu ajutorul oxigenului inspirat. Cantitatea zilinica de hrana depinde de nevoile individuale ale organismului de virsta si de activitatea fizica. Sex masc Virsta ani 10-12 12-14 14-18 20-22 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20 Greutate kg 35 43.1 59 66.7 35 44 51.8 54 58.1 Talie 140 150 170 175 142 155 157.5 160 162.5 Kcal 2500 2700 3000 2800 2250 2300 2400 2300 2300
Feminin
Nevoile calorice pe ora in diferite activitati sportive Proba sportiva Alergari de viteza Alergari de semi fond Alergari de maraton Aruncari Sarituri Ciclist de pista Ciclism rutieri Schi fond Schi viteza Patinaj artistic Patinaj viteza Tenis simplu Tenis dublu Lupte Consum energetic kal/h Proba sportiva 500 930 Inot viteza 700 Polo 460 Canotaj 400 Haltere 220 Scrima 330 Basket 750 Handbal 960 Fodbal 600 Rugbi 720 800 350 900 Consum energetic 600 700 600 500 450 600 500 500 400 500
Pentru un adult de 70 kg metabolismul bazal in 24h este aproximativ de 1700 kcal. Ratia calorica pentru activitati fizice usoare este de 75-100 de kcal/h Pentru activitati medii de la 100-300 si pentru activ fizice grele de la 500 kcal/h. La arderea 1 gr proteine 4,1kcal 1gr Glucide 1g.lipide 9.3kcal
Proteinele sunt necesare pentru dezvoltarea muschilor regenerarea tesuturilor si adaptarea enzimatica, Necesarul zilinic de proteine este divers
0.8gr kg corp pe zi Copii in crestere. 2.4 in primele luni de viata. 1.5 la 6 luni. 1.2 pentru barbatii foarte activi. 1.0 pentru femeile foarte active. De la 1.5-1.8 pentru sportivii implicati in eforturi intense. 4gr pentru sportivii implicati in sportul de forta La sporturile de ultra anduranta (foarte grele) mesele clasice vor fi inlocuite cu mese compuse din 60-70% hidrati de carbon 10-15% proteine si 25-30% lipide, din cantitatea totala de proteine cele origine animala trebuie sa constitue 60% si vegetala 40% . Sportivilor ce se antreneaza intens le este recomandat : 1.Sa consume o cantitate adecvata de proteine (fara exces). 2.Sa evite sursele proteice bogate in acizi grasi saturati(carne rosie, hambugeri si carnatii) 3.Sa se sublimenteze in perioada de antrenament si dupa finisarea acestuia cu un complex esential de aminoacizi. Lipidele sursa lenta de energie, sunt saturate si nesaturate cele nesaturate sunt mai recomandate, acordul zilinic de lipide este 25-30% . La sportivi 1.5gr/kg corp pe zi
La sportivii care practica antrinamentele la temperaturi scazute ele constitue de la 2-2.3gr/kg corp pe zi. La sportivii cu un grad bun de antrenament, tesutul adipos constitue 5-15% pentru brbati zi de la 10-25% la femei. In cazul persoanelor neatrenate rezervere de grasimi incorporeaza 10-20% la bra 20-35% la femei. In ratia alimentara a sportivului lipidele trebuie sa furnizeze 25-30% din totalul de calorii. Cele de origine animala trebuie sa fie 70% Ratia tip pentru lipide include 30 gr unt pe zi si 35 grame ulei vegetal. Lipidele nu se pot metaboliza decit in prezenta catalitica a glucidelor si a lipidelor. In sport nu este nevesara suplimentarea lipidica. Glucidele- cea mai importanta substanta energetica in eforturile de mare intensitate, aportul zilnic este de 50-60 % din ratia alimentara, in medie la sportivi nevoia de glucide este de10-11 gr /kg de corp pe zi. Dintre monozaharide cel mai important pentru sportivi este glucoza. Suproza(zaharul alimentar) Lactoza(clucidul din lapte) Glucoza din polizaharide ajunge in singe mai lent decit cea libera. 65-70% din glucidele necesare organismului trebuie sa fie polizaharide (amidonul) deoarice se digera treptat si nu provoaca hiperglicemie, iar 30-35% de catre mono si dizaharidele. Zaharuk caatare sau sub forma lichida nu trebuie consumat de catre sportivi intr-o cantitate mai mare de 150gr pe zi. In cursele de maraton, innot schi zaharul si produsele zaharoase se recomanda pentru acompleta rezervele energetice. Lichidele zaharate calde se absorb mai rapid. Pentru atletii sensibili la scaderea glicemii este important determinarea intervalului optim de la alimentatie la concurs dar si tipuri de glucide indicat conform indexului glicemic. Alimentele si bauturile care contin hidrati de carbon cu absorbtie sangvina rapida dupa ingestie au indice glicemic crescut . Cel mai rapid este absorbita glucoza pura si indexul glicemic = 100.
Pinea alba IG 70 Orez IG 56 Fulgi de porumb 77 Cartofi copti 83 Piura 73 Morkov 71 Mazare 48 Fasole 48 Pepene verde 72 Ananas 66 Zaharul alimentar 65 Fructoza 23 Suc de mere 41 Stafide 64 Banane 53 Struguri 52 Portocale 43 Pere 36 Mere 36 Lapte gras 27 Laptele degresat 32 Ciocolata 49 Miere 73 Lactoza 46 Suc de portocale 57 Sucul de rosie 29 Inaintea unor eforturi prelungite se recomanda alimente cu indice glicemic scazut