Tema 1: Medicina sportiva. Clinica omului sanatos.

Medicina sportiva este a cea medicina teoretica si practica care valorifica efectele exercitiilor fizice si prorturilorin ascociere cu factorii de mediu asupra organismului uman. Scopul medicinii sportive este: 1.Asigurarea unei dezvoltari corecte si armonioase a organismelor tinere. 2.Sustinerea dezvoltarii psihologice 3.Prevenirea si corectarea unor deficiente fizice. 4.Recuperarea unor sechele morfofunctionale dupa imbolnaviri si traumatizme. 5.Oprimizarea antrenamentului sportiv si dirijarea stiintifica a acestuia. 6.Selectia medicobiologica in sport. Definitia de Medicina Sportiva a fost elaborata de catre Federatia Internationala in Medicina Sportiva (F.I.M.S),si care este o ramura medicala ce se ocupa cu medicina omului sanatos avind un caracter atit preventiv cit si curativ. Federatia de medicina a Moldovei (F.M.S.M) este membru a F.I.M.S este mebru a F.M.S.E(europene) si a F.M.S.B(balcanice). Obiectivele de studiu a Medicinei Sportive de astazi sunt: 1.Obectiv. Cordul sportiv si reactile sistemelor cardiovasculare la efort. Cordul sportiv reprezinta expresia modificarilor clinice funcionale si anatomice care reflecta adaptarea fiziologica a organismului la efort fizic sistematic si repetat de un anumit volum intensitate si calitate, pentru a realiza aceasta reactie morfofuncionala complexa, volumul de efort trebue sa fie de peste 1622 ore pe saptamina, iar intensitatea efortului trebue sa atinga periodic nivele superioare. Intr-un efort fizic sistemul cardiovascular reprezinta un sistem principal de care depinde transportul de oxigen la nivelul organelor vitale si musculaturii precum si colectarea produselor de metabolism.

Adaptarea cardiovasculara la efort consta in: 1.Modificari morfofunctionale miocardice. 2.Modificari ale circulatiei periferice. 3.Modificari cantintative si calicative ale singelui. 2.Obectv: Ficatul si rinichiul de efort. Ficatul reprezinta primul filtru care intrevine in mentinerea comeostazie si de aceia este absolut necesar realizarea sistematica a investigatiilor hepatice si a investigatiilor imunologice. Rinichii reprezinta cel de-al 2-lea filtru cu rol in pastrarea comeostaziei de efort, numeroase studii arata ca la sportivi elementele patologice in urina (proteine,hematii,leucocite) pot aparea postefort in concentratii de 40-60%. Aceasta manifestare poate fi asociata cu gradul de antrenament duritatea efortului, conditiile de mediu starea de sanatate. 3.Obiectiv. Alimentatia si medicatia sportiva. 4.Obectiv. Fenomenul dopajului in sportul contemporan. Procedura controlului doping. Sanctiuni. 5.Obectiv. Alternativa dopingului-prevede cresterea capacitii de efort fizic la sportivi ignorind tipurile de doping interzise in sport. 6.Sportul la diverse virste. Aspecte medico biologice Pina in prezent din punct de vedere biologic se vorbea de 3 virste iar recent avind invedere factorul social economic in tarile avansate sa marit considerabil speranta de viata si datorita acestui fapt biologia umana propune clasificari noi de virsta deaceia trebuie sa fim foarte atenti la dozarea eforturilor sportive in dependenta de virsta. 7.Urgente medico chirurgicale in sport Moartea subita a sportivului. Tot mai mult sunt cunoscute o serie de incidente de moarte subita la sportivii de performanta pe plan mondial fapt care a determinat medicina sportiva sa puna acest obiectiv in prin plan. In etiologia mortii subite 95% sunt cauze cardiace si 5% cauze extracardiace(astm,hemoragie digistiva dopaj) sa observat ca moartea subita

este mai fregventa la fodbalisti 60% si 40% alte genuri de sport. Mai fregventa ea este la brabati (93%) si 7% la femei . 8.Traumatologia sportiva 9.Aspecte medico biologice ale sportului femenin. Pentru prima data sporturile femenine in 1899 in S.U.A. 10.Aclimatizarea aspecte medicobiologice ale adaptarii la variatii de fusuri orare. Adaptarea este o mobilitate de modificari pe care le sufera organizmul pentru a putea supravetui. Tema2: Retiaua de medicina sportiva din Republica Moldova 1.Istoricul Medicina sportiva in tara noastra a parcurs mai multe etape de dezvoltare: 1.A fost intemeiat in 1947 centrul republican de cultura fizica. 2. acest centru se reorganizeaza in 1951 in dispensar republican medical sportiv 3.In 1985 conform ordinului ministerului sanatatii se mai deschid inca 6 dispensare 4.La sfirshtul anilor 80 se creaza kite un cabinet de asistenta medico sportiva in fiecare raion, paralel se mai deschid niste centre proprii: Centrul care apartinea ministerului tineretului sportului si turizmului Sindicatele Clubul sportoiv Dinamo. 5. in perioada anilor 90 datorita situatiei economice de crisa dispar dispensarele raionale cu exceptia celui de la tiraspol.Centrele proprii mai tirziu se disfiinteaza. 6.La 1 Octombrie 1999 dispensarul republican de medicina sportiva se reorganizeaza in comitetul national de medicina sportiva Atlet-Med care dispun de urmatoarele activitati: Acordarea asistentei medicale specializate sportivelor de inalta performanta sportivelor cu dizabilitati,studentilor si elevilor cu profil sportiv, peroanelor ce practica cultura fizica si sportul.Asigura asistenta medicala in antrenamente si competitii sportive de rang national si international,propagarea modului sanatos de viatsa,in populatie. 2.Contrlul medico sportiv complex.

Conform ordinului ministerului sanatatii toate persoanele ce practica cultura fizice si sportul sunt obligate sa efectueze examene medicale complexe cel putin odata la 6 luni in cazul participarilor la competitiilor internationale este obligator controlul medico sportiv partial, care include avizul acel putin 3 medici(cardiolog, neurolog, oftamolog) si examine de la borator.Acest examen se va efectuia cel mult cu 5 zile nainte de competitii, examenul medico sportiv complex inlude: 1. Anamneza medico sportiva care prevede anamneza generala si anamneza medico-sportiva propriozisa 2.Controlul medical a cel putin 9 medici specialisti (neurolog,otorinolaringolog, stomatolog,cardiolog,ortoped, kinetoterapeut,chirurg,urolog sau ginecolog,medicul sportiv care analizeaza rezultatele specialistilor si elibereaza avizul medico-sportiv care are valoare legala). 3. Diagnosticul functional vizeaza efectuarea a 3 electrocardioagrame cu scopul cercetarii functionale ale cordului: a.ecg repaus; b. ecg intr-un effort moderat maximal conform antrenamentelor ; c. ecg dupa 5-10 min de repaus. 4. Examenul antropometric; 5. Examenul de laborator care cuprinde: a. analiza generala de urina-trebuie colectata dimineata ; -vas steril; -culoare galben deschisa; - reactia acida; -proteine, glucoza absent; - epiteliu plat, 1-2 in cimpul de vedere; -leucocite, 3,4 chiar si pina la 7; -eritrocite 0-1; b. analiza generala de singe-se colecteaza dimineata pe nemincate. Hemoglobina la barbate 130-160 gr/l, la femei 120-140gr/l. Eritrocite la barbati 4-5 mln cellule intr-un mm cub de singe, femei 3,9-4,7 mln Leucote 4-9mii mmcub de singe; Trombocite 180-320 mii in mm cub de singe;

