Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HIDRATI DE CARBON
CARBOHIDRATI
ROLUL GLUCIDELOR ÎN ORGANISM
• Structural : participă la alcătuirea membranelor celulare, a ţesuturilor
(conjuctiv, nervos) precum şi a unor componente cu rol funcţional de bază:
hormonii, enzimele, anticorpii etc.
menţin nivelul glicogenului în ficat şi asigură o glicemie
constantă.
Deşi G din corp se descompun permanent, nivelul glucidelor rămâne
constant la un aport suficient de glucide în alimentaţie.
alimentaţie
Raportul dintre principiile alimentare la un subiect adult cântărind 70 Kg (în conditii bazale)
– Constă
C tă din
di hidroliza
hid li di-
di şii polizaharidelor
li h id l
• Se realizează:
– Fragmentarea
g alimentelor,,
– Amestecarea alimentelor cu enzima din saliva – (amilaza salivara sau
ptialina)
• Are loc descompunerea:
p
Se
S formează
f ă bolul
b l l alimentar
li t – care parcurge în
î continuare
ti
faringele, esofagul spre stomac (deglutiţia şi tranzitul esofaringian)
Digestia la nivelul intestinului subţire
– Amilazele
Glucide (amidon) glucide simple
– Lipaze
Grasimi emulsionate acizi grasi + glicerina
• ț
Sucul intestinal contine enzime care acționează asupra:
p
– Proteinelor
Proteinele aminoacizi
– Glucidelor
Glucide monozaharide
Rolul energetic
g al p
principiilor
p alimentare este în raport
p cu posibilitatea
p lor de a da naştere
ş
moleculelor de ATP , conţinând în structura lor 2 legături “macroergice”, prin a căror desfacere se
eliberează energia înmagazinată şi utilizarea ei în diferite procese
- un aportt insuficient
i fi i t de
d G determină
d t i ă descompunerea
d P corpului.
l i
• Capacitatea
p limitată a G de a se stoca în organism,
g , determină transformarea relativ
uşoară a G în exces în L → ţesut adipos.
Calităţile nutriţionale ale Glucidelor
Glucidele din hrană sunt de 2 tipuri:
METABOLIZABILE
NEMETABOLIZABILE
Glucidele metabolizabile se asimilează rapid şi uşor, furnizând organismului energia
necesară.
Fructoza glucoza
Fructoza, glucoza, zaharoza,
zaharoza maltoza,
maltoza lactoza
Polizaharide (amidon)
CHO CH2OH
H C OH C O
CH2OH CH2OH
Gli i ld hid
Glicerinaldehida Dihid i
Dihidroxiacetona
t
Monozaharide
FFormule perpectivice
l ti i FFormule plane
l l
Haworth proiectie Fischer
Oiiigozaharide
Oi
‐ hidrații de carbon cu molecule compuse din îmbinarea a 2‐6 resturi de
monozaharide prin legaturi de tip eteric (oligos = puțin).
Modurile de unire a două monozaharide :
‐numai prin hidroxilii glicozidici din fiecare monozaharidă (legătură dicarbonilică)
‐ oligozaharide nereducatoare: exemplu: zaharoza
‐întâlnită
întâlnită în natură;
în natură;
‐ printr‐un hidroxil glicozidic dintr‐o moleculă şi un hidroxil alcoolic al celeilalte
molecule
‐ oligozaharide reducatoare‐ exemplu: maltoza, lactoza, celobioza
‐ întâlnită în natură;
‐între doi hidroxili alcoolici
‐ neîntâlnită în natură.
