FILTRAREA

Filtrarea este operaia ce consta in separarea unui solid dintr-o

suspensie solid-lichid utiliznd un mediu poros care retine faza
solida lsnd sa treac lichidul
Fluidul poate fi lichid sau gaz
Particulele solide suspendate pot fi foarte fine (cu dimensiuni in
domeniul micrometrilor) sau mult mai mari, pot fi rigide sau
plastice, sferice sau de forme neregulate, particule individuale sau
agregate de particule individuale
Produsul valoros poate fi lichidul (filtratul) sau solidul separat
(precipitatul)

Gradul de separare al solidului de lichid

Separarea prin filtrare este, de obicei, foarte naintat in privina
puritii filtratului. Precipitatul rmne mbibat cu lichidul din
care a fost separat. Cnd lichidul este o soluie ce conine o
substana valoroas dizolvata, precipitatul se spal cu apa pentru
a ndeprta soluia din precipitat purificnd astfel precipitatul si
recupernd substana dizolvat.
Filtrele lucreaz eficient numai dup o anumita perioada de
funcionare, cnd se formeaz un depozit de substan solida captat
in mediul de filtrare

In functie de directia curgerii suspensiei se pot defini

doua moduri de filtrare: normala (axila) sau tangentila
In continuare se prezinta teoria filtrarii axiale (mai des
utilizata).

In laborator, filtrarea se realizeaz plnie Bchner sau pe o plnie

obisnuita pe care se monteaz hrtia de filtru.

Filtrarea industriala
Cand se filtreaz cantiti mari de suspensie, se formneaz un
strat gros de precipitat. In acest caz trebuie asigurat o
diferen de presiune mai mare care sa invinga rezistena
precipitatului i a suportului.

1
2

1 suspensie
2 precipitat

4
5

3 suport (material filtrant)

4 gratar
5 evacuare filtrat

Conditii pentru operaia de filtrare

Grad avansat de separare
Umiditate sczuta a precipitatului
Productivitate ridicata
Cantitate redusa de lichid de splare
Regenerare uoara a mediului de filtrare
Consum sczut de energie

Etapele filtrarii
Filtrarea este, in general, o operatie discontinua
1. Perioada initiala: particulele sunt depozitate in stratul de la

suprafata a materialului filtrant

2. Perioada principala: particulele sunt reinute in special in stratul

de precipitat
3. Spalarea precipitatului
4. Descarcarea preciputatului

Factori care influenteazn operatia de

filtrare
1. Factori ce depind de suspensie: natura lichidului si a solidului ca

si granulometrie, concentraie, vrst, cantitatea de supensie

2. Factori ce depind de mediul de filtrare: porozitate, permeabilitate,

rezistena fata de curgere

3. Factori ce depind de precipitat: rezistena fa de curgerea

lichidului, compresibilitatea
4. Factori ce depind de operaie: temperatura, presiunea

Mediul filtrant
Condiii importante:
Abilitatea de a capta a solidul la suprafata
Capacitate redusa de a capta solidul in interstiii
Rezistenta mica fata de curgerea lichidului
Rezistent la diferena de presiune necesara filtrrii
Rezistenta mecanica

Tipuri de medii filtrante

1.
2.
3.
4.
5.

Textile: bumbac, celuloz, polimeri, fibre de carbon.

Medii metalice poroase
Alte tipuri de medii poroase: silice, porelan
Hrtie
Starturi granulare (nisip - la purificare ape)

TEORIA FILTRARII
Filtrarea se desfoar in regim nestaionar si este influenat de o

multitudine de factori.
Teorii simple utilizabile practic nu sunt disponibile
Se utilizeaz teoriile simplificate nsoite de msurtori
experimentale
Se vor discuta urmtoarele teorii:
Filtrarea prin stratul de precipitat
Filtrarea prin stratul de precipitat si prin mediul de filtrare

(suport)

Teoria filtrarii prin stratul de precipitat

In aceasta teorie, reinerea fazei solide din suspensie se
considera sa fie datorata numai stratului de precipitat.
Precipitatul este format din particule de diferite dimensiuni.
Curgerea se considera analoaga celei printr-un strat granular.
Grosimea stratului de precipitat crete in timp datorita
acumulrii de faza solida.