Viteza de segmentare hemalelor VSH barbate-2-10 mm/h, femei 2-15 mm/h. Glucoza trebuie sa fie de la 3,3-5,6 milimoli /litru. Hipoglicemie-concetratia mica de glucoza in organism.

Tema 3: Bolile si starile acute patologice la sportivi

Maladiile sportivilor se deosebesc dupa structura si frecventa de maladiile oamenilor neantrenati . O parte din cauze ce provoaca imbolnavirea sportivilor sunt legate nemijlocit de sport, iar altele sunt nespecifice sportului. Cauzele nespecifice: a. Conditii nefavorabile in mediul extern; b. Infectii generale; c. Conditii nefavorabile salii sportive. Cauzele sportive se materializeaza prin: a. incorectitudinea regimului si metodei de antrenament ; b. nerespectarea indicatiilor medicale; c.prezenta in organism a focarelor de infectie cronica(dintii cariati);

1. Bolile aparat.cardiovascular la sportivi. 1. Hipertrofia cardiaca la sportivi este considerata una fiziologica(cord sportiv), ea apare mai frecvent la alergatori, ciclisti, schiori, canotori. Este uniforma dar in unele cazuri poate fi limitata numai a septul intraverticular si caracteristica pt sporturile cu eforturi izometrice . Acest factor poate fi o cauza a mortii subite(acest motiv a servit la 1-2 cazuri la 100 mii). 2. Tahicardii ventriculare sunt cu sediul in ventriculul drept mai des intilnite la atleti si pot fi o cauza a mortii subite. 3. Bradicardia de repaus este frecvent asociata cordului atletic si este considerata o patologie fiziologica, ea este mai frecventa la sportivii in virsta .Fenomenele clinice sau simptome sunt prezente prin :ameteli, dureri toracice, dispnee. 4. Colaps vertebral a fost observat la maratonishti si in alte competii sportive prelungite, deshidratare, transpiratie excesiva, temperatura crescuta. 5. Cardiomiopatia hipertrofica(cord bovin)- este o boala genetica controlata de 9 gemeni incompatibila cu sportul de performanta. Este

cauza principala de moarte subita la aprox 1/3 din sportivii tineri.Se poate depista clinic smptome, dureri toracice si simtcoche. Aceasta patologoie duce la disfunctia diastolica , la ischemie, tahiaritmii, hipertrofie a ventriculului sting . 6. Boala aterosclerotica a arterelor coronare duce la aparitia infarctului,el poate aparea in timpul unui efort fizic intens si este mai frecvent la sportivii peste 30 ani. Aceasta patologia s-a inregistrat mai des la fotbalisti, tenesisti, ciclisti si rugbyshti. 7. Miocardita-apare frecvent la sportivi si este cauzata de agenti virali, deseori asimptomatica. Simptomele sunt palpitatii, fible cefalee,dureri in articul.,oboseala, dispnee. Simptome mai putin frecvente:sincopele si minctiunile reduse cantitativ. 8. Sincopa ortica este intilnita mai rara se refera mai mult la atletii si este o maladie incompatibila cu sportul. Prevenirea riscului cardiovarcular la sportivi: 1. Evaluare medicala sistematica 2. Mentinerea tensiunii arteriale a greutatii corporale a spectrului lipidic in limitele normei . 3. Antrenamente programate corect. 4. Reducerea deprinderilor daunatoare.

Bolile aparatului respirator la sportivi

Patologiile respiratorii pot avea etiologie infectioasa ( virala, fungica sau bacteriana), sau si imunologica (astmul bronsic). Pneumonia este provocata de virusi sau bacterii care afecteaza cavitatile alveolare. Pentru prevenire sunt recomandate si vaccinare. Simptomele Tuse Eliminarea sputei de culoare ruginie uneori chiar sangvinolenta Dureri abdominale Diaree Stare de confuzie Sputa cu singe poate fi provocata de tuberculoza.

Masuri de prevenire
Renuntare la fumat Igiena mainelor Puratarea mastilor Tratarea bolilor cronice care scad imunitatea. Tratamentul se trateaza simplu cu antibiotice. Tuberculoza este provocata de bacilul Coh. Se transmite pe cale orala, se poate transmite pe cale animala. Perioada de incubatie 4-12 saptamani dar infectia poate sa persiste luni sau ani inainte de depistare. Simptome: Slabiciuni generale Scaderea greutatii Febra si transpir nocturn Expectoratii sangvinolente Dureri in piept La copii poate determina un retard ponderal La copii de virsta mica tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prin oprirea cresterii, celelalte semne si simptome depind de localizarea bolii. Pleuriziile reprezinta inflamarea pleurei pulmonare si toracice, cind pleurile se inflameaza, ele pot ajunge una de alta si are loc procesul de frecare deoarece respiratia devine foarte dureroasa, durerile in piept sunt foarte acute. Cauzele principale sunt infectiile virale netratate. Pleurizia produsa de infectia virala dureaza de la citeva zile pina la citeva saptamani. Pneumotorax este cauzat de cele mai multe ori de trauma si consta in patrunderea aerului in cavitatea pleurala. Simptome Tusa Durere toracica Dispnee Febra Frisoane

Astmul bronsic Fregvent intilnita la sportivii ce practica sportul in aer liber in conditii de expunere la frig si atmosfera uscata. Astmul bronsic poate fi produs de o inflamatie a bronhiilor care debuteaza gradat si in timp poate determiana contractia muschilor In jurul bronhiilor. Acest poate duce la ingustarea sau blocarea cailor respiratorii ceea ce poarta denumirea de ,,epizod acut de astm(criza). Medicii specialisti considera ca: Factori genetici Factori de mediu Factori imuni. 3. Bolile aparatului digestiv la sportivi. 1.Gipoglicemia- o stare patologica acuta care se dezvolta la mici cantitati de glucoza in singe pina la 40 mg %. La unii sportivi aceasta stare se poate dezvolta chiar si la o cantitate de 5060%. La efectul unui efort fizic de mare intensitate se cheltue multa energie rezultata din glicogen muscular si se poate realiza o hipoglicemie. Simptome: direri in epigastru ameteli transpiratii reci. Tegumente palide Dilatarea pupilelor Nu reactioneaza la lumina. Cu scop profilactic se recomanda ca ininte de competirii si antrenamente sa se consume o cantitate mare de glucide, dulciuri. 2.Dipepsii gastroduadenale- sunt caracterizate prin aparitia si accentuarea simptomelor in conditii de solicitari psihice si fizice crescute si ameliorarea lor in stare de repaus. Simptome: Balonari