4. Determinarea configurației
Determinarea configurației αα sau
sau ββ a legăturii
a legăturii glicozidice
glicozidice
‐ hidroliza enzimatica‐ enzime specializate‐ α sau β – glicozidaze
Indiciu
di i ‐ glucoza
l (
(anomer α sau β
β )‐
) dextrogira
d i ( +112 si
( 2 i respectiv
i +18)
8)
‐ fructoza – levogira
Z h
Zaharoza – hidroliza
hid li ‐ solutie
l ti care mutaroteste
t t t in jos
i j
– concluzie – glucoza a fost α – legatura dicarbonilica este α in partea glucozei
si β in partea fructozei
α
H C CH2OH
β CH2OH
H C OH O C HOCH2
O O
HO C H O HO C H
O OH HO
H C OH H C OH α
OH O CH2OH
β
H C H C OH OH
CH2OH CH2OH
Zaharoza Zaharoza
(formula ciclica plana) (formula perspectivica)
4. Determinarea configurației α sau β a legăturii glicozidice
α
H C OH C H
CH2OH CH2OH
H C OH O H C OH
O O O
HO C H O HO C H
OH OH H, OH
H C H C OH OH αO
H C OH OH
H C
CH2OH CH2OH
α−Maltoza Maltoza (α +β )
(formula ciclica plana) (formula perspectivica)
CH2OH OH
β
O O
OH H, OH
OH
OH O
OH CH2OH
Celobioza (α + β)
(formula perspectivica)
Polizaharide
Amidonul
‐amestec de două polizaharide:
‐amiloza (10‐20%) şi amilopectina (80‐90%),
‐ resturi de D‐glucopiranoză unite prin legături 1‐4‐α‐glicozidice
‐ unitate de baza ‐ maltoza
Amiloza – structura lineara care adopta o conformatie elicoidala
‐ formeaza complex cu iodul
f l d l
‐ precipita la adaugare de n‐butanol, n‐pentanol sau ciclohexanol in solutia
fierbinte de amidon
CH2
CH2OH CH2OH CH2OH
O O O O
OH OH OH OH
O O O OH
OH OH
OH OH OH
(n-2)/2
S
Structura amilopectina
il i
Granule de amidon
Celuloza
‐ Structura lineara, unitati de glucopiranoza legate β 1‐4
CH2OH OH CH2OH OH
O O O O
OH OH
OH OH
OH O O O OH
OH CH2OH OH CH2OH
(n 2)/2
(n-2)/2
Aplicații industriale
‐ hartie
hartie
‐fibre artificiale
‐lacuri nitrocelulozice
‐ explozibili
Digestie RAPIDĂ
GLUCOZĂ SI
FRUCTOZĂ
ZAHARURI
ZAHARURI Fructe,
Fructe porumb
SIMPLE
SUCROZĂ,
DEXTROZĂ,
MALTOZĂ,
LACTOZĂ
Ex. zahărul alb şi brun,
cereale gătite, miere, produse
din lapte
POLIZAHARIDE (sau
PRODUSE CU AMIDON)
Ex. Cerale, linte, fasole, cartofi, legume
ZAHARURI
ZAHARURI
COMPLEXE
POLIZAHARIDE INSOLUBILE
(CELULOZĂ SAU FIBRE)
Ex. fibrele din cereale, linte, fasole, legume
Digestie LENTĂ
Glucide lente/rapide
Fructoză
Glucoză Glucoză Glucoză
OVĂZ
-organismul foloseste doar Glucoza; fructoza este un zahar cu eliberare lentă pentru
g
în organism este transformata mai întâi in g
glucoza
Mere (contin în pricipal fructoza) eliberare lentă
Strugurii şi curmalele (contin numai glucoza) eliberare rapida
Lactoza (zahărul din lapte) conţine glucoza si galactoza. Galactoza este tot zahar cu
eliberare lentă
INDEX GLICEMIC, IG – indice numeric ce caracterizează alimentele şi care
exprimă creşterea glicemiei după 2 ore de la ingestie
ingestie.
-IG al unui aliment arată ce fel de hidraţi de carbon conţine, cu eliberare
lentă sau rapidă.
-este
este numai un indicator de “calitate”
calitate
Se recomandă
Sucroza
Suc oa 59 Fructoza
ucto a 20
0
Banane 62 Măr 39
Stafide 64 Pară 38
Prajiturăcu orez 81 Prajiturăcu ovăz 55
Suc de mere 40
Conţinutul
Conţinutul de Glucide al alimentelor
În funcţie de conţinutul de glucide,
glucide alimentele se clasifică în:
Ali
Alimente
t cu 70% glucide
l id
ALIMENTE FUNCŢIONALE.
