Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCOPUL LUCRĂRII
În lucrare se urmăreşte determinatea experimentală a constantelor ecuaţiei diferenţiale a
filtrării, rezistenţei specifice a precipitatului şi a pânzei filtrante, inclusiv înălţimea
echivalentă a pânzei filtrante.
NOTAŢII
Simbol Semnificaţia Unitatea de
masură
Δp Diferenţa de presiune Pa
l Lungimea drumului parcurs de filtrat prin porii
stratului filtrant (l = α ·h, în care α este coeficient m
de corecţie, supraunitariar h este grosimea
stratului)
d Diametrul capilarului m
λ Coeficientul de frecare -
w Viteza de filtrare m/s
Dv Debitul volumic de filtrat m3/s
ν Vâscozitatea cinematică m2/s
ρ Densitatea kg/m3
h1, h2, Grosimea stratului de precipitat, respectiv a
h3 membranei filtrante, respectiv grosimea m
echivalentă a membranei filtrante
V, Ve Volumul de filtrat, respectiv volumul echivalent de m3
filtrat
τ, τ e Durata operaţiei de filtare propriu-zisă, respectiv s
durata necesară pentru filtrarea Ve
A Aria suprafeţei de filtrare m2
q=V/A Volumul de filtrat raportat la unitatea de suprafaţă m3/m2
Volumul de filtrat echivalent pentru formarea
qe=Ve/A stratului de precipitat cu rezistenţa egală cu a m3/m2
masei filtrate, raportat la unitatea de suprafaţă
β1 ,β 2 Rezistenţa specifică a precipitatului, respectiv a m2
masei filtrante
x Raport volumic între precipitat şi filtrat m3/m3
n Numărul de pori existenţi pe unitatea de suprafaţă pori/m2
de filtrare
PRINCIPIUL METODEI
Filtrarea este una din operaţiile cu caracter hidronamic de separare a suspensiilor.
Procesul filtrarii se bazează pe reţinerea particulelor solide din suspensie pe stratul
filtrant care lasă să treacă lichidul şi reţine particulele solide. El are loc sub acţiunea
diferenţei de presiune dintre cele două feţe ale stratului filtrant.
În timpul filtrării pe stratul filtrant se depune treptat un strat de precipitat, care de obicei
se utilizează în continuare ca mediu filtrant. Debitul de lichid filtrat şi energia necesară
învingerii rezistenţelor la filtrare este în funcţie, pe lângă altele, de natura şi grosimea
stratului de precipitat.
Pierderea de presiune în procesul de filtrare se poate calcula, curgerii fluidelor, cu
ecuaţia lui Fanning:
1
l w2
p , Pa (1)
d 2
Fiind curgere laminară, valoarea lui λ se determină functie de criteriul Reynolds pe baza
relatiei:
a
(2). Pentru capilar circular a = 64. Deci relaţia devine:
Re
64 64 32 h w p
(3). Astfel relaţia (1) devine: p , Pa (4)
Re w d d2
Viteza reală de curgere a filtratului prin porii materialului filtrant:
p d2
wp , m/s (5)
32 h
d2
Considerând debitul de filtrat care trece printr-un por: Dv w p , m3/s, ţinând
4
seama de relaţia (5), debitul volumic de filtrat care se scurge prin suprafaţa de filtrare A
va fi:
p d4 n A
Dv , m3/s (6)
128 h
1 nd4
Se noteaz: şi relaţia (6) devine:
128
dV p A
Dv , m3/s (7)
d h
iar viteza de filtrare, w, va avea expresia:
dV p
w , m/s (8)
A d h
Ţinând seama că filtrele reale au două straturi ce opun rezistenţă (stratul de precipitat cu
grosime variabilă h1 şi membrana filtrantă h2) şi ca debitul, respectiv viteza de curgere
prin cele două straturi este constantă, se obţine:
p1 p2
w , m/s; w , m/s (9)
1 h1 2 h2
Pierderea de presiune totală este suma pierderilor de presiune prin cele două straturi:
p p1 p 2 , Pa
Înlocuind valorile lui Δp1 şi Δp2 din relatiile (8) în relaţia (9) şi determinând viteza de
filtrare, se obţine:
dV p
w , m/s (10)
A d 1 h1 2 h2
care transformată în ecuaţie de debit se poate aduce la forma:
dV A p
Dv , m3/s (11)
d 1 h1 2 h2
Ecuaţia (11) reprezintă relaţia care descrie filtrarea pentru precipitate necompresibile.