Dureri epigastice Stare de tensiune Iritate Tulburari de somn Spasmofilie

3.Gastrita- se desebeste: a) eroziva b) necroziva. a)Eroziva- se carectirizeaza prin : greturi, ameteli, melena (scaun cu singe) Gastritele pot fi provocate de helicobacterul Pylori care poate fi tratat cu antibiotice. 4.Constipatia cronica- intirziera tranzitului intestinal. La persoanele date scaunele sunt foarte rare la o distata de 48 ore. Se recomanda: regim dietic bogat in celuloza si hidrati de carvon care actioneaza prin retentia apei in lumenul intestinal si acizi de fermentatie care provoaca scaune.

Contraindicatii: Cafeaua Ciocolata Ceaiul Afumaturile 5.Apendicita cronica- pe fonul unei constipatii cronice intrun efort intens pot aparea crize dureroase de apenticita cronica. 6.Coliteza- se dezvolta sub forma de DZ. Hiperlipidemii si utilizale contraceptivelor orale. Exista 3 tipuri de calculi: - De colesterol. - De pigmen - Micsti. Simptome: Durerea cu 40-60 min in epigastru, in abdomen sau in spate si rureaza citeva ore si sunt insotide de vome. In vizica biliara se recomanda regim dietic, hipolipidic, evitarea abuzulurilor alimentare, gimnastica medicala. In colicistetonie se intevine laparascopic. :D

7.Hepatita- este provocata de cel putin 5 virusi A,B,C,D,E. 1.Hepatita A- se transmite pe cale orala, este endemica in tarile slab dezvoltate (boala minilor murdare) Vindecarrea are loc timp de 3-6 luni, cu scop profilactic se recomanda vaccinarea. 2.Hepatita B- trasmisie precauta (prin seringa) pe cale sexuala si perinatal. Se vindeca 90% dar persoanele in virsta iimunocompromise si copii risca sa fie purtatori sau sa dezvolte o boala cronica. Profilaxie : vaccinarea. Aproximativ 80-90% din vaccinati au niveluri protectoare pentru circa 5 ani. 3.Hepatita C- trasmisie precauta asociata cu transfuzie de singe. Are loc cel mai inalt nivel de cronicizare care se dezvolta in criza. Provilaxia: verificarea singelui donatorilor. 4.Hepatita D- trasmisie precutana sau droguri cu ea se trasmite deobicei si virusil HIV. 5.Hepatita E- este o hepatita caracterizata tatilor din Africa, Mexic si India. Se trasmite prin apele infectate. Simptomele: Aparitia icterului Dureri in jurul ficatului Dureri in articulatii, muschi Singerari ale gingiilor Capilarele devin foarte fragile Bolile Sistemului Nervos la Sportivi. 1.Nevrozele- la sportivi sunt reversibile si au o determinare psihogena Facorul principal care le declanseaza este-stresul psihic bazat pe suprasolicitatii SMC. Profilaxia se efectueaza prin controale periodice la 3-4 luni in efort specific este urmarit cel putin 1 data la 10 zile. 2.Psihozele- se caracterizeaza prin afectarei grave ale functiilor psihice. La baza psihozelor se gasesc alterari genetice ereditare dar si factori exogeni ca: alcoolul, narcoticile si infectiile. Boli Psihotice: Sindromul psihotic depresiv, paranoic, epilepsie nu sunt copatibile cu sportul de performanta.

4. Bolile dermatologice la Sportivi:

Dermatozele- aparute in pracita sportiva pot fi clasificate in 3 categorii: -dermatoze strict profesionale -dermatoze strict metaprofesionale Dermatoze independente de factorii etiologici care se intilnesc frecvent la adolescenti si adultii tineri. a) Dermatoze strict profesionale. 1.Dermatita alergica de contact- este o forma de ezema generata de substante chimice existente in constitutia mastilor de protectie. Cele mai frecvente forme este la nivelul fruntii, pre si sub auriculare si zone submentoniera. Ca masura de prevenire se poate monta o captuseala de bumbac pe fata interna a mastii. 2.Hipercheratoza profesionala- apare la gimnastii, canoisti. In scop de tratament se administreaza unguent cu actiune anticheratolitica. b) Dermatoze metaprofesionale prococate de agenti micotici, virali si bacterii. 1)Dermatomicozele sunt frecvent in natatie si la sporturile cu efort de rezistenta, deoarece creste masa corpului transpiratia. 2)Ptiriazistul vezicolar- este o bola cutanata cronica, micotica ce se caracterizeaza prin erupria si scuamificare. Se manifesta prin pete rotunde-ovale,rosietice sau cronice. Sediul este toracele, umerii, radacina bratului, gitului si fata. 3.Micozele picioarelor- sunt localizate intre spatiile interdigitale si subdigitale, bolta plantara. Tratamentul- Antimicoticele. Profilaxia0 respectarea igienii. 4.Onicomicozele- ataca partea distala a unghiilor. Ea devine ingrosata, cu pete galbui, sfarmicioase, cu straturi longitudinale. Dupa tratament clasic la mini se trateaza dupa 6 luni iar la picioare- 1 an. Pedioada de tratament este redusa la jumate daca se recurge la extirparea inghiilor. Tratamentul moderne se pot efecuta si fara extirparea cu conditiile ca nu este efectata lunula: 1. Apogel- se aplica zilnic si la 2 zile se indeparteaza zonele afectate. 2. Micosterul-(lac antimicotic)- curatarea se face 1 data la 7 zile (cu pila)

Acest tratament vindeca in 78% din cazurile timp de 3 luni de la initierea tratamentului.