Debitul de filtrat se calculeaz cu relaia generala:

dV
p
Gv

d R( )
Gv - debitul volumetric de filtrat, definit ca variatie a volumului de
filtrat in timp
V - Volumul de filtrat
- timpul
p diferena de presiune aplicata pe filtru
R() rezistenta hidraulica a precipitatului, variabila in timp

Fora motrice a filtrrii este diferena de presiune aplicata pe

filtru

Deducerea ecuaiei filtrrii

5(1 ) 2 2
l
R ( )

A
termenul

5(1 ) 2 2
3

se definete la timpul :

unde este suprafaa specifica si

este fracia de goluri iar A este aria
filtrului

reprezint rezistena specific, i se

noteaz cu r

V pp
V

V este volumul de filtrat la un

moment , iar Vpp este
volumul de precipitat pe filtru
la acel moment.

Grosimea precipitatului, l la momentul , poate fi exprimat funcie de

volumul de filtrat i aria filtrului.

V pp

V
l

A
A

Obs: V creste in timp, grosimea l a

precipitatului creste in timp

Rezistenta specifica la presiunea de lucru se exprima de regula sub

forma (relaie empirica):

r r1 ( p ) s
Unde r1 si s sunt specifice materialului (precipitatului) i sunt
determinate experimental. Constanta r1 reprezint specifica la
un p=1, iar s este indicele de compresibilitate (precipitate
compresibile)
Precipitatele compresibile devin mai dense cu creterea presiunii i
astfel dispun de mai puine cai pentru curgerea fluidului.
Materialele moi sau flacoanele sunt de regula precipitate
compresibile in timp ce materialele dure (zahar, sare) nu conduc la
precipitate compresibile.
Constantele r1 si s se determina din experimente de filtrare
efectuate la diverse presiuni

Rezistenta precipitatului este atunci:

R ( ) r

l
l
V
s
s
r1 p r1 p 2
A
A
A

Utiliznd toate consideraiile menionate ecuaia difereniala a

filtrrii devine:
1 s
dV
p
(

p
)

A2
d R ( )
r1V

Forma integrala a ecuaiei filtrarii se poate obine in doua

moduri:
considerand filtrarea la diferenta de presiune constanta

(diferenta de presiune nu variaz in timp)

filtrare la debit constant - greu de realizat practic

Integrarea ecuatiei filtrarii in ipoteza

diferentei de presiune constanta
Plecnd de la ecuaia diferentiala a filtrarii
1 s
dV
2 ( p )
A
d
r1V

(1)

Integrnd cu conditia intial: =0, V=0

V

A

unde

K1

(2)

(p)1 s
K1 2
r1

V
(p )1 s
dV
d
2
A
r1

V2
(p )1 s
2

2
A
r1

Debitul de filtrare scade in

timp.2

V

A

V
K1
K1
A

K1

Debitul mediu de filtrat pe durata :

Dv

V
K
A 1

Debitul de filtrat scade cu cresterea timpului

Filtrarea la diferenta de presiune constanta poate fi aplicata

pana cand debitul de filtrat scade sub o valoare minima admisa
din punct de vedere economic.

Teoria filtrarii cu considerarea suportului

Diferenta de presiune se imparte in doua componente: o diferenta de
presiune ce corespunde precipitatului si o diferenta de presiune ce
corespunde suportului (p)

pt p p

'

Rezistenta specifica ced corespunde suportului este notata cu V,

care repreyinta un volum de filtrat care ar crea un precipitat cu
aceeasi reyistenta ca si suportul (mediul de filtrare).
1 s
(

p
)
dV
t
A2
d
r1 (V V ')

La diferenta de presiune constanta, p =ct

V

1 s

A (p)
0 (V V ')dV r1
2

aV bV
2

r1
a
2 A2 (p)(1 s )

d
0

V2
A2 (p )1s
V V '

2
r1

V volumul de filtrat, m3
Constanta filtrarii corespunzatoare
precipitatului, s/m6

r1
b 2
V ' 2aV ' Constanta de filtrare corespunzatoare
1 s
A (p )
suportului (mediul filtrant), s/ m3

Raportarea volumului de filtrat la aria de filtrare

aV bV
2

r0
2(p)(1 s )