Dacă exprimăm grosimea stratului de precipitat în funcţie de grosimea echivalentă a
membranei filtrante, rezultă:
2
h2 2 he 1 unde he h2 , m (12). Astfel relaţia (11) devine:
1
2
dV A p
(13)
d 1 h1 he
Dacă se ia în considerare că la 1 m3 filtrat se depun x m3 precipitat se poate scrie
egalitatea:
x V
x V h1 A sau h1 , m (14). O relaţie similară se poate scrie pentru înălţimea
A
echivalentă a membranei filtrante:
x Ve
he , m (15). Ţinând seama de relaţiile (14) şi (15), relaţia (13) devine:
A
dV A2 p
(16)
d 1 x V Ve
Relaţia (16) reprezintă ecuaţia fundamentală a filtrării pentru precipitate necompresibile
la presiune constantă, relaţia (16) se poate integra luând forma:
V Ve
A2 p e
V Ve 2 A2 p
V V dV
0
e
1 x
0
d
2
1 x
e (17)
Relaţia (21) este ecuaţia unei drepte (figura nr. 1) care are ordonata la origine b1 şi
tangenta unghiului de înclinare, a1, în care:
3
1 x 1 x Ve
a1 ; b1 a1 q e (22)
p A p
DESCRIEREA INSTALAŢIEI
Instalaţia (figura nr. 2) folosită pentru determinări experimentale funcţionează sub vid şi
se compune din următoarele elemente:
Rezervorul (1) pentru suspensia ce urmează a fi supusă filtrării prevăzut cu un racord (3)
amplasat la partea inferioară, prin care se alimentează filtrul. În rezervor se găseşte
agitatorul (2) antrenat de electromotorul (E).
Filtrul nuce (filtrul sub vid) format din vasul cilindric (4) al cărui volum este separat în
două spaţii prin intermediul sitei (5) care constituie suportul pentru materialul filtrant.
Spaţiul inferior este prevăzut cu racordul (6) de legare la vid, sticla de nivel (7) şi
racordul (8) de golire.
În timpul operaţiei de filtrare precipitatul se colectează pe materialul filtrant, iar filtratul se
colectează în partea inferioara a vasului (4).
Instalaţia anexă de realizare a vidului formată din pompa de vid (9), vasul de reţinere a
picăturilor (10) şi vasul tampon (11). Vasul tampon (11) este prevăzut cu vacuummetrul
(12) de măsurare a presiunii, respectiv diferenţa de presiune sub acţiunea căreia se
realizează filtrarea.
MOD DE LUCRU
- se măsoară grosimea materialului întrebuinţat ca mediu filtrant cu ajutorul unui
micrometru;
- se montează materialul în filtrul nuce;
- Se măsoară dimensiunile filtrului (diametrul materialului filtrant) şi se determină
mărimea suprafeţei de filtrare;
- se introduce suspensia de separat în rezervorul (1);
- se măsoară temperatura suspensiei şi, din. tabel, se determină vâscozitatea la
temperatura măsurată;
4
- toate aceste date se trec în tabelul nr. 1;
- se porneşte pompa de vid şi se reglează depresiunea la o anumită valoare, care
se menţine constantă tot timpul operaţiei (se lucrează cu depresiuni de 300 mm col.Hg).
Operaţia de reglare trebuie să dureze puţin (câteva minute);
- se cronometrează începutul măsurătorilor înregistrându-se cantitatea de filtrat
colectată în vasul (4) până în acel moment, apoi se notează durata de filtrare la înălţimi
cunoscute de filtrat, făcându-se minim cinci citiri.
- rezultatele se trec în tabelul nr. 2;
- se închide robinetul de la vasul de alimentare cu soluţie, lăsând filtrul sub
influenţa vidului încă cinci minute;
- se opreşte vidul şi se măsoară grosimea stratului de precipitat depus pe pânza
filtrantă;
5
- V volumul de filtrat, m3.
V A htot , m3 (34)
- htot ultima valoare a stabilită pentru înălţimea filtratului, m.
10. Calculul rezistenţei specifice a precipitatului
2p 2p
K 1 , m-2 (35)
1 x K x
în care p este diferenţa de presiune, Pa;
, f t , C , t este temperatura fluidului (a apei) la care se fac determinările.
11. Calculul grosimii echivalente a membranei filtrante
x Ve
x Ve he A he , m (36)
A
12. Calculul rezistenţei specifice a materialului filtrant
h
h2 2 he 1 2 e 1 , m-2 (37)
h2
unde h2 este grosimea membranei filtrante, m.
6
6. 60
7. 70 0,01
8. 80
9. 90
10. 100
11. 110
12. 120