5.Boli cu transmisie sexuala la Sportivi:

Sunt cunoscute asa masive ca: - Sifilisul - Gonoreea - Herpesul - Uretritele 1.Sifilsul- este cauzat de bacteria Treponema. Simptomele difera in functie de stadiul bolii(primar,secundar,latent,tertial). In stadiul primar prezinta de obicei o singura ulceratie Sifilisul Secundar- prezinta o eruptie pe talpi si palme/ Sifilisul latent- prezinta foarte putine simtome, uneori asimptomatic. Sifilisul tertiar- gome (ingrasari, tumori ale pielii)m simptome neurologice si cardiace. Poate fi tratat cu antibiotice/ 2.Uretritele- maladii microbiene procvocatii de mai multi microbi. Apae dupa 2-3 zile dupa contact. Semnele clinice: - prurit in regiunea inghinala - usturimi care se accentueaza la urinare - orificiul uretral este rosu si tumefiat - apare secretie uretrala galbue, urit mirositoare. 3.Gonoreea- este provocata de bacteria Neiseria. Poate cauza infertilitate la femei si este un facror de risc major pentru infectia HIV. Simptomele apar din a 2-a zi 2 saptamina dar se intilnesc cazuri asimptomatice. Pentru femei este caracteristic : 1. disuria- senzatie dureroasa la urinare 2. secretii vaginale galbui 3. fragilitate masculara 4. dispareunie- dureri in timpul actului sexual. Pentru barbati este caracteristic: 1. secretii laptoase alb-galbui 2. ingrosirea uretrei 3. dureri in bazinul inferior 4.edemarea testiculelor.

Infectia gonococica netratata la copii poate sa procoace infectarea globilor oculari a organelor reproductive si este sortit infertilitatii. La adulti: - sterilitate, -artrite, -sarcini ectopice(in afara uterului). 4.Scabia- boala contaginoasa a pielii produsa de Sarcoptes Scabie pot trai pina la 4 zile fara gazda umana. In momentul infectarii o femela depune 10-25 oua care in 3 zile se transforma in larve si in 14-17 zile in adulti. Se transmite prin utilizarea obiectelor personale straine, contactul corp la corp si prin lengerie. Simptomele: 1. prurit al peilii care se intenstineaza noaptea sau dupa baie 2. piele iritata, pruriginoasa. Tratamentul : aplicarea de urgente de sulf cu hidronat de calciu.

6. Bolile ORL la sportivi.

1.Angina este boala inflamatia acuta a faringelui, de se limiteaza la afectarea amingdalelor amingdalita. Anginele sint de origene bacteriala care patrund pe cale aeriana. Perioada de incubare de la citeva ore 2 citeva zile. Cele mai fregvente si periculoase complicatii dupa o angina suportata sunt: -miocarditele -artritele -glomerulonifritele Se recomanda reluarea antrenamentului sportiv nu mai devreme de 10-12 zile si este obligatorie fectuarea ECG si analizei de urina. 2.Sinusita inflamrea a sinusurilor Haimar care este dureroasa sub ochi in cazul sinusitei maxilare si deasupra ochilor in cazul sinusitei frontale. Sinusitele se pot complica printr-o acumulare de puroi , printr-o extindere a infectiei la ochi, urechi si printr-o meningita. Aceasta boala este fregvent intilnita la inotatori.

3.Otita inflamarea a urechii medii parovocate de o infectie bacteriana, uneori virala. La sportivi, este fregvent la luptatori. 4.Carie- boala ce distruge structura dintelui. Dintii cariati pt sportivi sunt un factor de indectie cronica. 5.Stomatita inflamarea a mucoasei bucale. Poate avea diferite cauze: -bacteriene -ulceratii mecanica -micotica -alergica -avitaminoasa -cancer bucal 6. Conjunctivita inflamarea a conjunctivei ochiului virala sau alergica. Poate fi provocata in consecinta de concentatie de clor in bazin sau de praful de magneziu folosti de gimnasti sau halterofili (patologie aftalmologica).

Tema4: Notiune de Cord sportiv sau Inima Sportiva

Prin debit cardiatcse intelege cantitatea de sineg inpinsa de inima in circulatie timp de 1 min. In Conditii de rapaus valoarea acestuia este de 5,5-6,5 litri pe minuta, putind creste in timpul eforturilor fizice pina la 30-40 litre pe minut. Asigurarea unui debit cardiat eficient determinat de paracticarea exercituiului fizic se poate realiza numai prin imbinarea mijloacelor de adaptare a inimii la efort. 1.Fregventa cardiaca. Valorile normale a fregventei cardiace in repaus sunt cuprinse iintre 60-80 batai pe minut iar in timpul efoturilor fizice pina la 170/min.

Tot ce este mai mult de 100 batai pe minuta in repaus se numeste tahicardie si mai putin de 60batai/minut bradicardie. In conditiile efectuarii unui efort accelerarea nr de contractii ale inimi este proportionala cu intensitatea mucii fizice depuse si cu gradul de antrenament al subiectului pentru pesoanele sendentare accelerarea fregventei cardiace reprezinta cel mai important mijloc la care se apeleaza pentru cresterea debitului cardiat. La persoanele antrenate mentinerea unui debit cardiac eficient intr-un efort fizic se face predominant prin cresterea debitului sistolic, deasemenea la aceste persone se intilneste scaderea ritmului cardiac de repaus 45-50 batai/min. Si cresterea progresiva in timpul unui efort fizic. Cresterea fregventei cardiace produce prin ea insasi o marire a debitului cardiac de 3 ori mai mare , iar atunci kind se asociza si cu cresterea debitului sistolic, debitul cardiac se mareste de 4 ori, totusi deasupra unei anumite fregvente debitul cardiac incepe sa scada aceasta cifra critica este de 170-180 batai/min la majoritatea persoaanelor tinere iar la atleti poate sa atiga valoare 200-220 batei/min, la pers invirst 120-140. Intre fregventa cardiaca si intensitatea efortului fizic exista o relatie de proportionalitate liniare valabila doar pentru valori ale ritmului cardiac cuprinse intre 120-170batai/min. Tinid seama de acest paralelism se poate determina valoarea optima individuala a efortului fizic ce poate fi efectuat, intirzierea normalizarii pulsului indica o insuficienta de adaptare a apartului cartiovascular la programul de antrenament pe dealta parte tahikardia prin consumul mare de energie si oxigen reprezinta un mecanism neeconomic si din acest motiv inima apeleaza la alte mijloace de adaptare cum ar fi cresterea debitului sistolic. Fregventa cardiaca poate fi accelerata si de cresterea presiunii CO2 sau a scaderii concentratiiei de oxigen si a ionilor de caliu in singe. 2.Debitul sistolic. Este reprezentat de cantitatea de singe inpinsa in cerculatie la fiecare contractie a inimii valoarea sa esate diferita in functie de gradul de antrenament pentru persoanele sedentare Debitul Cardiac DC este de ~