R0
b
(p )1 s

V volumul de filtrat pe 1m2 de suprafata,

m3/m2, V=Vol filtrat / Aria filtrului

a constanta de filtrare referitoare la precipitat, s/m2

r0 rezistenta specifica a precipitatului m-2
b constanta de filtrare referitoare la suport, s/m
R0 rezistenta specifica a suportului, m-1

Constantele a si b se determina din experimente de filtrare

Spalarea precipitatului
Viteza de filtrare:

wf

dV
d

Diferentiind ecuatia filtrarii:

a V 2 b V

d 2a V dV b dV

dV
2a V dV b dV
1
wf
2a V b
wf

Rezistenta precipitatului nu creste in timpul spalarii (nu mai creste staratul de

precipitat). Viteza de spalare, ws , va fi egala cu viteza de filtrare la sfrsitul filtrarii,
cand V=Vf
Vf volumul de filtrat obtinut la sfarsitul
1
ws w f , final
operatiei de filtrare
2a V f b
a si b sunt constantele filtrarii
Volumul de apa de spalare:

Vs s ws
s timp de spalare
Vs volumul de apa de spalare

Tipuri de filtre
Filtre gravitaionale
Filtre pres
Filtre rotative

Filtre gravitaionale
Sunt recomandate pentru relativa uurin n operare
cnd nu sunt necesare debite mari de filtrat
Avantaje: cost sczut, flexibilitate mare
Dezavantaje: Nu lucreaz la presiuni ridicate

Filtrul Nuce

Este un vas cu fundul perforat sau confecionat dintrun material poros care poate susine un mediu de
filtrare
Este varianta industrial a plniei Buchner, dar este
proiectat s lucreze prin crearea vidului pe evacuarea
filtratului sau a presiunii deasupra filtrului
Splarea se face prin uoara amestecare
a precipitatului
Filtru
nuce
industria
l

Filtru pres
Plci i rame succesive ce se monteaz pe o

pereche de ghidaje
Plcile au suprafaa striat ca sa permit

scurgerea filtratului
Ramele goale sunt separate de plci prin pnza de

filtru
Filtrul pres este nchis etan hidraulic sau cu

uruburi
Se formeaz un spaiu de filtrare ntre dou plci

Filtrarea sucurilor de fructe, buturi rcoritoare,

Grosimea
maxim a stratului de precipitat este
uleiuri,
oet, miere
jumtate din distana dintre plci

Filtru pres-schema
Filtru cu plci i rame: plci cu striaii alternnd cu
rame
Plac
Ram
Intrare suspensie
Guri n ram
pentru scurgerea
filtratului
5. Pnza de filtrare
6. Evacuarea
filtratului
7. Canal de
colectare a
filtratului (poate fi
nlocuit de un
canal deschis)
1.
2.
3.
4.

Filtre pres industriale

Filtru pres: avantajedezavantaje

Avantaje:
Construcie simpl, versatil (poate fi utilizat pentru
diverse tipuri de suspensii, presiuni ridicate)
Cost sczut de ntreinere
Arie mare de filtrare pe un spaiu de amplasare mic
Legturile ntre canale sunt exterioare i se
depisteaz uor
Se poate folosi i pentru cazul n care lichidul este
produsul dorit i n cazul n care precipitatul este
Dezavantaje:
produsul util
Operare discontinu (ncrcare, descrcare,
remontare) i pnza filtrant se deterioreaz uor
Manipularea cere efort relativ mare

Filtru rotativ cu tambur

Filtre n care diferena de

presiune se creeaz prin vacuum.

Filtrarea, splarea, uscarea i
ndeprtarea precipitatului se fac
pe diferite zone ale unui tambur,
n mod automat. Operarea este
transformat
ntr-una continu.
Efortul n operare este sczut.
Devine economic la suspensii ce
conin o cantitate mai mare de
solid

Filtru rotativ cu tambur

1 tambur
2 celule
3 pnz filtrant
4 tuburi conectoare
ntre canale i
capul de
distribuie
5 arbore
6 roat dinat
7 cap distribuie
8 cuit
9 cuv
10 agitator
11 ap splare
12 alimentare

Filtru cu tambur
industrial

Filtru pentru separarea drojdiei