FILTRAREA

Filtrarea este operaţia ce consta in separarea unui solid dintr-o

suspensie solid-lichid utilizând un mediu poros care retine faza
solida lăsând sa treacă lichidul
Fluidul poate fi lichid sau gaz
Particulele solide suspendate pot fi foarte fine (cu dimensiuni in
domeniul micrometrilor) sau mult mai mari, pot fi rigide sau
plastice, sferice sau de forme neregulate, particule individuale sau
agregate de particule individuale
Produsul valoros poate fi lichidul (filtratul) sau solidul separat
(precipitatul)
 Gradul de separare al solidului de lichid
Separarea prin filtrare este, de obicei, foarte înaintată in privinţa
purităţii filtratului. Precipitatul rămâne îmbibat cu lichidul din
care a fost separat. Când lichidul este o soluţie ce conţine o
substanţa valoroasă dizolvata, precipitatul se spală cu apa pentru
a îndepărta soluţia din precipitat purificând astfel precipitatul si
recuperând substanţa dizolvată.

Filtrele lucrează eficient numai după o anumita perioada de

funcţionare, când se formează un depozit de substanţă solida captat
in mediul de filtrare
In functie de directia curgerii suspensiei se pot defini
doua moduri de filtrare: normala (axila) sau tangentila
In continuare se prezinta teoria filtrarii axiale (mai des
utilizata).
In laborator, filtrarea se realizează pâlnie Bűchner sau pe o pâlnie
obisnuita pe care se montează hârtia de filtru.

Filtrarea industriala
Cand se filtrează cantităţi mari de suspensie, se formnează un
strat gros de precipitat. In acest caz trebuie asigurată o
diferenţă de presiune mai mare care sa invinga rezistenţa
precipitatului şi a suportului.
1 1 – suspensie
2 – precipitat
2 3 – suport (material filtrant)
3
4 4 – gratar
5 5 – evacuare filtrat
Conditii pentru operaţia de filtrare

Grad avansat de separare

Umiditate scăzuta a precipitatului
Productivitate ridicata
Cantitate redusa de lichid de spălare
Regenerare uşoara a mediului de filtrare
Consum scăzut de energie
 Etapele filtrarii
Filtrarea este, in general, o operatie discontinua
1. Perioada initiala: particulele sunt depozitate in stratul de la
suprafata a materialului filtrant
2. Perioada principala: particulele sunt reţinute in special in stratul
de precipitat
3. Spalarea precipitatului
4. Descarcarea preciputatului
 Factori care influenteazăn operatia de
filtrare

1. Factori ce depind de suspensie: natura lichidului si a solidului ca

si granulometrie, concentraţie, vârstă, cantitatea de supensie
2. Factori ce depind de mediul de filtrare: porozitate, permeabilitate,
rezistenţa fata de curgere
3. Factori ce depind de precipitat: rezistenţa faţă de curgerea
lichidului, compresibilitatea
4. Factori ce depind de operaţie: temperatura, presiunea
Mediul filtrant

Condiţii importante:
• Abilitatea de a capta a solidul la suprafata
• Capacitate redusa de a capta solidul in interstiţii
• Rezistenta mica fata de curgerea lichidului
• Rezistent la diferenţa de presiune necesara filtrării
• Rezistenta mecanica
Tipuri de medii filtrante
1. Textile: bumbac, celuloză, polimeri, fibre de carbon.
2. Medii metalice poroase
3. Alte tipuri de medii poroase: silice, porţelan
4. Hârtie
5. Starturi granulare (nisip - la purificare ape)
 TEORIA FILTRARII
Filtrarea se desfăşoară in regim nestaţionar si este influenţată de o
multitudine de factori.
Teorii simple utilizabile practic nu sunt disponibile
Se utilizează teoriile simplificate însoţite de măsurători
experimentale

Se vor discuta următoarele teorii:

 Filtrarea prin stratul de precipitat

 Filtrarea prin stratul de precipitat si prin mediul de filtrare
(suport)
Teoria filtrarii prin stratul de precipitat

In aceasta teorie, reţinerea fazei solide din suspensie se

considera sa fie datorata numai stratului de precipitat.
Precipitatul este format din particule de diferite dimensiuni.
Curgerea se considera analoaga celei printr-un strat granular.
Grosimea stratului de precipitat creşte in timp datorita
acumulării de faza solida.
Debitul de filtrat se calculează cu relaţia generala:

dV p
Gv  
d R( )