65ml/bataie, in eforturi fizice intense 120ml/bataie, la sportivi in repaus 8085ml/bataie si in efort 200ml la o bataie. Valoarea debitului sistolic este determinata de: 1.intoarcerea singelui catre inima. 2.Rezistenta opusa de artere a fluxului coloanei de singe ce se intoarce spre inima 3. Contractivitatea muscilui cardiac 3.Utilizarea oxigenului. Cresterea capacitatii de extractie a oxigenului reprezinta un alt mijloc de adaptare a inimii impuse de efortul fixic. La nivelul cordului chiar in conditii de repaus a organismului coificientul de utilizare a oxigenului este mult mai crescut decit in orce alt org al organismului.In cazul scaderii considereabile al concentratiei de oxigen nesarul de utilizare a O2 de catre musciul miocardic creste pina la 100%(Legea totul sau nimic), aceasta particularitate a nutritiei are importanta vitala si asa se poata explica moartea musciului cardiac cu 4-5 min mai tirziu celelalte organe sau tesuturi. Factorii de care depinde cresterea consumului de oxigen in timpul efortului fizic sunt cresterea fregventei cardiace, cresterea contractiilor miocardice si cresterea volumului si a grosimii peretilor inimii. Necesarul de oxigen al nimii este cu atit mai mare cu cit pulsul este mai accelerat subiectii bine pregatiti cu o fregventa cardiaca mai scazuta atit in repaus cit si in timpul eforturilor sunt capabili de performante fizice superioare pentru care utilizeaza o cantitate mai redusa de oxigen, intensificarea fortei miocardice si respectiv a utilizarii oxigenului se datoreaza prezentei crescute a hormonilor adrenalina si noradrenalina. 4.Hipertrofia miocardului. Inima cintareste 250-350gr la femei 300-450 la barbati la femei sportive 600-700 iar la barbatii sportiv 700-900gr. Aceiasi greutate crescuta o pot avea si persoanele bolnave in cazul cardio-miopatii hipertrofe. Cordul sportiv este marit ca volum in baza dilatarii cavitatilor inima creste predominant in exterior iar ingrosarea peretilor este una secundara.

Cordul sportiv este considerat un cord fiziologic si abandonarea treptata a eforturilor fizice trebuie sa contribuie la revenirea normala a volumului inimii 5.Dilatatia cordului este reprezentata de cresterea cavitatii inimii, pentru pers antrenate persistenta sistematica a fenomenului de intoarcere venoasa crescuta determina delatatia cordului.

Tema : Metodile de apreciere activitatii cardiace

1. Auscultatia inimii - este o metoda de determinare a zgomotelor cardiace
cu ajutorul fonendoscopului. Primul zgomot se numeste sistolic, deoarece apare in timpul sistolei ventriculare si este puternic cu o durata de circa 0,14 seccunde alcatuit din 913 oscilatii la geneza acestor zgomote participa: -singele -miocardul -valvulele cardiace. Cel deal doilea zgomot -diastolic corespunde diastolei ventriculare si este un zgomot scurt clar cu o durata de 0.05 sec. Format din 4-5 oscilatii. In caz de afectiuni cardiace zgomotele produse de inima devin impure, fact datorat dereglarilor in structura valvulelor cardiace.

2.Percusia Inimii prevede aprecierea granitelor de sus si de jos ale

cordului, cel mai bine se contureaza prin radio scopie.

3.Electrocardiografia E.C.G. reprezinta metoda de inregistrare grafica a

biopotentialelor electrice de pe suprafata cutiei toracice produse in urma activitatii cardiace. Activitatea cardiaca se manifesta prin ciclu cardiac, ce consta din succesiunea regulata a unei sistole si diastole a miocardului, intre sfirsitul sistolei ventriculare si inceputul unei noi sistole atreale din cadrul cillului cardiac urmatorse interpune o perioada de diastola generala. Ciclul cardiac dureaza in medie 0.8 secunde si incepe cu: -sitola atriilor care dureaza 0,1 secunde iar ventricolul in acel moment se relaxeaza,

-dupa care incepe sistola ventricolelor care dureaza 0,33 sec. -timp in care atriile se afla in diastole si dureaza 0,7 sec, -dupa sistola ventricolelor incepe diastola ventricolilor care dureaza 0,47 secunde cu 0,1 secunde pina la terminarea diastolei ventricolilor are loc o noua sistola a atreilor si astfel incepe un nou ciclu cardiac. Propagarea excitatiei prin inima are loc in forma de vectori in directii diferite si deaceea este necesara amplasarea electrozilor pe diferite parti ale corpului pentru a reusi inregistrarea corecta a activitatii cardiace. Electrodul rosu se amplaseaza pe antibratul drept. Glben pe sting Negru pe gamba dreapta Verde gamba stinga. Acestia inregistreaza 3 derivatii : 1.De la mina dreapta si stinga indica excitarea ventricolului sting. 2.Mina dreapta piciorul sting indica excitarea ventricolului drept si sting. 3. Piciorul stinga piciorul sting indica extitarea ventricocului drept. Mai tirziu sa constatat ca aceste derivatii nu reflecta activitatea ampla a cordului si deaceia sa recurs la amplasarea a 3 amplificatoare pe membre si 6 pe pectorali. Traseul este caracterizat de unde segmente si intervale.

Undele P, R, T- sunt pozitive Unda P- reprezinta depolarizarea atriala.

Intervalul P Q -reprezinta timpul de trecere a excitatiei din atrii in ventricol, deaceia acest interval se numeste conductibilitate atrio ventriculara si in norma este = 0.12 0.2 sec. Undele Q, R, S -reprezinta excitarea ventricolelor. Unda P- reprezinta procesul de esire a ventricolilor din perioada de excitatie. Unda U- apare constant doar dupa unda T are o amplitudine mica si se datoreaza unui fenomen de repolarizare tardiva a miocardului ventriculelor, este mai ividenta la sportiv si la persoane cu Hipertensiune arteriala. Inaltimea undelor este exprimata in mm iar intervalul intre ele in secunde. Cele mai fregvente patologii depistatea prin citirea E.C.G. depinde de . a. dereglari de repolarizare a cordului si de focare ectopice manifistate prin extrasistole. Extrasistolile atriale sunt considerate mai usoare si mai innofensive pecind cele ventriculare si in special ale ventriculului drept ca fiind foarte periculoase.

4.Fonocardiografia F.C.G consta in inregistrarea grafica a suflurilor

cardiace prin amplasarea unui microfon amplificator.

5.Ultrasonografia permite cercetarea activitatii cardiace cu ajutorul

ultrasunetului.

6.Caterizarea - permite aprecierea electrofiziologica a inimii prini

introducerea de catetere in cavitatea inimii. 7.Monitorizarea electrocardiografia a cordului timp de 24 de h cu ajutorul unui electrocardiograf de buzunar.

Tema: Dopajul in sportul contemporan.