Acizii
A i ii biliari
bili i se formează
f ă din
di colesterol,
l t l iar
i sărurile
ă il biliare
bili au efect
f t iritant
i it t
pentru colon.
Necesarul de FA: 35 g/zi
g/zi, recomandat 2/3 FA insolubile
insolubile.
→ Excesul
E l de
d FA,
FA la
l anumiţi
iţi indivizi,
i di i i poate
t induce
i d o scădere
ăd a biodisponibilităţii
bi di ibilităţii
unor vitamine şi a unor minerale (mai ales Fe şi Zn); FA leagă unele vitamine
hidrosolubile şi minerale
Totuşi,
Totuşi vegetarienii,
vegetarienii care consumă cantităţi mari de FA
FA, insolubile şi solubile,
solubile nu
Pentru persoane care efectuează muncă fizică intensă acest raport ar trebui să
fie 1:1:5,
1:1:5 iar pentru persoane mature şi în vârstă,
vârstă care efectuează muncă intelectuală,
intelectuală
raport recomandat este de 1:0,8:3.
Necesarul zilnic de glucide (g) în funcţie de activitatea profesională
Surse alimentare bogate în G metabolizabile:
‐ zahărul şi produsele zaharoase, produsele de patiserie‐cofetărie (alimente
zahărul şi produsele zaharoase produsele de patiserie‐cofetărie (alimente
procesate, bogate în zaharoză, dar şi în amidon);
‐ leguminoasele uscate, cerealele, legumele (bogate, mai ales, în amidon) şi fructele
leguminoasele uscate cerealele legumele (bogate mai ales în amidon) şi fructele
(bogate, mai ales, în G simple).
‐ Ouăle, peştele, brânzeturile, carnea de pasăre, porc, vită conțin cantități mici de G.
Ouăle peştele brânzeturile carnea de pasăre porc vită conțin cantități mici de G
‐Grăsimile animale şi uleiurile vegetale nu conțin deloc G.
Surse alimentare bogate în G nemetabolizabile (FA):
‐ pîinea integrală şi cea îmbogățită cu produse tărâțoase, cerealele integrale,
pîinea integrală şi cea îmbogățită c prod se tărâțoase cerealele integrale
morcovii, merele, varza etc.
CUD pentru G depinde de masa moleculară, fiind mai mare cu cât MM e mai mică. Amidonul
CUD pentru G depinde de masa moleculară, fiind mai mare cu cât MM e mai mică. Amidonul
gelatinizat (tratat termic) se absoarbe în proporție de 94‐98%.
Tipul pâinii Calorii FA Carbohidr Proteine Grasimi Observaţii
(100 g) (g) aţi (g) (g)
(g)
Albă 235 1,5 49,5 8,4 1,9 -este fortificata cu Ca, niacină, Fe,
(faina rafinata) tiamină
Neagra 218 3,5 44,3 8,5 2,0 -
(poate contine
coloranti)
Integrala 215 5.8 41,6 9,2 2,5 -are mai multe vitamine B şi conţine
vitamina E
Secara 219 44
4,4 45 8
45,8 83
8,3 17
1,7
CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE GLUCIDE
CH3 O O
N N CH2-CH O P O P OH
CH2-O
H3C N NH2 S HO O
TPP
-catalizează
catalizează reacţiile de decarboxilare ale acidului piruvic :
decarboxilare anaeroba (fermentaţie alcoolică)
Decarboxilaza
TPP
CH3COCOOH CH3CHO
CO2
decarboxilare aeroba (caracteristica pentru degradarea oxidativa a hidratilor de carbon; ciclul Krebs)
NAD/FAD
Decarboxilaza
TPP
CH3COCOOH+ [[O]] [CH3COOH] CH3CO
CO-CoA
CoA
CoASH
CO2 Acetil-coenzima A