Gv - debitul volumetric de filtrat, definit ca variatie a volumului de

filtrat in timp
V - Volumul de filtrat
τ - timpul
p – diferenţa de presiune aplicata pe filtru
R(τ) – rezistenta hidraulica a precipitatului, variabila in timp

Forţa motrice a filtrării este diferenţa de presiune aplicata pe

filtru
 Deducerea ecuaţiei filtrării

5(1   ) 2  2 l unde  este suprafaţa specifica si 

R ( )  
 3
A este fracţia de goluri iar A este aria
filtrului
5(1   ) 2  2 reprezintă rezistenţa specifică, şi se
termenul notează cu r
3
V este volumul de filtrat la un
se defineşte  la timpul  : V pp moment , iar Vpp este

V volumul de precipitat pe filtru
la acel moment.
Grosimea precipitatului, l la momentul , poate fi exprimată funcţie de
volumul de filtrat şi aria filtrului.
V ppV
l  Obs: V creste in timp, grosimea “l” a
A A precipitatului creste in timp
Rezistenta specifica la presiunea de lucru se exprima de regula sub
forma (relaţie empirica):

r  r1  (p ) s
Unde r1 si s sunt specifice materialului (precipitatului) şi sunt
determinate experimental. Constanta r1 reprezintă specifica la
un p=1, iar s este indicele de compresibilitate (precipitate
compresibile)
Precipitatele compresibile devin mai dense cu creşterea presiunii şi
astfel dispun de mai puţine “cai” pentru curgerea fluidului.
Materialele moi sau flacoanele sunt de regula precipitate
compresibile in timp ce materialele dure (zahar, sare) nu conduc la
precipitate compresibile.
Constantele r1 si s se determina din experimente de filtrare
efectuate la diverse presiuni
 Rezistenta precipitatului este atunci:

l l  V
R ( )  r    r1   p     r1   p    2
s s

A A A

Utilizând toate consideraţiile menţionate ecuaţia diferenţiala a

filtrării devine:
1 s
dV p (  p )
  A2
d R( ) r1V
Forma integrala a ecuaţiei filtrarii se poate obține in doua
moduri:
considerand filtrarea la diferenta de presiune constanta
(diferenta de presiune nu variază in timp)
filtrare la debit constant - greu de realizat practic
Integrarea ecuatiei filtrarii in ipoteza
diferentei de presiune constanta
Plecând de la ecuaţia diferentiala a filtrarii

1 s
dV 2 ( p ) V (p )1 s
A (1) dV  d
d r1V A 2
r1

V2 (p )1 s
Integrând cu conditia intială: =0, V=0 2 
A 2
r1
2
V 
   K1 (2)
 A
unde (p)1 s
K1  2
r1
 Debitul de filtrare scade in
timp.
2
V  V
 K1  
K1
   K1 A 
 A
Debitul mediu de filtrat pe durata :
V K
Dv  A 1
 

Debitul de filtrat scade cu cresterea timpului

Filtrarea la diferenta de presiune constanta poate fi aplicata
pana cand debitul de filtrat scade sub o valoare minima admisa
din punct de vedere economic.
 Teoria filtrarii cu considerarea suportului
Diferenta de presiune se imparte in doua componente: o diferenta de
presiune ce corespunde precipitatului si o diferenta de presiune ce
corespunde suportului (p’)

pt  p  p '

Rezistenta specifica ced corespunde suportului este notata cu V’,

care repreyinta un volum de filtrat care ar crea un precipitat cu
aceeasi reyistenta ca si suportul (mediul de filtrare).
1 s
dV (  p )
 A2 t

d r1  (V  V ') 
 La diferenta de presiune constanta, p =ct
1 s 
V
A ( p)2
V2 A2 (p)1s
0 (V  V ')dV  r1  d
0
2
 V V ' 
r1


aV  bV  
2 V – volumul de filtrat, m3

r1
a Constanta filtrarii corespunzatoare
2 A2 ( p)(1 s ) precipitatului, s/m6
r1
b 2 1 s
V '  2aV ' Constanta de filtrare corespunzatoare
A ( p ) suportului (mediul filtrant), s/ m3
 Raportarea volumului de filtrat la aria de filtrare

aV  bV  
2 V – volumul de filtrat pe 1m2 de suprafata,
m3/m2, V=Vol filtrat / Aria filtrului
r0
a
2(p)(1 s ) a –constanta de filtrare referitoare la precipitat, s/m2
r0 – rezistenta specifica a precipitatului m-2
R0
b b – constanta de filtrare referitoare la suport, s/m
(p )1 s
R0 – rezistenta specifica a suportului, m-1
Constantele a si b se determina din experimente de filtrare
 Spalarea precipitatului
Viteza de filtrare: dV
wf 
d