Dopajul reprezinta folosirea a unor substante straine organismului care pot aduce preudicii starii de sanatate si eticii sportive. Incercarile de a stimula forta, dorinta de a invinge sunt regasite inca de la romani, care obisnuiau sa consume inainte de competitie o licoare din vin si miere ce le dadeau o anumita putere si agresivitate. Despre dopaj ofensiv se poate vorbi incepind cu secolul XX, cind sportivii obisnuiau sa utilizeze inainte de competitii cardiotonice si nitrati (vaso delatatori). Prima lista de substante doping a fost creata de catre Franta si includea in special amfetamine, alcoloizi excitanti al sistemului nervos, antidepresive. Primele controale anti-doping oficiale au loc la jocurile olimpice de la Munchen din 1972 pentru a sa zisele substante conventionale. Pentru steroizi anapoizanti primele controale oficiale au loc la jocurile olimpice din Monreal din 1976. Un alt moment marcant in istoria sportului constitue conferinta mondiala asupra dopajului de la Lozan din 1999. Principalele hotariri acestei conferinte au fost: 1.Infiintarea agentiei internationale anti doping (WADA)- este o agentie neguvernamentala independenta de politicele lumii. 2.Armonizarea sanctiunilor in caz de doping. 3.Accentuarea activitatii educativ informative privind dopajul. 4.Elaborarea metodelor noi de cercetare in privinta agentilor dopanti. 5.Efectuarea controalelor doping preventive la competitiile mari si in afara lor. La jocurile olimpice de la Sidney in anul 2000 pentru prima data se preleveaza probe de singe inainte de competitie. Factorii determinanti in comiterea infractiunei doping:

1.Sportul olimpic- a devenit o afacere in care spectatorii sunt dispusi sa plateasca, iar sportivii sunt dispusi sa-si asume orce riscuri pentru a satisface exigentele publicului, si a cistiga sin punc de vedere material. 2.Stiinta este implicata in aceasta actiune echipind laboratoare private si stimulindule financiar pentru descoperirile inovative. 3.Dorinta de a invinge fiinta umana de a optine victorii prin trisaj.

Drepturile sportivului in controlul doping.

1.De a fi asistat de o persoane desemnata de el pe timpul controlului doping de a solicita realizarea testului B in cazul in care nu este deacord cu rezultatul testului A. 2.De a fi audiat dupa a nuntarea rezultatelor testului. 3.De a se adresa la organele sportive superioare. 4.De a fi insteintat in scris in caz de masuri disciplinante. 5.De a mentiona in fisa control doping toate obiectiile privind metodologia controluui

Obligatiile sportivului in controlu doping: 1.De a se prezenta la timp in caz ca a primit notificare. 2.De a nu parasi statia control doping fara supravegere. 3.De a declara in scris medicatia primita timp de 72 de ore. 4.De a permite perchezitia gentii sportive. 5.De a produce vezibil proba de urina. 6.De a verifica datele inscrise in fisa de control si de a primi un rezultat fina in scris timp de 90 zile maxim. Sanctiuni in caz da utilizare a substantelor interzise: 1.pentru utilizarea de stimulente. La prima abatere cu avertizment, amenda, sau suspendare de la 0-6 luni.

A 2 abatere de 6 luni - ani A 3-a abatere de la 2ani-sau pe viata 2.Celelalte substante (anabolizanti, hormoni,metodeinterzise) La 1 abatere 2 ani de suspendare. A 2-a abatere suspendare pe viata In caz de comercializare traficare si incurajare se penalizeaza de la 4 ani pina pe viata. In caz de evitarea si refuz a controlului doping se suspendeaza de la 3 luni pina la 2 ani. In caz de suspendare pentru 2 ani de zile in afara de aplicare a amenzilor sportivului i se retrag toate rezultatele obtinute un ultimele 6 luni. In cazul echipelor daca mai multi de 2 jucatori sunt depistati pozitiv a testele doping toata echipa este descalificata. Principalele clase de substante dopin sunt considerate: -stimulentele -narcoticele -agentii anabolizanti -diureticele -si hormonii pieptidici, mimetici si analogi. Stimulentele - sunt substantele care cresc starea de alerta, vigilenta si agresivitate a organismuui ele produc o stimulare mintala cresc: - fuxul sanguin si tensiunea arteriala - reduc senzatia de perceptie a oboselii Din acest grup des sunt utilizate de sportivi: anfetaminile si aminile simpatominetice de tip efedrina metil-efedrina, pseudo efedrina, cafeina. Sportivii trebuie sa fie atenti la preparatele medicamentoase ce se prescriu in caz de gripa si bronsite deoarice in ele sunt incluse substante stimulente in

unele produse naturale cum ar fi extractul de gin-seng deoarice contin efedrina si cafeina. Narcoticele: Actioneaza direct asupra sistemului nervos central micsorind senzatia de durere, produc euforie, dependeta psihica, narcomania. Cele mai desi utilizate sunt: Heroina, Morfina, Metadona, Petidina, Pentazocina. Agentii anabolizanti. Sunt folositi pentru cresterea puterii fortei si a masei musculare. Dintre acestea fac parte: -steroizii anabolici androgeni cum ar fi: nandrolon, stanozol, testosteron si substante antiasmatice cu efect anabolic din grupa beta2agonistii cum ar fi: bambuterol, benbuterol, fenoterol, tergutaline e.t.c. Principalile reactii adverse in cazul administrarii la sportive pina la pubertate constau in modificarea cresterii organizmului, modificari hepatice si ale cordului amenolee primara sau secundara, hipofunctia ovarelor si nedezvoltarea uterului. La baeti duce la Hipotrofia dezvoltarii organelor sexuale disfunctiei testiculelor, cancer al prostatei, pilozitate crecuta pe corp. Sportivii necesita a fi mai atenti la nutrientii comercializati, substante anabolizante precum si la carnea pe care o consuma. Diureticele profoaca pierderea rapida de lichide si unele minerale din corp fiind utilizate in mod special in sporturile cu categorii de greutate. Din aceasta clasa des utilizate de sportivi sunt: acetozolomin si manitolul, ele au proprietatea de a masca prezenta agentilor anabolizanti in urina prin deluarea acestia. Hormonii pieptidici, mimetici si analogi: Somatotropina hormonul de crestere hipofizar este cel mai puternic hormon anabolizant, anabolic inseamna a construitesut a creste masa musculara administrat inainte de pubertate, provoaca gigantizmu, iar dupa pubertate

acromegania. Sportivii carel utilizeaza au riscul de a face diabet de avea tulburari endocrine si de ecomportamnet. Gonado-tropina este un hormon secretat de placenta care stimuleaza productia de androgeni in organism. Sunt hormoni secretati de hipofiza care stimuleaza secretia de cortizon de catre cortico-supra-renale. In ce priveste cortizonul administrat prin injectii, pastie este interzisa in sport iar administrarea lui prin solutii oculare, auriculare, nazale si unguinte dermatologie este permisa, in cazul utiizarii cortizolului prin intermediu spreiul spreiului anti asmatice este permisa doar in situatia notificarii medicale. Hormoni hipofizali sintetici. Cresc productia de androgeni se considera pozitiv pentru barbati Eritropoetina este un hormon pieptidic secretat la nivelul renichiului si are proprietatea de a stimula maduva osoasa rosie pentru a produce mai multe hematii reactiile severe in urma administrarii acestui hormon se pot reduce la tromboza alergii si alte fisfunctii ale singelui. Inafara de nr de substantele analizate mai sunt interzise si unele metode pe care sportivii le aplica co scop de manipulare si maririi a capacitatii de efort. Prima metoda: cusinge si derevatele lui Manipulare fizica prin sondaj veical in care se reusese introducerea de urina in norma sau a unei concentratii de apa.

Tema: Alimentatia specifica sportivilor

1.Notiunea de aliment si necesarul de calorii zilinice. Sportivii de performanta se mentin mult timp in activitate numai prin respectarea regimului igienic de viata si a regimului alimentar rational. Prin aliment se intelege orice produs introdus in organism care serveste la mentinerea proceselor vitale de crestre si dezvoltare. Alimentele sunt alcatuite din subst chimice numite trofine, din punct de vedere al rolului pe care il indeplinesc in organism se impart in energetice (lipide,glucide) protectoare cu rol plastic proteinele, lipide, unile saruri

minerale si cu rol catalitic vitaminile unele saruri (fierul covaltul iod) si apa, sub aspectul importantei lor in alimentatie ele pot fi divizate in esentiale (care nu se sintetizeaza in organism), nu se depoziteaza, din acestea fac parte unele elemente vitaminile, aminoacizii (lizina,triptfan,femilalanina,metionina,cistina,leucina,izoleucina,treonina,tirozin a,balina), acizi grasi- Oleic, linoleic, linolenic, arahidonic. Energia se obtine prin oxidarea subst alimentare cu ajutorul oxigenului inspirat. Cantitatea zilinica de hrana depinde de nevoile individuale ale organismului de virsta si de activitatea fizica. Sex masc Virsta ani 10-12 12-14 14-18 20-22 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20 Greutate kg 35 43.1 59 66.7 35 44 51.8 54 58.1 Talie 140 150 170 175 142 155 157.5 160 162.5 Kcal 2500 2700 3000 2800 2250 2300 2400 2300 2300

Feminin

Nevoile calorice pe ora in diferite activitati sportive Proba sportiva Alergari de viteza Alergari de semi fond Alergari de Consum energetic kal/h 500 930 700 Proba sportiva Consum energetic 600 700 600

Inot viteza Polo

maraton Aruncari Sarituri Ciclist de pista Ciclism rutieri Schi fond Schi viteza Patinaj artistic Patinaj viteza Tenis simplu Tenis dublu Lupte

460 400 220 330 750 960 600 720 800 350 900

Canotaj Haltere Scrima Basket Handbal Fodbal Rugbi

500 450 600 500 500 400 500

Necesarul energetic bazal este de o kcal/ kg / h Pentru un adult de 70 kg metabolismul bazal in 24h este aproximativ de 1700 kcal. Ratia calorica pentru activitati fizice usoare este de 75-100 de kcal/h Pentru activitati medii de la 100-300 si pentru activ fizice grele de la 500 kcal/h. La arderea 1 gr proteine 4,1kcal 1gr Glucide 1g.lipide 9.3kcal

Proteinele sunt necesare pentru dezvoltarea muschilor regenerarea tesuturilor si adaptarea enzimatica, Necesarul zilinic de proteine este divers

0.8gr kg corp pe zi Copii in crestere. 2.4 in primele luni de viata. 1.5 la 6 luni.

1.2 pentru barbatii foarte activi. 1.0 pentru femeile foarte active. De la 1.5-1.8 pentru sportivii implicati in eforturi intense. 4gr pentru sportivii implicati in sportul de forta La sporturile de ultra anduranta (foarte grele) mesele clasice vor fi inlocuite cu mese compuse din 60-70% hidrati de carbon 10-15% proteine si 25-30% lipide, din cantitatea totala de proteine cele origine animala trebuie sa constitue 60% si vegetala 40% . Sportivilor ce se antreneaza intens le este recomandat : 1.Sa consume o cantitate adecvata de proteine (fara exces). 2.Sa evite sursele proteice bogate in acizi grasi saturati(carne rosie, hambugeri si carnatii) 3.Sa se sublimenteze in perioada de antrenament si dupa finisarea acestuia cu un complex esential de aminoacizi. Lipidele sursa lenta de energie, sunt saturate si nesaturate cele nesaturate sunt mai recomandate, acordul zilinic de lipide este 25-30% . La sportivi 1.5gr/kg corp pe zi La sportivii care practica antrinamentele la temperaturi scazute ele constitue de la 2-2.3gr/kg corp pe zi. La sportivii cu un grad bun de antrenament, tesutul adipos constitue 5-15% pentru brbati zi de la 10-25% la femei. In cazul persoanelor neatrenate rezervere de grasimi incorporeaza 10-20% la bra 20-35% la femei. In ratia alimentara a sportivului lipidele trebuie sa furnizeze 25-30% din totalul de calorii. Cele de origine animala trebuie sa fie 70% Ratia tip pentru lipide include 30 gr unt pe zi si 35 grame ulei vegetal. Lipidele nu se pot metaboliza decit in prezenta catalitica a glucidelor si a lipidelor.

In sport nu este nevesara suplimentarea lipidica. Glucidele- cea mai importanta substanta energetica in eforturile de mare intensitate, aportul zilnic este de 50-60 % din ratia alimentara, in medie la sportivi nevoia de glucide este de10-11 gr /kg de corp pe zi. Dintre monozaharide cel mai important pentru sportivi este glucoza. Suproza(zaharul alimentar) Lactoza(clucidul din lapte) Glucoza din polizaharide ajunge in singe mai lent decit cea libera. 65-70% din glucidele necesare organismului trebuie sa fie polizaharide (amidonul) deoarice se digera treptat si nu provoaca hiperglicemie, iar 30-35% de catre mono si dizaharidele. Zaharuk caatare sau sub forma lichida nu trebuie consumat de catre sportivi intr-o cantitate mai mare de 150gr pe zi. In cursele de maraton, innot schi zaharul si produsele zaharoase se recomanda pentru acompleta rezervele energetice. Lichidele zaharate calde se absorb mai rapid. Pentru atletii sensibili la scaderea glicemii este important determinarea intervalului optim de la alimentatie la concurs dar si tipuri de glucide indicat conform indexului glicemic. Alimentele si bauturile care contin hidrati de carbon cu absorbtie sangvina rapida dupa ingestie au indice glicemic crescut . Cel mai rapid este absorbita glucoza pura si indexul glicemic = 100. Pinea alba IG 70 Orez IG 56 Fulgi de porumb 77 Cartofi copti 83 Piura 73 Morkov 71 Mazare 48

Fasole 48 Pepene verde 72 Ananas 66 Zaharul alimentar 65 Fructoza 23 Suc de mere 41 Stafide 64 Banane 53 Struguri 52 Portocale 43 Pere 36 Mere 36 Lapte gras 27 Laptele degresat 32 Ciocolata 49 Miere 73 Lactoza 46 Suc de portocale 57 Sucul de rosie 29 Inaintea unor eforturi prelungite se recomanda alimente cu indice glicemic scazut

Tema: Alimentatia specifica sportivilor 1.Notiunea de aliment si necesarul de calorii zilinice. Sportivii de performanta se mentin mult timp in activitate numai prin respectarea regimului igienic de viata si a regimului alimentar rational. Prin aliment se intelege orice produs introdus in organism care serveste la mentinerea proceselor vitale de crestre si dezvoltare.