Diferentiind ecuatia filtrarii:   a V 2  b V d  2a  V  dV  b  dV

dV
wf 
2a  V  dV  b  dV
1
wf 
2a  V  b
Rezistenta precipitatului nu creste in timpul spalarii (nu mai creste staratul de
precipitat). Viteza de spalare, ws , va fi egala cu viteza de filtrare la sfârsitul filtrarii,
cand V=Vf
1 Vf – volumul de filtrat obtinut la sfarsitul
ws  w f , final  operatiei de filtrare
2a  V f  b a si b sunt constantele filtrarii
Volumul de apa de spalare: Vs   s  ws
τs – timp de spalare
Vs – volumul de apa de spalare
Tipuri de filtre
Filtre gravitaţionale
Filtre presa
Filtre rotative
Filtre gravitaţionale
Sunt recomandate pentru relativa uşurinţa in operare când nu sunt
necesare debite mari de filtrat

Avantaje: cost scăzut, flexibililate mare

Dezavantaje: Nu lucrează la presiuni ridicate

 Filtrul Nuce
Este un vas cu fundul perforat sau confectionat dintr-un material
poros care poate sustine un mediu de filtrare
Este varianta industriala a palniei Buchner, dar este proiectat sa
lucreze prin crearea vidului a evacuarea filtratului sau a presiunii
deasupra filtrului
Spalarea se face prin usoara amestecare a precipitatului

Filtru
nucce
industrial
Filtru presă
Placi si rame succesive ce se montează pe o pereche de
ghidaje
 Plăcile au suprafaţa striata ca sa permită scurgerea
filtratului
Ramele goale sunt separate de placi prin pânza de filtru
Filtrul presă este închis etanş hidraulic sau cu şuruburi
Se formează un spaţiu de filtrare intre doua placi
Grosimea maxima a stratului de precipitat este jumătate
din distanta dintre placi

Filtrarea sucurilor de fructe, băuturi răcoritoare, uleiuri, oţet,

miere
Filtru presă-schema
Filtru cu plăci si rame: placi cu striatii alternand cu rame

1. placa
2. rama
3. Intrare suspensie
4. Găuri in rama pentru
scurgerea filtratului
5. Pânza de filtrare
6. Evacuarea filtrat
7. Canal de colectare a
filtratului (poate fi
înlocuit de un canal
deschis)
Filtre presa industriale
Filtru presa: avantaje-dezavantaje
Avantaje:
Construcţie simpla, versatil (poate fi utilizat pentru diverse tipuri
de suspensii, presiuni ridicate)
Cost scăzut de întreţinere
Arie mare de filtrare pe un spaţiu de amplasare mic
Legăturile intre canale sunt exterioare si se depistează uşor
Se poate folosi si pentru cazul in care lichidul este produsul dorit
si in cazul in care precipitatul este produsul util
Dezavantaje
operare discontinua (încărcare, descărcare, remontare) şi pânza
filtranta se deteriorează usor
Manipularea cere efort relativ mare
Filtru rotativ cu tambur
Filtre in care diferenţa de presiune se creează prin vacuum.
Filtrarea, spălarea, uscarea si îndepărtarea precipitatului se fac pe
diferite zone ale unui tambur, in mod automat. Operarea este
transformata intr-una continua.
Efortul in operare este scăzut.
Devine economic la suspensii ce conţin o cantitate mai mare de solid
Filtru rotativ cu tambur
1 tambur,
2 celule,
3 panză filtranta,
4 tuburi conectoare
intre canale si capul
de distributie,
5 arbore,
6 roata dintata,
7 cap distributie,
8 cutit 9 cuva,
10 agitator,
11 apa spalare,
12 alimentare
suspensie
Filtru cu tambur industrial

Filtru pentru separarea drojdiei