Alimentele sunt alcatuite din subst chimice numite trofine, din punct de vedere al rolului pe care il indeplinesc in organism se impart in energetice (lipide,glucide) protectoare cu rol plastic proteinele, lipide, unile saruri minerale si cu rol catalitic vitaminile unele saruri (fierul covaltul iod) si apa, sub aspectul importantei lor in alimentatie ele pot fi divizate in esentiale (care nu se sintetizeaza in organism), nu se depoziteaza, din acestea fac parte unele elemente vitaminile, aminoacizii (lizina,triptfan,femilalanina,metionina,cistina,leucina,izoleucina,treonina,tirozin a,balina), acizi grasi- Oleic, linoleic, linolenic, arahidonic. Energia se obtine prin oxidarea subst alimentare cu ajutorul oxigenului inspirat. Cantitatea zilinica de hrana depinde de nevoile individuale ale organismului de virsta si de activitatea fizica. Sex masc Virsta ani 10-12 12-14 14-18 20-22 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20 Greutate kg 35 43.1 59 66.7 35 44 51.8 54 58.1 Talie 140 150 170 175 142 155 157.5 160 162.5 Kcal 2500 2700 3000 2800 2250 2300 2400 2300 2300

Feminin

Nevoile calorice pe ora in diferite activitati sportive Proba sportiva Consum energetic kal/h Proba sportiva Consum energetic

Alergari de viteza Alergari de semi fond Alergari de maraton Aruncari Sarituri Ciclist de pista Ciclism rutieri Schi fond Schi viteza Patinaj artistic Patinaj viteza Tenis simplu Tenis dublu Lupte

500 930 700 460 400 220 330 750 960 600 720 800 350 900

Inot viteza Polo Canotaj Haltere Scrima Basket Handbal Fodbal Rugbi

600 700 600 500 450 600 500 500 400 500

Necesarul energetic bazal este de o kcal/ kg / h Pentru un adult de 70 kg metabolismul bazal in 24h este aproximativ de 1700 kcal. Ratia calorica pentru activitati fizice usoare este de 75-100 de kcal/h Pentru activitati medii de la 100-300 si pentru activ fizice grele de la 500 kcal/h. La arderea 1 gr proteine 4,1kcal 1gr Glucide 1g.lipide 9.3kcal

Proteinele sunt necesare pentru dezvoltarea muschilor regenerarea tesuturilor si adaptarea enzimatica, Necesarul zilinic de proteine este divers

0.8gr kg corp pe zi Copii in crestere. 2.4 in primele luni de viata. 1.5 la 6 luni. 1.2 pentru barbatii foarte activi. 1.0 pentru femeile foarte active. De la 1.5-1.8 pentru sportivii implicati in eforturi intense. 4gr pentru sportivii implicati in sportul de forta La sporturile de ultra anduranta (foarte grele) mesele clasice vor fi inlocuite cu mese compuse din 60-70% hidrati de carbon 10-15% proteine si 25-30% lipide, din cantitatea totala de proteine cele origine animala trebuie sa constitue 60% si vegetala 40% . Sportivilor ce se antreneaza intens le este recomandat : 1.Sa consume o cantitate adecvata de proteine (fara exces). 2.Sa evite sursele proteice bogate in acizi grasi saturati(carne rosie, hambugeri si carnatii) 3.Sa se sublimenteze in perioada de antrenament si dupa finisarea acestuia cu un complex esential de aminoacizi. Lipidele sursa lenta de energie, sunt saturate si nesaturate cele nesaturate sunt mai recomandate, acordul zilinic de lipide este 25-30% . La sportivi 1.5gr/kg corp pe zi La sportivii care practica antrinamentele la temperaturi scazute ele constitue de la 2-2.3gr/kg corp pe zi. La sportivii cu un grad bun de antrenament, tesutul adipos constitue 5-15% pentru brbati zi de la 10-25% la femei. In cazul persoanelor neatrenate rezervere de grasimi incorporeaza 10-20% la bra 20-35% la femei.

In ratia alimentara a sportivului lipidele trebuie sa furnizeze 25-30% din totalul de calorii. Cele de origine animala trebuie sa fie 70% Ratia tip pentru lipide include 30 gr unt pe zi si 35 grame ulei vegetal. Lipidele nu se pot metaboliza decit in prezenta catalitica a glucidelor si a lipidelor. In sport nu este nevesara suplimentarea lipidica. Glucidele- cea mai importanta substanta energetica in eforturile de mare intensitate, aportul zilnic este de 50-60 % din ratia alimentara, in medie la sportivi nevoia de glucide este de10-11 gr /kg de corp pe zi. Dintre monozaharide cel mai important pentru sportivi este glucoza. Suproza(zaharul alimentar) Lactoza(clucidul din lapte) Glucoza din polizaharide ajunge in singe mai lent decit cea libera. 65-70% din glucidele necesare organismului trebuie sa fie polizaharide (amidonul) deoarice se digera treptat si nu provoaca hiperglicemie, iar 30-35% de catre mono si dizaharidele. Zaharuk caatare sau sub forma lichida nu trebuie consumat de catre sportivi intr-o cantitate mai mare de 150gr pe zi. In cursele de maraton, innot schi zaharul si produsele zaharoase se recomanda pentru acompleta rezervele energetice. Lichidele zaharate calde se absorb mai rapid. Pentru atletii sensibili la scaderea glicemii este important determinarea intervalului optim de la alimentatie la concurs dar si tipuri de glucide indicat conform indexului glicemic. Alimentele si bauturile care contin hidrati de carbon cu absorbtie sangvina rapida dupa ingestie au indice glicemic crescut . Cel mai rapid este absorbita glucoza pura si indexul glicemic = 100.

Pinea alba IG 70 Orez IG 56 Fulgi de porumb 77 Cartofi copti 83 Piura 73 Morkov 71 Mazare 48 Fasole 48 Pepene verde 72 Ananas 66 Zaharul alimentar 65 Fructoza 23 Suc de mere 41 Stafide 64 Banane 53 Struguri 52 Portocale 43 Pere 36 Mere 36 Lapte gras 27 Laptele degresat 32 Ciocolata 49 Miere 73 Lactoza 46 Suc de portocale 57 Sucul de rosie 29 Inaintea unor eforturi prelungite se recomanda alimente cu indice glicemic scazut